Curiozități și Istorie
Noaptea Polară din Utqiaġvik: 67 de zile de întuneric, aurore și „ora albastră” magică
Soarele a apus în Barrow, Alaska în 18 noiembrie 2025 și va mai răsări din nou pe 23 ianuarie 2026, din cauza nopții polare. Acest fenomen marchează începutul unei perioade de peste 60 de zile de întuneric pentru cea mai nordică așezare din Statele Unite ale Americii. Deși poate părea scenariul unui film științifico-fantastic, acesta este un ciclu anual natural dictat de înclinarea axei Pământului, care face ca regiunile situate la nord de Cercul Polar să rămână ascunse de razele directe ale soarelui în timpul iernii.
Situat la 71° latitudine nordică, orașul experimentează consecința extremă a înclinării axei Pământului. Aproape 4.000 de locuitori, majoritatea aparținând poporului Iñupiat, intră într-o lungă perioadă de întuneric, dar nu vorbim despre un negru total și sufocant.
În primele săptămâni există zilnic câteva ore de crepuscul civil – așa-numita „oră albastră” – când cerul se transformă într-o nuanță intensă de indigo și albastru profund. Lumina este suficientă pentru a distinge contururile și pentru plimbări fără lanternă.
Temperaturile coboară adeseori sub -30°C, iar vântul arctic accentuează senzația de ger pătrunzător. Totuși, viața continuă remarcabil de normal: școli, magazine, birouri și sala de sport funcționează după program obișnuit, totul sub lumina becurilor și a felinarelor stradale.
Pentru a contracara lipsa vitaminei D și dereglările ritmului circadian, localnicii folosesc lămpi de lumină terapeutică, iau suplimente și se bazează foarte mult pe socializarea în spații închise. Depresia sezonieră există, dar comunitatea a dezvoltat strategii eficiente de supraviețuire psihologică de-a lungul generațiilor.
Pentru poporul Iñupiat, noaptea polară nu reprezintă o catastrofă, ci o etapă firească a anului – timp dedicat poveștilor, meșteșugurilor tradiționale și pregătirilor pentru vânătoare.
Cea mai spectaculoasă compensație vine de pe cer: aurorele boreale apar mult mai clar și mai des, transformând noaptea înghețată într-un spectacol hipnotic de verde, violet și roșu.
Pe 22 ianuarie întreaga comunitate iese afară să întâmpine primul răsărit după două luni. Soarele apare doar câteva minute, abia mângâind orizontul, dar momentul este încărcat de emoție și simbolizează speranța revenirii luminii.
Când vara va aduce soarele de miezul nopții și peste 80 de zile de lumină continuă, ciclu complet se va închide – un echilibru perfect între întuneric absolut și lumină perpetuă, trăit de una dintre cele mai fascinante comunități de pe planetă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ascuns printre pădurile de foioase și conifere ale zonelor muntoase din sudul și vestul Himalayei, Kalij Pheasant (Lophura leucomelanos) își trăiește viața cu demnitatea unei ființe alese de natură pentru eleganță și rezistență. Masculul acestei specii se remarcă printr-un penaj predominant negru, strălucind în lumina soarelui cu nuanțe profunde de violet, albastru și verde, în funcție de unghiul privirii. Coada sa lungă, ușor curbată, și craniul acoperit parțial de o mică creastă albă sau gri, conferă un aer regal, aproape misterios.
Femela, mai discretă, poartă un penaj brun-deschis sau cenușiu, cu dungi subtile care o ajută să se camufleze printre frunzele uscate în timpul cuibăritului. Această pasăre terestră preferă zonele cu vegetație densă, unde se hrănește cu semințe, fructe căzute, rădăcini, insecte și mici nevertebrate. Este o specie relativ timidă, care evită contactul cu oamenii, dar poate deveni zgomotoasă în perioada împerecherii, când masculii își anunță prezența prin glasuri guturale și repetitive.
Kalij Pheasant trăiește în grupuri mici sau în perechi, iar cuibul său este de obicei ascuns la sol, între rădăcini sau sub tufișuri. Cu o răspândire largă în țări precum India, Nepal, Pakistan, dar și în unele părți ale Myanmarului, această pasăre este considerată de multe culturi locală un simbol al grădinilor muntoase și al echilibrului natural.
Deși nu este în pericol imediat de dispariție, habitatul său este amenințat de defrișări și activitatea umană, ceea ce face protejarea acestor păduri esențială pentru supraviețuirea speciei. Kalij Pheasant rămâne astfel nu doar o comoară a biodiversității himalayene, ci și o mărturie vie a frumuseții discrete a lumii sălbatice.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Data de 6 ianuarie a jucat de-a lungul secolelor un rol important în istoria lumii, fiind asociată atât cu evenimente religioase profunde, cât și cu răsturnări politice, descoperiri științifice sau acte care au schimbat cursul istoriei. De la Botezul lui Hristos până la crize constituționale moderne, această zi rămâne una dintre cele mai simbolice din calendar.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1205 – Filip, ducele Suabiei a fost încoronat cu mare pompă rege al Germaniei la Aachen.
1355 – La Milano, Carol al IV-lea al Boemiei a fost încoronat cu Coroana de Fier a Lombardiei ca rege al Italiei.
1395 – Domnitorul Moldovei Stefan I a încheiat la Suceava un tratat de alianță cu Polonia. Ștefan I (n. aprox. 1364 – d. înainte de 28 noiembrie 1399), a domnit în Moldova în perioada decembrie 1394 – înainte de 28 noiembrie 1399.
1412 – S-a născut Ioana d’Arc, eroină naţională a Franţei, supranumită “Fecioara din Orleans”; (m. 1431)
1449 – A fost încoronat la Mistras și a început domnia, Contantin al XI-lea Dragases Paleologul, ultimului împărat bizantin.
1540 – Regele Henric al VIII-lea al Angliei s-a însurat cu cea de-a patra lui soţie, Anne de Cleves.
1714 – Inginerul englez Henry Mill a patentat mașina de scris.
1745 – S-a născut inventatorul Jacques Etienne Montgolfier, pionier al aviaţiei.
1760 – S-a născut scriitorul, filozoful şi istoricul Ion Budai Deleanu (“Ţiganiada” ”Trei viteji”, “Scrieri lingvistice”); (d.24.08.1820).
1802 – S-a născut, la Târgovişte, Ion Heliade Rădulescu, scriitor, lingvist şi om politic român; întemeietorul presei scrise în Ţara Românească (“Curierul românesc”, 1829);(m. 27 aprilie 1872).
1825 – Se inaugurează, la Moscova, Bolchoi Petrovski Teatr, construit de arhitectul Ossip Ivanovitch Bove; arhitectura constructiei îmbină elemente “vechi rusești” cu forme clasice; scena este la fel de mare ca și sala.
1838 – Samuel Morse a efectuat prima demonstraţie a sistemului său de telegrafie în oraşul Morristown, New Jersey.
1852 – A murit Louis Braille, pedagog francez, inventatorul alfabetului pentru nevăzători care îi poartă numele; (n.04.01.1809).
1870 – Inaugurarea Musikverein-ului din Viena, Austria.
1881 – S-a născut Ion Minulescu, poet simbolist roman; (m. 11 aprilie 1944).
1897 – S-a născut la Iaşi scriitorul Ionel Teodoreanu; (d. 1954)
1900 – S-a născut Maria de România, Regina Iugoslaviei, fiica regelui Ferdinand al României și soția regelui Alexandru I al Iugoslaviei (d. 1961)
1905 – S-a născut Matei Balș, medic român (d. 1989)
1907 – S-a născut Ion I. Agârbiceanu, fizician român, membru corespondent al Academiei Române, conducătorul lucrărilor care au dus la realizarea primului laser românesc în 1962, membru corepondent al Academiei Române;
1907 – Educatoarea italiană Maria Montessori a deschis prima sa școală și grădiniță pentru copiii muncitorilor la Roma.
1912 – New Mexico a devenit cel de-al 47-lea stat al SUA.
1918 – Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 – Parte a Participarii României la Primul Război Mondial (Intervenția Armatei Române în Basarabia în 1918)
1919 – A avut loc la Sibiu, România, Congresul Partidului Social-Democrat Român din Ardeal şi Banat, care adoptă programul partidului; (6-7 ianuarie 1919).
1919 – A murit Theodore Roosevelt,al 26-lea preşedinte american în perioada 1901–1909, laureat in 1906, al premiului Nobel pentru Pace; (n.27 octombrie 1858).
1926 – A fost înființată compania aeriana germană “Lufthansa” (Deutsche Luft Hansa – D.L.H.; din 1953, Deutsche Lufthansa A.G.).
1929 – Alexandru I Karagheorghevici – rege al Serbiei, Croaţiei şi Sloveniei (1921-1929), rege al Iugoslaviei (1929-1934) – a abolit Constituţia, a dizolvat guvernul şi a instaurat un regim de dictatură.
1929 – Maica Tereza ajunge pe mare la Calcutta, India, pentru a-și începe munca printre cei mai săraci și bolnavi din India.
1929 – Ferma Sheffield din New York a introdus ambalajul din carton, înlocuind clasica sticlă de lapte.
1932 – A încetat din viaţă Iacob Negruzzi, scriitor român, membru al Academiei Române (n. 1842)
1950 – Prin Decretul nr.6/6 ianuarie 1950, promulgat de Prezidiul Marii Adunari Naționale, la 13 ianuarie 1950, se hotăra înfiinţarea în Republica Populara Română a coloniilor (lagărelor) de muncă.
1960 – Zborul 2511 al companiei National Airlines a fost distrus în aer de o bombă, în timp ce se afla pe drum din New York spre Miami.
1977 – În Cehoslovacia a fost redactat documentul manifest, Carta 77.
1990 – A fost reînfiinţat oficial Partidul Naţional Liberal din România.
1992 – Președintele Georgiei, Zviad Gamsakhurdia, a fugit din țară ca urmare a loviturii de stat militare.
2003 – Începe procesul intentat lui Zacarias Moussaoui, singura persoană pusă sub acuzaţie până în prezent pentru Atentatele de la 11 septembrie 2001 de la New York.
2004 – A început construcția la Burj Khalifa. A fost terminată la 2 decembrie 2009 si inaugurată la 4 ianuarie 2010.
2007 – La Bâlea Lac, judeţul Sibiu s-a inaugurat prima biserică de gheaţă din România.
2012 – 26 de persoane sunt ucise și 63 sunt rănite când un atacator sinucigaș se aruncă în aer la o secție de poliție din Damasc.
2019 – 40 de oameni sunt uciși într-o mină de aur prăbușită în provincia Badakhshan, în nordul Afganistanului.
2021 – Susținătorii președintelui american Donald Trump atacă Capitoliul Statelor Unite pentru a perturba certificarea alegerilor prezidențiale din 2020, atac soldat cu cinci morți și evacuarea Congresului SUA.
2025 – Globurile de Aur 2025: Sebastian Stan a devenit primul actor român câștigător al Premiului Globul de Aur pentru cel mai bun actor (muzical/comedie); Filmul ”Emilia Perez” şi serialul TV ”Shogun”, marii câştigători ai galei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Într-un colț uitat de lume al Norvegiei de Nord, dincolo de cercul polar arctic, se întinde o mică insulă cu numele de Sommarøy – „insula de vară”. Casele ei pictate în culori stridente (turcoaz electric, galben-canar, roșu aprins, violet intens) par să sfideze atât întunericul polar al iernii, cât și monotonia peisajului nordic. Dar ceea ce face cu adevărat Sommarøy specială nu este culoarea caselor, ci decizia radicală luată de locuitorii săi în iunie 2019: au renunțat oficial la timp.
Totul a început ca o glumă bună între pescari și câțiva tineri din sat. „De ce să ne mai uităm la ceas? Oricum soarele nu apune săptămâni întregi vara, iar iarna nici nu răsare!” Au mers la primăria din Tromsø cu o propunere serioasă: să declare Sommarøy prima „zonă fără timp” de pe planetă. Spre surprinderea tuturor, autoritățile locale au acceptat ideea, iar în doar câteva zile au apărut și gesturile concrete.
Sătenii au strâns toate ceasurile publice din sat – de la cel de la intrare, de la magazinul mic, de la școală și chiar de la bisericuță. Le-au pus într-o cutie mare de lemn, au bătut capacul în cuie și au scris pe el: „Timpul – returnabil la cerere”. Semnul de bun venit de la intrarea în insulă a fost schimbat: „Bine ați venit în Sommarøy. Lăsați timpul aici, vă rugăm.”
De atunci, viața curge după un ritm mult mai vechi decât cel al ceasului cu arc. Pescarii ies pe mare când văd că valurile sunt prietenoase și cerul e clar. Copiii se joacă până obosesc, nu până la o anumită oră. Cine are chef gătește, cine e obosit se culcă – indiferent dacă e miezul nopții sau ora prânzului. Chiar și sărbătorile și întâlnirile au devenit flexibile: „Ne vedem când se aprind primele lumini la casele vecinilor” sau „Venim la cafea după ce termină fluxul”.
Locuitorii spun că schimbarea a adus o liniște neașteptată. Nu mai există expresia „îmi pare rău, am întârziat”. Nu mai există stresul de a prinde autobuzul de la feribot. Nu mai există rușinea de a ajunge ultimul la masă. Timpul, acea tiranie invizibilă care ne ghidează viața în majoritatea locurilor, a fost pur și simplu scos din ecuație.
Desigur, insula nu este complet ruptă de lume. Pentru cei care au nevoie de orar (feribotul, avionul spre Tromsø, programul la spital), există totuși câteva ceasuri ascunse în buzunare sau pe telefoane. Dar în viața de zi cu zi a satului ele sunt ignorate cu bună știință.
Sommarøy a devenit între timp o mică atracție turistică neobișnuită. Oamenii vin să vadă cu ochii lor cum arată un loc în care timpul nu mai are putere. Unii se plimbă nedumeriți, alții se așază pe stânci și privesc ore în șir marea, fără să știe cât e ceasul – și tocmai asta îi face să zâmbească.
Insula asta mică, cu doar câteva zeci de locuitori permanenți, a devenit un fel de manifest viu: o demonstrație simplă și tăcută că, poate, viața ar putea fi trăită și fără graba permanentă, fără numărătoarea inversă, fără sentimentul că fiecare minut trebuie „folosit productiv”.
Aici, pe Sommarøy, timpul nu a dispărut. Doar a fost pus la loc – înapoi în cutia lui de lemn, închisă bine cu cuie ruginite. Și, cel puțin pentru moment, nimeni nu se grăbește să-l scoată de acolo.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Groenlanda îi răspunde tranșant lui Trump: „Nu poți lua pur și simplu ce vrei!”
Atenție, români! Noile impozite îți pot lua casa din 2027 – avertisment șocant de la Adrian Negrescu
Remedii naturale împotriva durerilor de spate
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
