O declarație politică depusă în Parlament de deputatul AUR Mihai Claudiu Gheorghe pune reflectorul pe un fenomen care, în opinia sa, a scăpat de sub control: împrumuturile tot mai mari contractate de administrațiile locale, uneori dincolo de capacitatea reală de rambursare. Parlamentarul avertizează că multe dintre aceste credite, semnate sub eticheta „dezvoltării”, vor fi plătite de generațiile viitoare, fără ca localitățile să fi câștigat cu adevărat ceva în schimb.
Potrivit deputatului, România se confruntă cu „o formă tăcută de îndatorare națională”, amplificată de credite luate pentru cheltuieli curente, proiecte minore sau investiții fără valoare economică. În unele localități, gradul de îndatorare ar fi depășit deja pragul de sustenabilitate, riscând să blocheze bugetele pentru următorii 15–20 de ani.
Lege pentru responsabilitate financiară locală
Mihai Claudiu Gheorghe cere introducerea urgentă a unei legi care să limiteze gradul maxim de îndatorare, raportat la veniturile proprii ale primăriilor și la capacitatea reală de rambursare. Nicio autoritate locală nu ar trebui, spune el, să poată semna un credit fără o analiză de impact aprobată de Ministerul Finanțelor și avizată de Curtea de Conturi. O astfel de reglementare ar aduce disciplină bugetară și ar pune frână „populismului financiar” practicat în multe județe.
Registru național al datoriilor locale
Parlamentarul propune înființarea unui „Registru Național al Datoriilor Locale”, un instrument public în care să fie listate toate împrumuturile contractate de administrațiile locale: suma, dobânda, durata creditului, destinația banilor și sursa de rambursare. Scopul ar fi ca cetățenii să poată vedea clar motivele îndatorării și să ceară socoteală aleșilor care exagerează.
Credite doar pentru proiecte cu impact real
Deputatul Gheorghe critică împrumuturile folosite pentru „proiecte de imagine” sau lucrări fără valoare economică și solicită orientarea banilor către investiții cu impact măsurabil: infrastructură rutieră, utilități, rețele de apă și canalizare, modernizarea spitalelor sau digitalizarea administrației.
„Fiecare leu împrumutat trebuie să producă valoare, nu doar lucrări cosmetice”, este mesajul transmis de deputat.
Răspundere pentru aleșii care lasă datorii pe 25 de ani
Parlamentarul consideră incorect ca un primar să contracteze un împrumut pe 20–25 de ani și să plece liniștit după patru ani de mandat. El propune introducerea unui mecanism prin care aleșii locali să răspundă administrativ, patrimonial și, acolo unde se constată abuzuri sau lipsă de diligență, chiar penal pentru deciziile financiare care împovărează comunitățile.
Educație financiară pentru primăriile mici
În cazul primăriilor mici, în special din mediul rural, deputatul susține că îndatorarea vine de multe ori din necunoaștere. Soluția propusă: un program guvernamental de asistență și formare financiară pentru administrațiile locale, astfel încât acestea să poată planifica strategic și să evite deciziile păguboase.
În finalul declarației politice, Mihai Claudiu Gheorghe avertizează că, în lipsa unor limite clare și a unor reguli stricte, România riscă să transmită generațiilor viitoare „un stat sufocat de datorii”.
„Nu putem construi viitorul copiilor noștri pe credite pe care ei vor fi obligați să le plătească. Dezvoltarea adevărată nu lasă în urmă datorii, ci rezultate durabile și echilibru financiar”, conchide deputatul AUR.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
