Dresda, Germania, 1908.

Într-o bucătărie modestă, o gospodină de 35 de ani, Amalie Auguste Melitta Bentz – mamă a trei copii și soție devotată – se lupta zilnic cu o problemă aparent banală: cafeaua ei era mereu plină de zaț amar, murdară și greu de curățat. Metodele epocii erau primitive: boabele măcinate se fierbeau direct în apă, lăsând un lichid gros și neplăcut, sau se foloseau percolatoare care supra-extrăgeau cafeaua, făcând-o și mai amară. Filtrele din pânză se înfundau rapid, acumulau uleiuri și bacterii, iar curățarea lor era o corvoadă interminabilă.

Melitta era sătulă de toate astea. Într-o dimineață obișnuită, privind ceașca plină de impurități, a avut o idee simplă, dar strălucită. A luat o foaie albă din caietul școlar al fiului ei, a rupt-o cu grijă și a perforat-o cu un cui de alamă de la un vas de flori. A pus hârtia perforată într-un vas de alamă golit de fund, l-a fixat deasupra unei cești și a turnat cafea măcinată peste ea, apoi apă fierbinte.

Rezultatul? O cafea curată, aromată, fără zaț și fără amăreală excesivă. Pentru prima oară, băutura era perfectă – exact cum și-o dorea ea.

Advertisement

Nu s-a oprit aici. Melitta a testat ideea cu vecinele, care au fost încântate. În scurt timp, a patentat invenția: “filtrul de cafea cu hârtie absorbantă”. Împreună cu soțul ei, a înființat o mică afacere în apartamentul lor, producând manual filtrele și vânzându-le în magazine locale.

Afacerea a explodat. Până în anii 1930, compania Melitta angaja sute de oameni și exporta în toată Europa. Astăzi, filtrele de hârtie Melitta sunt folosite în miliarde de case, iar numele ei este sinonim cu cafeaua perfectă.

O foaie ruptă din caietul unui copil. O idee care a pornit dintr-o bucătărie umilă. Și o femeie curajoasă care a refuzat să accepte că “așa a fost mereu”.

Melitta Bentz nu a schimbat doar cafeaua – a demonstrat că cele mai mari revoluții încep cu cele mai simple gesturi.

Advertisement

Ziua de 19 noiembrie este marcată în istorie prin evenimente majore care au influențat cursul politicii mondiale, explorărilor și științei, de la discursul iconic al lui Abraham Lincoln la Gettysburg (1863), vizita istorică a lui Anwar Sadat în Israel (1977) sau prima întâlnire Reagan-Gorbaciov (1985), până la realizări românești precum nașterea lui George Emil Palade, laureat Nobel (1912). În România, este și Ziua Internațională a Bărbatului, sărbătoare oficială dedicată promovării sănătății și rolului bărbaților în societate.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1377 – Prima atestare documentară a castelului Bran, prin actul emis de Ludovic I d’Anjou, prin care brașovenii primeau privilegiul de a construi Cetatea Bran cu “munca și cheltuiala lor proprie”.

1493 – Cristofor Columb a descoperit insula Porto Rico (Puerto Rico)– un teritoriu situat in America Centrală, careia i-a dat numele San Juan Bautista.

Advertisement

1581 – A murit tareviciul Ivan Ivanovici (n.28 martie 155 ), fiul și moștenitorul tronului lui Ivan cel Groaznic al Rusiei. Moartea sa a survenit după o agonie de patru zile, după ce a fost lovit de Tatăl sau cu sceptrul in cap in ziua de 15 noiembrie.

1600 – S-a născut Charles I, rege al Angliei, Scoției, Irlandei și Franței (doar nominal) (d. 1649)

1703 – Omul cu masca de fier, legendarul prizonier politic francez, moare la Bastilia.

1812 – S-a născut Franz Adalbert Kuhn, lingvist si mitologist german; (m. 5 mai 1881).

1816 – A fost fondata Universitatea din Varșovia.

Advertisement

1819 – A fost inaugurat Muzeul Prado din Madrid.

1828 – A încetat din viață compozitorul austriac Franz Schubert.

1829 – La 7 / 19 noiembrie 1829 Generalul Pavel Dmitrievici Kiseliov (Kiseleff), comandant al trupelor rusești în principatele romanești în timpul războiului ruso-turc, este numit președinte plenipotențiar al Divanurilor Moldovei și Valahiei.

1831 – S-a născut James Garfield, om politic, președinte al SUA (1880-1881), al doilea președinte, după Abraham Lincoln, asasinat, la 19 septembrie 1881.

1850 – Alfred Tennyson a fost numit de către regina Victoria, Poet Laureate.

Advertisement

1861 – S-a încheiat Conferința națională a fruntașilor politici romani din Banat, ținută la Timișoara, la care se adopta o moțiune prin care se cere autonomia Banatului față de Ungaria, teritoriul acestuia urmând sa fie numit “Căpitanatul român” sau să fie încorporat Transilvaniei (devenita autonomă).

1882 – La Binținți, lângă Orăștie, județul Hunedoara, s-a născut Aurel Vlaicu, inginer român, inventator și pionier al aviației române și mondiale (d. 13 septembrie 1913, Bănești, lângă Câmpina).

1883 – A murit Sir Wilhelm Siemens, metalurgist și inventator de origine germană, care a brevetat în Anglia procedeul său de corodare electrochimică. (n. 1823)

1885 – In al doilea război sârbo-bulgar, în bătălia de la Slivnitsa, armata bulgara iese învingătoare, consolidând astfel unirea Rumeliei de Est cu Regatul Bulgaria.

1912 – În primul război balcanic armata sârbă cucerește Bitolia, încheind astfel cinci veacuri dominației otomana in Macedonia.

Advertisement

1912 – S-a născut omul de ştiinţă George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, membru de onoare al Academiei Române.

1917 – S-a născut Indira Gandhi, politician, indian; (d. 1984).

1919 – A încetat din viață Alexandru Vlahuţă, scriitor, membru de onoare post-mortem al Academiei Române (n. 1858)

1921 – S-a născut scriitorul Dinu Pillat, fiul poetului Ion Pillat.

1922 – În România Partidul Conservator-Democrat fuzionează cu Partidul Național, care își mută sediul de la Cluj la București. Ziarul “Universul“, condus de Ștefan Stelian Popescu, membru al acestui partid, începe să susțină Partidul Național.

Advertisement

 1923 – S-a născut Monica Lovinescu, critic literar, eseist; în 1948 a cerut azil politic în Franța unde a colaborat la revistele publicate de diaspora românească şi la postul de radio “Europa liberă” (o parte din articole fiind reunite în volumul “Unde scurte” publicat la editura Humanitas); (m. Aprilie 2008).

1933 – S-a născut Larry King, celebru om de televiziune american.

1937 – S-a născut Tamara Bunke, revoluționară comunistă, partenera lui Ernesto „Che” Guevara; (d.31.08.1967).

1938 – S-a născut Ted Turner, fondator al canalului de știri televizate american CNN.

 1939 – S-a născut la Tighina, azi in Republica Moldova, Emil Constantinescu, fost președinte al României intre anii 1996-2000.

Advertisement

1942 – La Stalingrad a început contraofensiva Armatei Roșii sovietice împotriva forțelor Germaniei Naziste.

1942 – S-a născut Calvin Klein, designer de modă parizian.

1946 – În România, au avut loc primele alegeri parlamentare postbelice, în urma cărora Blocul Partidelor Democrate, însemnând PCdR, PSDR, Frontul Plugarilor, Partidul Național Liberal Tătărăscu, Uniunea Patrioților, PNŢ – Anton Alexandrescu și Comitetul Democrat Evreiesc, au obținut 378 de mandate de deputat, în vreme ce opoziției îi reveneau doar 36.

1954 – Printul Rainier al III-lea de Monaco inaugurează Tele Monte Carlo, cel mai vechi post privat de televiziune din Europa.

1961 – S-a născut actrița americană Meg Ryan; („Nopți albe în Seatle”).

Advertisement

 1962 – S-a născut Jodie Foster, actriță americană.

1969 – Programul Apollo – Apollo 12 – astronauții Charles Conrad şi Alan Bean aselenizează în Oceanul Furtunilor și devin cei de-ai treilea respectiv patrulea dintre oamenii care au pășit pe Lună.

1979 – A început Congresul al XII-lea al PCR, la care Constantin Pîrvulescu, unul din fondatorii partidului, a protestat în plen față de cultul personalității creat în jurul familiei Ceaușescu.

1985 – Președintele Statelor Unite ale Americii, Ronald Reagan, și liderul Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, s-au întâlnit pentru prima dată la Summitul de la Geneva (Sfârșitul Războiului Rece)

1987 – Doina Cornea și fiul ei, Leontin Iuhas, au fost arestați pentru distribuirea de manifeste de solidarizare cu muncitorii brașoveni – Revolta anticomunistă de la Brașov (15 noiembrie 1987)

Advertisement

1990 – Președintele Ion Iliescu a participat la reuniunea la nivel înalt a CSCE de la Paris, reuniune care a marcat sfârșitul “războiului rece”.

1991 – România a aderat la Mișcarea francofonă.

1992 – Camerele reunite ale Parlamentului au dat votul de încredere noului Guvern.

1996 – Victor Ciorbea, primar general al Capitalei, a fost desemnat de BCCC al PNTCD pentru funcția de prim-ministru.

 1996 – Statele Unite și-au exercitat dreptul de veto împotriva realegerii secretarului-general al Națiunilor Unite, Boutros Boutros-Ghali, pentru un al doilea mandat.

Advertisement

1998 – Tabloul lui Vincent van Gogh, “Portretul artistului fără barbă”, este vândut la licitație pentru suma record de 71,5 milioane de dolari.

1999 – Republica Populară Chineză lansează prima sa nava spatială – Shenzhou 1.

 2001 – Organizația pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a anunțat victoria oficială în primele alegeri libere după războiul din fosta Iugoslavie a Ligii Democratice din Kosovo (LDK) și a naționalistului albanez moderat Ibrahim Rugova, care a obținut 46,29 de procente în alegerile legislative.

2004 – A încetat din viață John Robert Vane, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină.

 2005 – Albert al II-lea a fost proclamat principe al Monaco.

Advertisement

 2014 – A murit Mike Nichols, regizor de film german (n 1931)

Henrietta Lacks, născută Loretta Pleasant pe 1 august 1920 în Roanoke, Virginia, a fost o femeie afro-americană simplă, crescută într-o familie săracă de fermieri de tutun. După moartea mamei sale în 1924, a fost crescută de bunicul matern în Clover, Virginia, într-o fostă cabină de sclavi. De mică, a muncit pe câmp, a abandonat școala după clasa a șasea și s-a căsătorit cu vărul ei, David “Day” Lacks, în 1941. Împreună au avut cinci copii: Lawrence, Elsie (care a murit la 15 ani din cauza epilepsiei și problemelor mentale), David Jr., Deborah și Joseph. Familia s-a mutat în Baltimore pentru muncă la oțelărie, trăind modest într-o comunitate de muncitori negri.

Henrietta era o mamă iubitoare, pasionată de dans, de mâncarea gătită acasă și de biserică. Viața ei liniștită s-a frânt în 1951, când, la doar 31 de ani, a început să acuze dureri abdominale și sângerări vaginale. La spitalul Johns Hopkins – unul dintre puținele care tratau pacienți afro-americani în epoca segregației rasiale – medicii au diagnosticat-o cu un cancer agresiv de col uterin (adenocarcinom). Tratamentul cu radium și raze X nu a oprit boala, care s-a răspândit rapid. Pe 4 octombrie 1951, Henrietta a murit în chinuri, lăsând în urmă cinci copii mici și o familie devastată de sărăcie. A fost îngropată într-un mormânt nemarcat în cimitirul familiei din Virginia.

Fără știrea ei sau a familiei, în timpul biopsiei și tratamentului, doctorul Howard Jones a prelevat mostre de țesut de la tumoarea ei și le-a trimis cercetătorului George Gey. Spre uimirea tuturor, celulele canceroase ale Henriettei nu au murit în laborator, ci s-au înmulțit exploziv – dublându-se la fiecare 20-24 de ore. Acestea au devenit prima linie de celule umane “nemuritoare”, denumite HeLa (de la Henrietta Lacks). Era o premieră mondială: până atunci, celulele umane mureau rapid în cultură.

Celulele HeLa au revoluționat medicina. Au fost esențiale pentru dezvoltarea vaccinului împotriva poliomielitei în anii ’50, testat pe milioane de doze produse în fabrici speciale. Au contribuit la cercetări împotriva cancerului, SIDA, efectelor radiațiilor, toxinelor și virusurilor. Au ajutat la maparea genomului uman, clonare, fertilizare in vitro, dezvoltarea chimioterapiei și chiar vaccinuri împotriva HPV și COVID-19. Până astăzi, peste 110.000 de studii științifice și 11.000 de patente se bazează pe HeLa, salvând nenumărate vieți. Celulele ei au fost trimise în spațiu pentru experimente în gravitație zero și au generat o industrie de miliarde de dolari – dar Johns Hopkins nu a vândut niciodată celulele și nu deține drepturi asupra lor.

Advertisement

Familia Lacks a aflat abia în anii ’70 despre existența celulelor, când cercetători le-au contactat pentru teste genetice. Ei trăiau în sărăcie, fără asigurări medicale, în timp ce companii farmaceutice profitau masiv. Abia în 2013, NIH a acordat familiei control asupra datelor genomice HeLa, iar în 2023, moștenitorii au câștigat un proces împotriva Thermo Fisher Scientific pentru profituri neconsimțite.

Henrietta a murit săracă și anonimă, dar celulele ei trăiesc veșnic, schimbând lumea. Povestea ei ridică întrebări etice profunde despre consimțământ, rasism în medicină și drepturile pacienților. Astăzi, este onorată prin cărți (cum ar fi “Viața nemuritoare a Henriettei Lacks” de Rebecca Skloot), filme, clădiri și conferințe – o femeie obișnuită devenită eroină involuntară a științei.