La zi
Doliu în muzica românească: Horia Moculescu, maestrul melodiilor eterne, ne părăsește la 88 de ani
În noaptea de marți spre miercuri, la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” din București, inima lui Horia Moculescu s-a oprit pentru totdeauna. La 88 de ani, acest titan al muzicii ușoare românești, născut pe 18 martie 1937 în Râmnicu Vâlcea, a pierdut lupta cu complicațiile pulmonare grave care l-au țintuit la Terapie Intensivă. Intubat în ultimele zile, artistul a fost înconjurat de gândurile calde ale fanilor și de dragostea familiei, dar boala a fost nemiloasă. Fiica sa, Nidia, a mărturisit recent că tatăl ei rămânea neclintit în fața suferinței, însă finalul a venit rapid și dramatic.
Horia Moculescu nu a fost doar un compozitor de excepție, ci un pianist virtuoz și un interpret cu un farmec irezistibil, care a marcat generații întregi. Autodidact pasionat, el a absolvit Liceul din Turda și a studiat la Institutul de Mine din Petroșani, dar muzica a fost chemarea sa adevărată. Colaborări cu mari nume ale scenei românești, de la trupe legendare la soliști emblematci, i-au definit cariera. Melodii precum cele care au răsunat la Festivalul Mamaia sau în emisiuni TV memorabile au devenit coloana sonoră a anilor de aur ai divertismentului nostru. A compus, a dirijat, a produs – totul cu un zâmbet complice și o energie contagioasă, transformând notele în povești de dragoste, bucurie și nostalgie.
Pierderea sa lasă un gol imens în peisajul cultural românesc. Mesaje de condoleanțe inundă rețelele sociale, unde admiratorii evocă momentele magice trăite la concertele sale sau prin intermediul hiturilor care au supraviețuit timpului. Horia Moculescu pleacă la ceruri, dar moștenirea sa – acele armonii care ne fac să visăm – va continua să ne însoțească. Odihnească-se în pace, maestre! Muzica ta va trăi veșnic.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Parlamentul impune reguli noi pentru trotinetele electrice. RCA-ul devine obligatoriu, iar vârsta minimă de utilizare crește la 16 ani. Deputatul PSD Călărași Ion Samoilă, membru al Comisiei pentru Transporturi, susține măsurile de siguranță rutieră
Camera Deputaților a aprobat modificările la legea circulației privind trotinetele electrice. Măsurile, adoptate în Comisia pentru Transporturi, impun reguli mai stricte pentru toți utilizatorii.
Cei care conduc trotinete electrice vor trebui să aibă minimum 16 ani, iar purtarea căștii de protecție devine obligatorie, indiferent de vârstă. De asemenea, asigurarea RCA va fi impusă pentru toate trotinetele care circulă pe drumurile publice.
Proiectul prevede și o definire clară a trotinetelor electrice: acestea trebuie să aibă o viteză maximă de 25 km/h și o putere a motorului de cel mult 2 kW. Modelele care depășesc aceste limite vor fi considerate neconforme și nu vor putea fi folosite legal.
Pentru biciclete, vârsta minimă rămâne 14 ani. În cazul trotinetelor electrice aflate în regim de închiriere (self-service), utilizatorii vor trebui să își exprime consimțământul prin aplicația de închiriere privind asumarea responsabilității dacă folosesc trotineta fără cască.
Legea introduce și interdicții clare: este interzisă utilizarea telefonului mobil sau a oricărui dispozitiv audio-video care poate distrage atenția în timpul deplasării. Încălcarea acestei reguli se va sancționa cu amendă.
Deputatul Lucian Bode, inițiatorul proiectului, a precizat că modificările au fost elaborate pentru a reduce numărul accidentelor și pentru a asigura o legislație clară.
Deputatul Ion Samoilă, reprezentant al județului Călărași și membru al Comisiei pentru Transporturi, a susținut aceste modificări. „Este o decizie necesară. În orașe precum Călărași vedem zilnic tineri și adulți care folosesc trotinetele fără echipament de protecție, uneori chiar pe carosabil. Aceste reguli vor ajuta la creșterea disciplinei și la reducerea riscurilor din trafic”, a declarat parlamentarul PSD.
Potrivit proiectului, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) va emite normele pentru RCA în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Actul normativ urmează să fie dezbătut și de celelalte comisii ale Parlamentului, înainte de votul final. Scopul este protejarea tuturor participanților la trafic și adaptarea legislației la realitățile din mediul urban, unde trotinetele electrice au devenit un mijloc de transport tot mai folosit.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Instituții din Călărași pe „lista rușinii” publicată de ANAF. Restanțe de peste 1,5 milioane de lei
Agenția Națională de Administrare Fiscală a publicat lista instituțiilor publice și autorităților locale care au acumulat datorii fiscale până la 31 august 2025. Potrivit documentului oficial, 511 instituții din toată țara datorează bugetului de stat aproape 583 milioane de lei, echivalentul a peste 114 milioane de euro.
În județul Călărași, mai multe entități apar pe această listă, cu sume semnificative datorate statului. Cea mai mare datorie o are I.C.P.C.I.S.Z.S.D. Fundulea, cu 1.553.437 lei, urmată de Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Călărași, care are de achitat 124.020 lei. Alte instituții din județ apar cu restanțe mai mici, dar constante, cum este Comuna Luica (79.577 lei) și Comuna Nana (63.015 lei).
Topul datoriilor instituțiilor din județul Călărași (conform ANAF, august 2025):
- I.C.P.C.I.S.Z.S.D. Fundulea – 1.553.437 lei
- Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Călărași – 124.020 lei
- Comuna Luica – 79.577 lei
- Comuna Nana – 63.015 lei
ANAF a precizat că aceste notificări au rolul de a încuraja plata voluntară a datoriilor și de a sprijini instituțiile în accesarea facilităților fiscale. Dacă restanțele nu sunt achitate, Fiscul va aplica măsuri legale pentru recuperarea sumelor datorate.
Documentul complet, publicat de ANAF pe 17 octombrie 2025, poate fi consultat pe site-ul oficial anaf.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
S-a votat majorarea valorii tichetelor de masă. Creșterea va intra în vigoare din 2026. Cu cat au crescut și ce trebuie să știe angajații
Parlamentul a aprobat creșterea valorii tichetelor de masă de la 40 la 45 de lei. Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților, însă aplicarea efectivă va începe din anul 2026, după aprobarea actelor normative secundare.
Angajatorii vor putea decide dacă acordă angajaților valoarea maximă sau o sumă mai mică, întrucât aplicarea rămâne opțională.
Noua valoare de 45 de lei a fost stabilită ca un compromis între solicitările sindicatelor, care cereau o creștere până la 50 de lei pentru a acoperi inflația, și avertismentele Ministerului Finanțelor privind impactul bugetar. Potrivit estimărilor, o majorare până la 50 de lei ar fi generat un cost suplimentar de peste un miliard de lei anual.
Tichetele de masă vor rămâne supuse impozitului pe venit și contribuției la sănătate (CASS), fără contribuție la asigurările sociale.
Creșterea a fost motivată de pierderea puterii de cumpărare cauzată de scumpirile din ultimii doi ani, în special la alimente. Sindicatele au reclamat că valoarea actuală de 40 de lei nu mai acoperă costurile reale ale unei mese zilnice. Mediul de afaceri a cerut, în același timp, predictibilitate și o perioadă de tranziție clară pentru recalibrarea contractelor colective.
Un studiu realizat de Academia de Studii Economice din București arată că tichetele de valoare – de masă, de vacanță și sociale – au generat în 2024 un impact economic de peste 1,4% din PIB, susținând peste 213.000 de locuri de muncă la nivel național.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Criza Lukoil: prețurile carburanților cresc, Guvernul caută soluții pentru rafinăria Petrotel
Biblioteca Județeană Călărași a găzduit o acțiune dedicată prevenirii consumului de droguri
Muzeul Civilizației Gumelnița se mută într-un nou spațiu, pe strada Argeșului nr. 6A
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
