Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 30 octombrie
30 octombrie este o dată încărcată de semnificație istorică, evidențiind momente de transformare politică, culturală și socială. De la reforme constituționale în Rusia imperială până la inovații media și conflicte globale, această zi a influențat traiectoria evenimentelor mondiale.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1270 – Cruciada a VIII-a a luat sfârșit, după ce Carol I al Siciliei (fratele regelui Ludovic al IX-lea al Franței) si Muhammad I al-Mustansir, sultanului Tunisiei, au ajuns la un acord comercial.
1340 – Armatele castiliene și portugheze înving musulmanii marinizi în Bătălia de pe Río Salado, una dintre cele mai importante batalii din timpul Reconquistei, în urma căreia invadatorii musulmani au fost alungați din Peninsula Iberică.
1485 – Henry Tudor este încoronat rege al Angliei, sub numele Henric al VII-lea.
1724 Arhimandritul Ioanichie Stratonikeas a început construcția Bisericii Stavropoleos din București, în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat (domnitor al Munteniei, 1719-1730). Lucrările de zidire ale bisericii s-au încheiat, în această primă etapă, la 30 octombrie 1724, după cum arată şi pisania, “în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat și sub păstorirea mitropolitului Daniil, cu toată cheltuiala arhimandritului Ioanichie din Ostaniţa”.
1823 – A murit Edmund Cartwright, inventatorul britanic al războiului de țesut industrial; (n.24.04.1743).
1831 – Sclavul fugar Nat Turner a fost prins si arestat in Virginia, fiind acuzat de organizarea celei mai sângeroase revolte a sclavilor din istoria Statelor Unite.
1837 – A apărut Jurnalul lui Alexandru Ghica, domnul Țării Romanești (1834-1842), prin care era acordat sătenilor dreptul (condiționat) de a se strămuta în orașe; “Jurnalul” a fost anulat în 1843 de noul domn, Gheorghe Bibescu (1842-1848).
1858 – S-a născut Duiliu Zamfirescu, unul dintre fondatorii romanului românesc.
1863 – Se înființează la București Școala de litere, instituție premergătoare universității La 30 octombrie 1863 prin decret domnesc se înființează la București “Școala de litere”, instituție de învățământ superior, premergătoare universității.
1869 – La 30 octombrie S.V (8 noiembrie stil nou), s-a născut Nicolae Păulescu, descoperitorul insulinei, numit, in 1990, membru post-mortem al Academiei Romane.
1888 – Tăbăcarul american John Loud, a inventat un instrument de scris pentru produsele sale din piele si a patentat pixul (tocul cu bilă), deși niciodată nu a dezvoltat invenția lui in plan comercial. El a descris în cererea de brevet invenția sa, numindu-o utila “pentru marcare pe suprafețe dure – cum ar fi lemnul, hârtia de împachetat aspru, și alte articole, în cazul în care stilourile obișnuite nu pot fi folosite “.
1905 – 17 octombrie (stil vechi) Tarul Nicolae al II-lea face publică Proclamația din Octombrie, care marchează începutul monarhiei constituționale în Rusia.
1910 – A decedat Henry Dunant, elvețian, fondatorul Crucii Roșii, laureat al Premiului Nobel; (n. 1828).
1905 – 17 octombrie (stil vechi) Tarul Nicolae al II-lea face publică Proclamația din Octombrie, care marchează începutul monarhiei constituționale în Rusia.
1920 – Se înființează la Sydney, Partidul Comunist din Australia.
1922 – Benito Mussolini devine prim ministru al Italiei.
1922 – Are loc o greva generală a muncitorilor din Arad (participanți 30 000 de muncitori), împotriva măririi duratei timpului de lucru la 10 ore.
1930 – Are loc premiera filmului “Ciuleandra“, prima ecranizare după Liviu Rebreanu. “Ciuleandra” este primul film sonor vorbit în românește.
1938 – Regizorul Orson Welles a difuzat radiofonic în New Jersey, “Războiul lumilor”, o prelucrare a romanului lui H.G. Wells, care a stârnit panică în rândurile a mii de oameni care chiar au crezut că S.U.A. au fost invadate de marțieni. Welles, care avea 23 de ani, a decis sa prezinte pe calea undelor invazia marțiană din cartea tizului sau.
1956 – Pe fondul situației de criză din Ungaria, în România apar manifestații de protest, inițiate și coordinate de studenţii din marile centre universitare: Cluj, București, Timișoara, Târgu Mureș, Iași.
1956 – A avut loc o mare adunare a studenților la Timișoara în contextul Revoluției maghiare, soldată cu anchetarea a peste 2000 de studenți și condamnarea organizatorilor (Caius Muţiu, Teodor Stanca, Aurel Baghiu, Aurelian Păuna, Ladislau Nagy).
1960 – S-a născut Diego Armando Maradona, fotbalist argentinian. A jucat pentru cluburile argentiniene Cebollitas, Argentinos Juniors, Boca Juniors, dar si pentru Barcelona si Sevilla din Spania si Napoli din Italia, in cele 840 de meciuri disputate înscriind 345 de goluri.
1961 – Din ordinul lui Hrusciov, corpul lui Iosif Stalin a fost scos din Mausoleul din Piața Roșie din Moscova, unde fusese așezat alături de cel al lui Lenin, pentru “încălcarea preceptelor leniniste”.
1961 – URSS lansează în arhipelagul Novaia Zemlia bomba cu hidrogen denumită Bomba țarului.
1971 A avut loc Dezastrul ecologic de la Certej, soldat cu 89 de morți și peste 70 de răniți. La ora 4:55 dimineața, fiind provocat de ruperea digului și alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploatării miniere Certej, Hunedoara. În perioada de exploatare a iazului, între 1936 și 1971, au fost depozitate în el elemente de depunere complet diferite ca granulație, tasare și umiditate care au creat o falie de alunecare.
1974 – Boxerul Muhammad Ali l-a făcut knock out pe George Foreman într-un meci memorabil, care i-a adus titlul de campion mondial la categoria supergrea.
1975 – Printul Juan Carlos a devenit rege al Spaniei după ce dictatorul Francisco Franco a renunțat la putere, fiind mult prea bătrân și slăbit. La trei săptămâni după acest moment Franco, carea avea 83 de ani, a murit in urma unui atac de cord.
1984 – A fost descoperit cadavrul preotului polonez Jerzy Popieluszko, răpit si ucis de agenți ai securității comuniste poloneze.
1992 – Președintele României, Ion Iliescu a depus jurământul în fața Camerelor reunite ale Parlamentului.
1992 – În noaptea de 29 spre 30 octombrie au murit într-un tragic accident rutier, barzii Basarabiei, Doina și Ion Aldea Teodorovici.
2011 – La Alba Iulia au loc manifestări religioase prilejuite de proclamarea oficială a canonizării lui Simion Ștefan. (n. ? – d. 1656) , cărturar și traducător român, mitropolit al Ardealului.
2015 – 64 de persoane au murit și alte peste 160 au fost rănite în urma unui incendiu care a avut loc în clubul Colectiv din București. Incendiul a izbucnit, cel mai probabil, de la artificiile folosite la un concert care avea loc în acel moment.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Melodia fantomatică a solitarului cu față neagră: Secretul pădurilor tropicale
Pasărea solitară cu față neagră (Myadestes melanops)
În inima pădurilor tropicale umede din America Centrală, de la Costa Rica până în vestul Panamaului, trăiește o pasăre discretă și melodioasă: black-faced solitaire (Myadestes melanops). Această specie aparține familiei Turdidae, fiind rudă cu alte solitaire din genul Myadestes, precum cele din Caraibe sau Hawaii. Cu o lungime de aproximativ 16-18 cm și o greutate de 25-35 de grame, pasărea are un penaj predominant gri-oliv pe spate și aripi, cu nuanțe mai deschise pe abdomen. Cea mai distinctivă trăsătură este masca neagră de pe față, care contrastează cu ochii mari și galbeni, dând un aspect misterios și melancolic.
Solitarul cu față neagră este o pasăre teritorială și, după cum sugerează numele, preferă singurătatea. Trăiește în stratul mediu și superior al pădurilor montane umede, la altitudini între 800 și 2.500 de metri, unde se hrănește în principal cu fructe (cum ar fi cele din genul Miconia sau alte plante din familia Melastomataceae) și insecte mici. Dieta sa fructivoră o face un important dispersor de semințe în ecosistemul forestier, contribuind la regenerarea pădurii.
Cântecul său este elementul care o face celebră printre ornitologi și iubitori de natură. Emite un fluierat lent, eteric și variat, descris adesea ca o melodie tristă și hipnotică, cu note ascendente și descendente care răsună prin ceața dimineții. Masculii cântă mai ales în sezonul de reproducere (martie-iunie), pentru a atrage femelele și a apăra teritoriul. Cuibul, construit din mușchi și fibre vegetale, este ascuns în crengile copacilor, unde femela depune 2-3 ouă albăstrui cu pete.
Deși nu este considerată amenințată global (clasificată ca “Least Concern” de IUCN), populațiile locale pot suferi din cauza defrișărilor și fragmentării habitatului. Observarea sa în sălbăticie necesită răbdare, deoarece este timidă și se camuflează bine în vegetația densă. În parcuri naționale precum Monteverde (Costa Rica), turiștii ecologici o pot auzi cântând la răsărit, o experiență descrisă ca “poezie vie a junglei”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ziua de 29 octombrie este celebrată în principal ca Ziua Republicii în Turcia, când Mustafa Kemal Atatürk a fondat statul modern în 1923, după prăbușirea Imperiului Otoman. Totodată, ea evocă momente cruciale precum armistițiul otoman din 1918, care a pavat drumul spre Tratatul de la Lausanne, și alte repere globale, simbolizând tranziții de la imperii la națiuni suverane.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
312 – Împăratul Constantin cel Mare a intrat în Roma, în ovațiile poporului, după victoria sa la Podul Milvian.
1268 – A fost decapitat la Neapole, Conradin sau Conrad de Hohenstaufen, rege al Siciliei si Ierusalimului, sub numele de Conrad al II-lea ( n. pe 25 martie 1252). A fost ultimul reprezentant legitim al Casei de Hohenstaufen și a fost executat la ordinul lui Charles d’Anjou, din dinastia Angevina, care devine rege al Neapolelui și Siciliei.
1422 – Carol al VII-lea al Franței devine rege succedându-l pe tatăl său, Carol al VI-lea al Franței, deși nu este oficial încoronat rege până în 1429.
1497 – Bătălia de la Lenţeşti (Bucovina, Ucraina) – A fost un conflict moldo-polon ce a avut loc la 29 octombrie 1497, în contextul retragerii oștilor conduse de regele Ioan Albert (1492 – 1501) după expediția acestuia în Moldova şi înfrângerea de la Codrii Cosminului.
1675 – Savantul german Leibniz a folosit pentru prima dată in istorie semnul ∫, pentru integrală.
1688 – A început domnia lui Constantin Brâncoveanu in Țara Românească.
1787 – A avut loc premiera operei Don Giovanni a lui Wolfgang Amadeus Mozart, la Teatrul Stărilor (Ständetheater) din Praga.
1863 – Reprezentanți a optsprezece țări s-au întâlnit la Geneva și au căzut de acord pentru înființarea Comitetului Internațional al Crucii Roșii. Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR), este parte din Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie, alături de Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (1919) si Societățile Naționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie.
1875 – S-a născut Regina Maria a României.
1897 – S-a născut Joseph Goebbels, lider nazist german, ministrul Propagandei Publice în timpul regimului nazist din 1933 până în 1945 ; (m. 1 mai 1945).
1911 – A încetat din viată publicistul și editorul american de origine maghiara, Joseph Pulitzer. (n. 10 aprilie 1847).
29 octombrie/11 noiembrie – 2/15 noiembrie 1916 – A doua bătălie de pe Valea Jiului – parte din Participarea României la Primul Război Mondial (27 august 1916 – 7 mai 1918, 9-11 noiembrie 1918)
1918 – Comitetul Executiv al Partidului Național Român, întrunit la Oradea, adoptă în unanimitate o declarație redactată de Vasile Goldiş privind hotărârea națiunii române din Transilvania, de a se așeza “printre națiunile libere”, în temeiul dreptului național ca fiecare națiune să dispună liber de soarta sa.
1922 – Regele Italiei, Victor Emanuel al III – lea îl numește prim-ministru pe liderul fasciștilor, Benito Mussolini.
1923 – După dizolvarea Imperiului Otoman, este proclamată Republica Turcia.
1928 – “Graf Zeppelin” este primul dirijabil care a traversat Atlanticul, de la New York la Berlin.
1944 – Al doilea război mondial – Începe “Operațiunea Budapesta”, la care participă Fronturile 2 și 3 ucrainene ale armatei sovietice și trupele române.
1947 – A început la București, în sala de festivități a Scolii Superioare de Război, procesul intentat liderilor PNŢ (29 octombrie-4 noiembrie), în urma căruia atât Iuliu Maniu cât și Ion Mihalache sunt condamnați la muncă silnică pe viață. Sentința va fi pronunțată la 11 noiembrie 1947.
1950 – S-a născut Abdullah Gül, al 11-lea președinte al Turciei.
1956 – Armata israeliană atacă Egiptul pe peninsula Sinai pentru a câștiga controlul asupra zonei canalului Suez.
1957 – Primul -ministru al Israelului David Ben Gurion și cinci dintre miniștrii guvernului israelian, sunt răniți de explozia unei grenade de mână în Knesset, parlamentul țării.
1957 – S-a născut Principesa Sofia a României, fiica regelui Mihai al României.
1958 – F. Mason Sones Jr, medic cardiolog la Clinica din Cleveland, realizează prima angiogramă coronariană.
1961 – Siria iese din Republica Arabă Unită .
1964 – Fostele colonii britanice Tanganyika și Zanzibar adopta numele de Republica Unită Tanzania.
1967 – S-a inaugurat Stadionul Central din Craiova, cu ocazia meciului internațional de fotbal dintre echipele României și Poloniei.
1974 – S-a deschis sesiunea Marii Adunări Naționale, la care s-au adoptat mai multe legi, între care Legea nr.57/1974, privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, Legea privind sistematizarea teritoriului și localităților.
1992 – Au decedat într-un tragic accident de automobil soții Doina și Ion Aldea Teodorovici, renumiți compozitori și cântăreți români basarabeni.
2003 – S-a desfășurat la București, primul Festival al Filmului Românesc (Gala Filmului Românesc). La cinematografele Patria, Union și Eforie s-a putut viziona în fiecare zi un film românesc (29.10 – 2.11).
2004 – A fost inaugurat Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) din București, amplasat în Palatul Parlamentului.
2004 – A fost semnat, la Roma, de către cei 25 de șefi de stat sau de guvern ai țărilor membre UE, Tratatul Constituției Europene , care, cu toate acestea, la data respectiva nu a reușit să fie ratificat de către toate ţările semnatare.
2006 – Un Boeing 737 al companiei nigeriene ADC s-a prăbușit la câteva minute după decolare din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, accidentul soldându-se cu 98 de morți.
2015 – China a anunțat că renunță la controversata politică a copilului unic după 36 de ani. Tuturor cuplurilor li se va permite sa aibă doi copii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Timpul obiectiv curge constant – o secundă rămâne o secundă, un an rămâne 365 de zile. Totuși, percepția noastră subiectivă asupra trecerii timpului se schimbă dramatic odată cu vârsta. Copiii simt că vacanțele de vară durează o eternitate, în timp ce adulții de 40-50 de ani oftează că „anului i-a crescut aripi”. Această iluzie nu ține de fizică, ci de psihologie, neuroștiință și modul în care creierul procesează experiențele noi. Hai să explorăm cauzele reale, susținute de studii științifice.
1. Proporția relativă a vieții trăite
Una dintre explicațiile clasice vine din teoria proporțională, propusă inițial de psihologul francez Paul Janet în 1897 și rafinată ulterior. Ideea e simplă: la 5 ani, un an reprezintă 20% din viața ta totală – o proporție uriașă, deci pare lung. La 50 de ani, același an e doar 2% din viață, deci zboară.
Un studiu publicat în Psychological Science (2019) de cercetătorii de la Duke University a testat această ipoteză pe peste 4.000 de adulți. Rezultatele arată că percepția accelerației timpului crește liniar cu vârsta, corelând puternic cu raportul „vârsta cronologică / durata percepută a intervalului”. Cu cât trăiești mai mult, cu atât segmentele de timp devin „mai mici” relativ la întreg.
2. Scăderea experiențelor noi și a memoriilor distincte
Creierul uman codifică timpul prin evenimente memorabile. Când ești copil, totul e nou: prima zi de școală, prima ninsoare, prima bicicletă. Aceste „marcaje” creează impresia de durată lungă. Pe măsură ce îmbătrânim, rutina domină: același drum spre serviciu, aceleași întâlniri, aceleași seriale.
Adrian Bejan (Duke University) explică în Philosophical Transactions of the Royal Society (2019) că procesarea imaginilor mentale încetinește cu vârsta din cauza degradării rețelelor neuronale. Copiii procesează ~100 de „imagini mentale” pe secundă; adulții, doar 30-40. Mai puține semnale noi = mai puține amintiri = senzația că timpul efectiv a „sărit peste” perioade întregi.
Un experiment clasic: cere cuiva să estimeze cât a durat o vacanță. Dacă a fost plină de activități noi (parașutism, orașe străine), pare mai lungă decât una petrecută pe canapea, chiar dacă au durat la fel.
3. Efectul „telescopării” și al atenției
Psihologul William James vorbea despre „fluxul conștiinței”. Când ești tânăr, atenția e dispersată pe prezent: te joci, explorezi, trăiești intens. La maturitate, mintea fuge spre viitor (ipotecă, copii, pensie) sau trecut (regrete, nostalgii). Prezentul devine un „coridor” îngust.
Cercetări în Journal of Experimental Psychology (2021) arată că stresul și multitasking-ul accelerează percepția timpului retrospectiv. Adulții moderni jonglează cu notificări, deadline-uri și responsabilități – creierul „comprimă” zilele în blocuri indistincte.
4. Schimbări biologice: dopamina și ceasul intern
Nivelul de dopamină scade natural cu 5-10% pe deceniu după 20 de ani. Dopamina reglează „ceasul intern” din nucleul suprachiasmatic. Un studiu din Nature Neuroscience (2020) leagă scăderea dopaminei de percepția că „zilele trec mai repede”. Persoanele cu Parkinson (deficit sever de dopamină) raportează adesea distorsiuni temporale extreme.
Cum să „încetinim” timpul?
- Caută noutatea: călătorește, învață un instrument, schimbă ruta spre casă.
- Practică mindfulness: meditația crește densitatea materiei cenușii în zonele responsabile de atenție (studiu Harvard, 2011).
- Ține un jurnal detaliat: forțează creierul să creeze marcaje memorabile.
Timpul nu se accelerează – noi ne schimbăm. Creierul, obosit de rutină și încărcat de memorie, „taie colțuri” și condensează experiențele. Dar vestea bună e că percepția timpului rămâne maleabilă. Cu cât introduci mai multe „prime dăți” în viață, cu atât anii vor părea din nou generoși.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
DNA spulberă rețeaua de șpăgi din ANAF Iași: inspectori prinși cu 5.000 € în flagrant!
„Până și personalul de curățenie are nevoie de pile politice” – deputatul AUR Mihai-Claudiu Gheorghe denunță politizarea totală a statului
Intervenție de urgență a pompierilor în zona Policlinicii 2 din Călărași. Zeci de persoane evacuate după o suspiciune de scăpări de gaze
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
