Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 24 octombrie
Ziua de 24 octombrie poartă în ea ecouri de tratate care au schimbat harta Europei, începuturi de revoluții, premiere științifice și culturale, dar și momente-cheie din istoria României. O cronologie densă, în care trecutul respiră prin fapte, nuanțe și oameni.
69 – A doua bătălie de la Bedriacum – În contextul războiului civil roman cunoscut ca „Anul celor patru împărați”, armata lui Antonius Primus, loială lui Vespasian, îl înfrânge pe Vitellius. Această victorie deschide drumul spre instaurarea dinastiei Flaviilor și marchează sfârșitul unei perioade de instabilitate profundă în Imperiul Roman.
1260 – Sfințirea Catedralei din Chartres – Una dintre cele mai remarcabile construcții gotice din Europa, Catedrala din Chartres este sfințită în prezența regelui Ludovic al IX-lea. Edificiul, celebru pentru vitraliile sale și proporțiile armonioase, devine un reper spiritual și arhitectural al Evului Mediu francez.
1360 – Ratificarea Tratatului de la Brétigny – După ani de război între Anglia și Franța, tratatul consfințește o pace temporară. Regele Eduard al III-lea renunță la pretențiile asupra coroanei franceze, în schimbul unor teritorii extinse. Este un moment de respiro în Războiul de 100 de ani, dar conflictul va reizbucni curând.
1590 – Mihai Viteazul este numit ban al Craiovei – Această numire marchează începutul ascensiunii politice a celui care va deveni primul unificator al celor trei țări românești. Funcția de ban îi oferă autoritate în Oltenia și îl apropie de cercurile de putere din Țara Românească.
1648 – Semnarea Tratatului de la Westfalia – După trei decenii de război devastator în Europa Centrală, tratatul încheie Războiul de Treizeci de Ani. Este un moment fondator pentru dreptul internațional, consfințind suveranitatea statelor și echilibrul puterilor. Reformații, catolicii și protestanții primesc recunoaștere egală.
1795 – A treia împărțire a Poloniei – Rusia, Prusia și Austria își împart teritoriul polonez, ștergând statul de pe hartă. Este un act brutal de geopolitică imperială, care va alimenta mișcările de rezistență și idealul renașterii naționale timp de peste un secol.
1865 – Încheierea guvernului Mihail Kogălniceanu – Unul dintre cei mai vizionari oameni politici ai epocii moderne românești, Kogălniceanu părăsește funcția de prim-ministru. Mandatul său a fost marcat de reforme esențiale, inclusiv secularizarea averilor mănăstirești și modernizarea administrației.
1901 – Annie Edson Taylor traversează Cascada Niagara în butoi – La 63 de ani, profesoara de istorie devine prima persoană care supraviețuiește unei asemenea încercări. Gestul său, deopotrivă curajos și excentric, atrage atenția publicului și devine parte din folclorul american.
1917 – Primul război mondial – S-a desfășurat Bătălia de la Caporetto, intre armatele Italiei si cele ale Austro-Ungariei. Forțele italiene sferă o înfrângere severă, pierzând 300.000 de oameni – dintre aceștia, aproximativ 270,000 fiind făcuți prizonieri. Aproape toată artileria italiana a fost capturata. După Caporetto, aliații au trimis întăriri în regiune, sase divizii franceze și cinci britanice si o forță aeriană.
1921 – Înființarea Institutului de Igienă din București – Sub conducerea profesorului Iuliu Moldovan, institutul devine un pilon al sănătății publice în România. Este un pas important în combaterea bolilor infecțioase și în formarea unei generații de medici igieniști.
1929 – „Joia Neagră” pe Wall Street – Prăbușirea bursei din New York declanșează Marea Criză Economică. Milioane de oameni își pierd economiile, iar efectele se resimt global, inclusiv în România, unde urmează ani de austeritate și instabilitate politică.
1931 – A fost inaugurat Podul George Washington, care leagă New York City de orașul Fort Lee, New Jersey, traversând râul Hudson.
1931 – Sângerosul gangster italo-american Al Capone, a fost condamnat la o amenda de 50.000 de dolari și la 11 ani închisoare pentru evaziune fiscală.
1933 – Nașterea Draga Olteanu-Matei – Actriță de o versatilitate rară, Draga Olteanu-Matei se va impune în teatru, film și televiziune. Cu o carieră de peste 50 de ani, devine o figură emblematică a culturii românești, iubită pentru umorul și profunzimea interpretărilor sale.
1944 – A decedat industriașul francez Louis Renault. (n. 12.02.1877)
1945 – Intrarea în vigoare a Cartei Națiunilor Unite – După ororile celui de-al Doilea Război Mondial, ONU este creată pentru a preveni conflictele viitoare. România va adera în 1955, iar organizația va juca un rol esențial în diplomația globală și în promovarea drepturilor omului.
1946 – Prima Adunare Generală a ONU la Londra – Reprezentanți din 51 de state se reunesc pentru a pune în mișcare mecanismele organizației. Este un moment de speranță și reconstrucție, într-o lume devastată de război.
1949 – A fost pusă piatra de temelie a clădirii sediului Organizației Națiunilor Unite din New York.
1957 – A încetat din viață designerul de moda francez Christian Dior; (n. 21 ianuarie 1905).
1956 – Începutul Revoluției Maghiare – La Budapesta, studenții și muncitorii se ridică împotriva regimului comunist. Mișcarea este înăbușită brutal de trupele sovietice, dar ecourile ei se simt și în România, unde autoritățile intensifică represiunea.
1970 – Chile recunoaște oficial RDG – Este primul stat din America Latină care stabilește relații diplomatice cu Republica Democrată Germană, într-un context geopolitic tensionat, marcat de Războiul Rece.
1997 – Înființarea Oficiului Național al Cinematografiei – Guvernul României creează o instituție dedicată susținerii filmului autohton. Este un pas important pentru revitalizarea industriei cinematografice după tranziția post-comunistă.
1999 – Primul transplant de inimă în România – La Spitalul Floreasca din București, echipa condusă de dr. Șerban Brădișteanu realizează o premieră medicală. Intervenția deschide drumul către chirurgia cardiacă avansată în țară.
2003 – Ultimul zbor comercial al Concorde – Avionul supersonic Concorde își încheie cariera, după decenii de zboruri rapide între Europa și America. Este sfârșitul unei epoci în aviația civilă, marcată de eleganță și performanță tehnologică.
2018 – Inaugurarea Podului Hong Kong–Zhuhai–Macao – Cu o lungime de 55 km, este cea mai lungă traversare maritimă din lume. Construcția simbolizează ambiția infrastructurală a Chinei și conectivitatea regională în zona Pearl River Delta.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Tragopanul lui Temminck este una dintre cele mai frumoase păsări din familia fazanilor, recunoscută pentru culorile vii și comportamentul unic. Masculul adult are un penaj predominant roșu-portocaliu, presărat cu pete albe care seamănă cu perle delicate, piele facială albastră și un guler portocaliu. În perioada de împerechere, el își umflă o membrană albastră de sub gât, numită laringe, și ridică două coarne mici, creând un spectacol impresionant pentru a atrage femela.
Femela este mai discretă, cu un penaj maro-cenușiu cu pete albe și negre, ceea ce o ajută să se camufleze perfect în mediul înconjurător.
Această pasăre trăiește în pădurile dense montane din estul Himalaei, în regiuni din nord-estul Indiei, centrul și sudul Chinei, nordul Minamarului și nord-vestul Vietnamului. Preferă zonele cu vegetație bogată, cum ar fi pădurile de rododendroni, stejari și bambus, la altitudini între 1200 și 4200 de metri. Se deplasează sezonier pe verticală, coborând iarna la altitudini mai joase pentru a evita frigul intens.
Hrana sa este în principal vegetariană: frunze tinere, muguri, fructe, semințe și iarbă, dar ocazional consumă și insecte. Este o pasăre activă ziua, timidă și greu de observat, care preferă să se ascundă în tufișuri dese.
În ciuda amenințărilor precum defrișările, specia este considerată relativ comună în arealul său vast și nu este în pericol imediat de dispariție.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Ultima Regină a Mongoliei: Genepil, executată cu bestialitate la ordinul lui Stalin
În vastitatea stepelor mongole, acolo unde cerul pare că atinge pământul, s-a scris una dintre cele mai crude pagini ale istoriei secolului XX. Ultima regină a Mongoliei, Genepil, femeie de o frumusețe răpitoare și ultimă soție a lui Bogd Javzandamba Khan, al VIII-lea Bogd Gegen și suveran teocratic al țării, a sfârșit într-un mod îngrozitor, la doar câțiva ani după moartea soțului ei.
Bogd Khan a murit în mai 1924, lăsând în urmă o Mongolie slăbită și sfâșiată între influențe străine. Deși monarhia fusese deja limitată sever după revoluția din 1921, care adusese la putere Partidul Revoluționar Popular Mongol cu sprijin sovietic, moartea suveranului a deschis calea spre abolirea definitivă a tronului. În 1924, Mongolia a fost proclamată republică populară, iar puterea reală a trecut în mâinile comuniștilor susținuți de Moscova.
Genepil, devenită văduvă la doar 23 de ani, a rămas un simbol al vechii ordini. Frumoasă și educată, fusese aleasă în 1923 drept ultima consoartă a lui Bogd Khan, într-o încercare disperată a curții de a-i prelungi viața monarhului aproape orb și bolnav. După moartea acestuia, a trăit retrasă, dar umbrela trecutului regal o urmărea.
În anii 1930, valul terorii staliniste a ajuns și în Mongolia. Sub pretextul „lichidării elementelor feudale și contrarevoluționare”, au început arestările în masă. În 1932, Genepil a fost ridicată de organele securității. A fost acuzată de „spionaj în favoarea Japoniei” și de participare la pretinse comploturi antirusești. Nu a existat proces adevărat. A fost condamnată la moarte împreună cu alți foști demnitari și membri ai aristocrației.
Execuția a avut loc în secret. Conform mărturiilor supraviețuitorilor și documentelor desecretizate ulterior, ultima regină a Mongoliei a fost împușcată în ceafă, trupul ei fiind apoi aruncat într-o groapă comună la marginea Ulan Batorului. Avea doar 29 sau 30 de ani.
Astfel s-a stins, în sânge și uitare, ultima suverană a unei dinastii care domnise peste un imperiu cât un continent. Genepil nu a fost doar o victimă a terorii staliniste, ci și simbolul sfârșitului brutal al unei lumi străvechi, îngropate sub cizma totalitarismului secolului XX.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ziua de 14 decembrie este bogată în evenimente istorice semnificative pentru România și lume. În noaptea de 14 spre 15 decembrie 1467, Ștefan cel Mare a repurtat o victorie decisivă în Bătălia de la Baia împotriva invaziei ungare conduse de Matia Corvin, apărând independența Moldovei.
La 14 decembrie 1955, România a devenit membru al Organizației Națiunilor Unite, un moment cheie în integrarea sa internațională postbelică.
Pe 14 decembrie 1989, la Iași, dizidenți precum Cassian Maria Spiridon și Ștefan Prutianu au inițiat o tentativă de revoltă anticomunistă, cu arestări imediate – considerată de istorici un precursor al Revoluției din decembrie.
Alte repere: prima atestare a Sighișoarei (1280), nașterea lui Nostradamus (1503), teoria cuantelor a lui Max Planck (1900) și ajungerea lui Roald Amundsen la Polul Sud (1911).
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1280 – Prima atestare documentară a orașului Sighișoara.
1458 – Într-un act de danie emis de cancelaria lui Ștefan cel Mare, este atestat documentar municipiul Onești.
1467 – (14 – 15 decembrie 1467) A avut loc Bătălia de la Baia. Ștefan cel Mare a înfrânt armatele maghiare conduse de regele Matei Corvin, care invadaseră Moldova.
1503 – S-a născut in localitatea St. Remy, astrologul, matematicianul și medicul francez, rămas in istorie Nostradamus (Michel de Nostre-Dame), rămas celebru în istorie prin prezicerile sale.
1704 – S-a înființat Spitalul Colțea.
1746 – Împărăteasa austriaca Maria Tereza a înființat, in castelul Wiener Neustadt, prima academie militara din lume – Academia Theresiana.
1799 – A murit George Washington, primul președinte al Statelor Unite ale Americii; ( n.22.02.1732, Wakefield, Virginia).
1819 – Alabama a devenit cel de-al 22-lea stat din componenta SUA.
1863 – S-a născut Gheorghe Baba, zugrav de biserici, tatăl pictorului Corneliu Baba; (d.10.03.1953).
1864 – Prin decret domnesc, în București a fost înființată Școala de Belle-Arte.
1864 – În România, a fost promulgat Codul de procedura penală, intrat în vigoare la data de 1 decembrie 1865.
1869 – S-a inaugurat oficial clădirea Universității din București, România, construită în 1857-1869 după planurile arhitectului Al. Orăscu.
1888 – Cântăreața română de operă Hariclea Darclée, debutează pe scena Operei Mari din Paris cu rolul “Margareta” din opera “Faust” de Charles Gounod.
1900 – Fizicianul german Max Planck a prezentat un calcul teoretic al cărui rezultat, o lege a radiației corpului negru sugera că energia electromagnetică poate fi emisă doar în cuante.
1910 – A avut loc, la Ussy-les-Moulineaux, lângă Paris, primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacție, inventat și pilotat de Henri Coandă.
1911 – Exploratorul norvegian Roald Amundsen împreună cu echipa lui a atins Polul Sud geografic.
1948 – Stabilirea de relații diplomatice între România și India.
1955 – România alături de Albania, Austria, Bulgaria, Cambodgia, Ceylon, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Italia, Iordania, Laos, Libia, Nepal, Portugalia și Spania devin state membre ale Organizației Națiunilor Unite.
1958 – Cea de-a 3-a Expediție Sovietică devine prima care a cucerit Polul Sudic al Inaccesibilității.
1961 – A avut loc, la Berlin, premiera mondială a filmului regizat de americanul Stanley Kramer, “Procesul de la Nürnberg“, ecranizare a piesei lui Abby Mann.
1972 – S-a încheiat programul spațial american Apollo 17: ultimul echipaj compus din astronauții americani Eugene Cernan și Harrison Schmitt a părăsit Luna, iar de atunci nici un om nu a mai pășit pe suprafața selenară.
1976 – A fost inaugurat Muzeul Teatrului Național din Iași.
1989 – În Chile au loc primele alegeri libere după 16 ani. Patricio Aylwin a fost ales președinte.
1989 – A murit Andrei D. Saharov, fizician rus și cunoscut disident, laureat al Premiului Nobel pentru Pace pe anul 1975; (n. 21.05.1921).
1989 – A avut loc o adunare în Piața Unirii din Iași, reprimară de Securitate.
1990 – În România, se constituie, în baza Legii 39 adoptată de Parlament, Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
1995 – Șeful cuibului “Horia Sima” din București, Șerban Suru, a anunțat revenirea mișcării legionare pe scena politica Românească, scopul fiind acum doar acela de a prezenta adevărul despre predecesorii lor.
1995 – S-a încheiat Acordul de la Dayton (Acordul Cadru General pentru Pace în Bosnia si Herzegovina) , care a consemnat încheierea războiului din Bosnia din 1991-1995.
2000 – A fost închisă definitiv centrala nucleară de la Cernobîl unde, la 26 aprilie 1986, a avut loc cel mai mare accident nuclear din istorie , în urma căruia s-au produs puternice radiații, cu implicații ecologice resimțite și astăzi (specialiștii apreciază că intensitatea radiațiilor a fost echivalentă cu 500 de bombe de la Hiroshima).
2001 – S-a înființat, la București, postul privat de televiziune „B1 TV”.
2004 – A fost inaugurat, în sudul Franței, cel mai înalt pod din lume (300 de metri înălțime), construit pentru a decongestiona traficul zona orașului Millau; proiectul a fost realizat de arhitectul britanic Norman Foster.
2019 – Klaus Werner Iohannis a fost desemnat să primească Premiul Carol cel Mare, acordat pentru contribuții la unitatea europeană.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Muzeu, sală de muzică și activități pentru elevi. Ce funcțiuni va avea Palatul Sociocultural după redeschidere
„Control Mind Delete”, un proiect cultural care dă voce adolescenților din Oltenița și Slănic. Două filme educaționale, prezentate publicului în luna decembrie
Bătut cu cheia de roți și lăsat inconștient! Victima este ajutorul șefului de post din Dragoș Vodă
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
