Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 540

Știri

Vara 2025 în imobiliare: cifre, tendințe și diferențe majore între orașe. Călărași rămâne printre județele cu cea mai scăzută activitate

Published

on

Potrivit datelor oficiale publicate de ANCPI, piața imobiliară din vara 2025 a fost activă la nivel național, însă diferențele între județe rămân mari. În cele trei luni analizate (iunie–august) s-au înregistrat 168.639 de tranzacții, cu un vârf în luna iulie (66.013).

București–Ilfov a concentrat aproape un sfert din totalul vânzărilor (24,9%), în timp ce județe precum Călărași, Ialomița și Teleorman au rămas în zona inferioară a clasamentului.

Călărași: piață imobiliară modestă, dar stabilă

În județul Călărași, activitatea imobiliară din vara 2025 a fost redusă, dar stabilă comparativ cu anii anteriori.
În luna iunie s-au înregistrat 306 tranzacții, în iulie numărul a crescut ușor, iar în august s-a menținut un nivel similar.

Datele indică o piață calmă, dominată de vânzările de terenuri și locuințe vechi, în timp ce proiectele noi sunt puține și concentrate aproape exclusiv în municipiul Călărași.
În mediul rural, interesul pentru achiziții rămâne scăzut, influențat de migrația populației tinere și de lipsa investițiilor private majore.

Advertisement

Comparativ, județele vecine Ilfov și Brăila au avut de zece ori mai multe tranzacții, semn că regiunea Sud-Muntenia este dezechilibrată din punct de vedere imobiliar.

Creditarea rămâne redusă

Pe segmentul de ipoteci, Călărașiul rămâne printre județele cu cel mai mic număr de credite imobiliare.
Mulți cumpărători preferă finanțarea directă sau achizițiile în numerar, din economii. Totuși, băncile locale raportează o creștere ușoară a cererii de credite pentru locuințe noi, în special în zona municipiului și în comunele limitrofe precum Modelu și Dragalina.

Contrastul cu marile orașe

Dacă în București, Cluj sau Brașov piața este dominată de achiziții rapide și proiecte rezidențiale moderne, în Călărași piața rămâne una de oportunități pentru cei care caută prețuri mai mici.
Costul pe metru pătrat este de 3–4 ori mai mic decât în marile centre urbane, iar terenurile disponibile aproape de oraș atrag treptat interesul investitorilor mici.

Ce înseamnă pentru locuitorii din județul Călărași

Pentru cumpărători, contextul actual înseamnă posibilități de achiziții la prețuri accesibile, fără competiția puternică din marile orașe. Tot mai mulți călărășeni aleg să cumpere terenuri pentru construcții individuale, în locul apartamentelor din blocurile vechi.

Pentru vânzători, prezentarea clară a ofertelor, fotografiile bune și promovarea online sunt esențiale. O locuință bine promovată poate atrage cumpărători din alte județe, mai ales din zona București–Ilfov, unde prețurile sunt mult mai ridicate.

Advertisement

Perspective pentru toamnă

Tendințele arată că județul Călărași ar putea beneficia de o ușoară creștere a activității imobiliare în sezonul rece, datorită relocărilor din București și interesului pentru terenuri în zone mai liniștite.

Dezvoltarea infrastructurii rutiere și apropierea de autostrada A2 pot deveni factori importanți de creștere pentru piața locală, mai ales dacă vor fi lansate noi proiecte rezidențiale sau logistice în 2026.

Sursa: Mediafax.ro

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”

Published

on

Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.

„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.

Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.

Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.

Advertisement

Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.

„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025

Published

on

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.

Încasări mai mari la bugetul de stat

La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:

  • Impozit pe profit – 123,43 milioane lei

  • Impozit pe venit – 271,16 milioane lei

  • TVA – 161,19 milioane lei

  • Accize – 1,53 milioane lei

  • Alte venituri – 164,74 milioane lei

Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale

Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:

  • Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei

Restituiri de TVA către contribuabili

În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.

Advertisement

Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.

Dacă vrei, pot genera și variante de titluri

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Dunărea Călărași, făcută praf de FCSB II! 6–1 și încă o palmă dureroasă pentru echipa finanțată cu milioane din bani publici

Published

on

AFC Dunărea Călărași mai bifează o înfrângere usturătoare în Liga 3, Seria 3. De această dată, echipa călărășeană a fost spulberată de FCSB II, care s-a impus cu 6–1, într-un meci fără istoric și fără replică din partea Dunării.

În timp ce adversarii au defilat pe teren, Dunărea arăta din nou ca nu poate evolua — deși beneficiază de unele dintre cele mai consistente finanțări publice din România la nivelul Ligii a III-a.

Finanțări de milioane, rezultate rușinoase

În ultimii doi ani, Consiliul Județean Călărași a turnat în club aproximativ 8 milioane lei:

  • 4,4 milioane lei în 2024
  • 3,375 milioane lei pentru 2025

Cu aceste sume, Dunărea ar trebui să fie o forță în Liga 3, poate chiar o candidată serioasă la promovare.

În teren însă, realitatea este rușinoasă:

Advertisement

șase goluri primite de la o echipă de copii.

O întrebare simplă: Unde se duc banii?

Clubul postează sec: „Victorie categorică pentru gazde”. Da, categorică…

Mesajul oficial postat de AFC Dunărea Călărași pe Facebook este un model de minimalism și evitare a responsabilității:

„Victorie categorică pentru gazde în etapa de astăzi. Scor final: FCSB II – Dunărea Călărași (6–1).”

Advertisement

Atât. Nicio explicație. Nicio analiză. Nicio asumare.

În schimb, suporterii au reacționat: nemulțumiți, frustrați, ironic resemnați.

Reacții din mediul public: „Să te bată copiii de la FCSB… cine răspunde?”

Dezastru sportiv, lux financiar

Dunărea Călărași este, probabil, singura echipă de Liga 3 care:

Advertisement
  • primește milioane de lei anual
  • are salarii, mese, cazări, utilități și transport plătite din bani publici
  • afișează o Academie cu echipamente premium, sponsori noi și imagine lustruită
  • dar în teren… se prăbușește etapă de etapă

Înfrângerea cu 6–1 nu este un accident.

Este încă un episod într-un sezon care confirmă prăbușirea unei echipe cândva respectate.

Dunărea Călărași marchează încă o înfrângere — pe teren și în fața contribuabililor.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading