Sistemul de sănătate din România traversează o criză profundă de personal medical calificat, iar spitalele din județele Buzău, Călărași, Giurgiu și Prahova (Ploiești) resimt cel mai acut acest deficit. Zeci de posturi de medici specialiști rămân neocupate de luni și chiar ani de zile, punând în pericol funcționarea normală a secțiilor vitale.

La Spitalul Județean de Urgență Buzău, deși se organizează frecvent concursuri pentru posturi de medici, numeroase specializări esențiale au rămas descoperite. Secțiile de chirurgie, cardiologie, neurologie sau oncologie se confruntă cu lipsuri cronice, medicii existenți fiind nevoiți să facă față unui volum uriaș de cazuri, cu ture extenuante și risc crescut de erori medicale.

În județul Călărași situația este și mai gravă: deficitul de medici specialiști afectează inclusiv Spitalul Județean de Urgență, unde unele compartimente funcționează la limita capacității sau cu medici detașați temporar din alte unități. Lipsa anestezistilor, a radiologilor și a medicilor ATI îngreunează intervențiile chirurgicale și tratamentul pacienților critici.

Giurgiu se numără printre județele cu cel mai redus număr de medici raportat la populație. Spitalul Județean de Urgență Giurgiu anunță constant posturi vacante pentru specialiști în pediatrie, medicină internă, ortopedie și alte domenii, însă candidații sunt extrem de puțini, mulți preferând centrele universitare mari sau plecarea în străinătate.

La Ploiești, Spitalul Județean de Urgență se confruntă cu aceeași problemă sistemică. Deși județul Prahova are o populație numeroasă și un număr relativ mare de cazuri complexe, deficitul de medici în specialități precum gastroenterologie, pneumologie, reumatologie sau neurochirurgie obligă pacienții să se deplaseze zeci de kilometri pentru investigații și tratamente.

Cauzele principale rămân migrația medicilor spre țări din vestul Europei, salariile necompetitive în raport cu volumul de muncă, condițiile de lucru precare din spitalele județene și lipsa perspectivelor de dezvoltare profesională în zonele defavorizate. Mulți tineri specialiști aleg să nu se întoarcă sau să nu se stabilească în aceste județe după rezidențiat.

Pacienții sunt cei care suferă cel mai mult: listele de așteptare se lungesc, intervențiile urgente sunt amânate, iar calitatea actului medical scade vizibil. În unele cazuri, lipsa unui specialist anumit transformă spitalul dintr-o unitate de urgență într-un centru de triaj care transferă bolnavii spre București sau alte orașe mari.

Autoritățile locale și Ministerul Sănătății continuă să caute soluții prin concursuri repetate, stimulente financiare punctuale și programe de atragere a medicilor în zonele deficitare, însă efectele sunt încă modeste. Fără măsuri structurale profunde – investiții masive în infrastructură, locuințe de serviciu, creșteri salariale sustenabile și reformarea rezidențiatului – criza de specialiști din spitalele Buzău, Călărași, Giurgiu și Ploiești riscă să se agraveze în următorii ani.

Noi detalii șocante în cazul crimei din Timiș: adolescenții au pus totul la cale timp de o lună. Invidia, firul care a dus la tragedie

Ancheta în cazul crimei cutremurătoare din localitatea Cenei, județul Timiș, scoate la iveală amănunte care amplifică gravitatea faptei. Procurorii confirmă că uciderea băiatului de 15 ani nu a fost un gest impulsiv, ci rezultatul unui plan bine pus la punct, gândit și discutat timp de aproximativ o lună.

Potrivit anchetatorilor, trei minori – doi de 15 ani și unul de 13 ani — ar fi decis să-l elimine pe adolescent dintr-un motiv greu de conceput: invidia. Surse din anchetă arată că victima era invidiată pentru situația sa materială, având lucruri la care ceilalți doar visau, precum o trotinetă electrică sau un ATV. În spatele acestui resentiment s-ar fi acumulat conflicte mai vechi, tensiuni și dorința de a-și demonstra puterea în grup.

Luni seara, sub un pretext aparent banal, băiatul a fost chemat la o întâlnire. I s-ar fi spus că va vedea un ATV nou. În jurul orei 21:30, adolescentul a plecat de acasă cu trotineta, fără să știe că merge direct într-o capcană. Ajuns la locul stabilit, unul dintre tinerii de 15 ani l-ar fi lovit cu un topor, în timp ce minorul de 13 ani ar fi folosit un cuțit. După crimă, cei doi l-ar fi chemat pe al treilea adolescent pentru a-i ajuta să scape de cadavru.

Procurorii susțin că toți cei trei au acționat concertat: trupul victimei a fost incendiat și apoi îngropat, într-o tentativă disperată de a șterge urmele faptei. Doi dintre suspecți, ambii în vârstă de 15 ani, au fost reținuți și sunt acuzați de omor calificat și profanare de cadavru, respectiv favorizarea făptuitorului. Cel de-al treilea, de 13 ani, nu răspunde penal din cauza vârstei.

Ancheta a fost completată de evaluări medico-legale psihiatrice, obligatorii în astfel de cazuri. Cei doi adolescenți reținuți au fost duși la Institutul de Medicină Legală din Timișoara, iar ulterior vor fi prezentați instanței cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Între timp, DGASPC Timiș a anunțat intervenții urgente în comunitate și în școala din localitate, pe fondul stării de teamă și șoc resimțite de copii și părinți. Consilierii școlari vorbesc despre un posibil mobil legat de lupta pentru putere și statut într-un grup de adolescenți, un cocktail periculos care a dus la una dintre cele mai violente crime comise de minori în ultimii ani.

Un nou sondaj de opinie realizat de INSCOP Research indică o schimbare majoră în opțiunile electorale ale românilor și confirmă o tendință tot mai vizibilă pe scena politică: AUR se află pe primul loc, la o distanță considerabilă față de partidele consacrate.

Potrivit datelor prezentate, AUR este creditat cu 40,9% din intențiile de vot, un scor care îl plasează aproape dublu față de PSD, aflat pe locul al doilea cu 18,2%. PNL coboară la 13,5%, în timp ce USR este cotat cu 11,7%. UDMR ar obține 4,9%, iar celelalte formațiuni politice rămân sub praguri semnificative: SENS – 3,4%, SOS România – 2,8% și POT – 1,5%.

Diferențele dintre primele formațiuni nu mai pot fi interpretate ca simple variații de moment. Avansul consistent al AUR conturează o adevărată ruptură electorală și reflectă un nivel ridicat de nemulțumire în rândul electoratului, în special față de partidele aflate sau recent aflate la guvernare.

Sociologic, cifrele indică o migrație accentuată către votul de protest și o pierdere de încredere în oferta politică tradițională. Cu un scor de peste 40%, AUR nu mai poate fi catalogat drept un fenomen marginal, ci se profilează ca principal actor al momentului, capabil să influențeze decisiv agenda politică și echilibrele de putere din perioada următoare.