Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 12 octombrie
Ziua de 12 octombrie ocupă un loc proeminent în istoria mondială, fiind marcată de evenimente care au schimbat cursul civilizațiilor, explorărilor și societăților. De la descoperirea Americii de către Cristofor Columb, care a deschis era colonialismului european, până la progrese științifice și tragedii care au modelat secolul XX, această dată amintește de ambițiile umane, dar și de consecințele lor profunde. Fie că sărbătorim curajul exploratorilor sau reflectăm asupra impactului asupra populațiilor indigene, 12 octombrie invită la o privire retrospectivă asupra modului în care trecutul nostru continuă să influențeze prezentul.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1492 – Cristofor Columb a acostat în Insulele Bahamas, crezând că a ajuns în Asia de Est și rerealizând că a ajuns în apropierea coastelor Americii.
1595 – Domnul Moldovei, Ștefan Răzvan, ocupă Bucureștiul.
1777 – Domnul Moldovei Grigore al III-lea Ghica este ucis de un trimis al sultanului. Pentru ca s-a opus ocupării Bucovinei, austriecii au cerut turcilor să-l înlăture, iar aceștia au trimis un capugiu (agent executor) la curtea lui Grigore, care l-a strangulat . Este înmormântat la biserica Sfântul Spiridon din Iași.
1808 – Împăratul francez Napoleon I și Țarul rus Alexandru I, semnează convenția prin care Rusia anexează Moldova și Țara Românească.
1810 – Primul festival Oktoberfest: Cetățenii din München au fost invitați să se bucure de celebrarea căsătoriei prințului Ludwig I al Bavariei cu prințesa Therese von Sachsen-Hildburghausen.
1823 – Scoțianul Charles MacIntosh a pus în vânzare primele pelerine de ploaie.
1863 – În Principatele Unite, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, este investit Guvernul Mihail Kogălniceanu. Acesta a activat până pe 26 ianuarie 1865 și s-a remarcat prin rodnice realizări social-economice.
1863 – A decedat poetul revoluționar roman ardelean Andrei Mureșanu; (n. 1816).
1870 – A decedat generalul confederat american Robert H.Lee.
1872 – Prin decret imperial, s-a înființat Universitatea Cluj, în limba maghiară, cu patru facultăți: filosofie și litere, matematici și științele naturii, drept, medicină. Inaugurarea Universității din Cluj a avut loc la 10 noiembrie 1872.
1897 – În Rusia s-a jucat primul meci de fotbal.
1903 – A fost inaugurat Palatul Facultății de Medicină din București.
1903 – A fost dezvelită statuia lui Carol Davila în fața Faultații de Medicină din București, creație a sculptorului Carol Stork.
1910 – A fost descoperit, în catedrala din Aachen, sarcofagul cu rămășițele împăratului Otto al III-lea al Sfântului Imperiu Romano- German; (980-1002).
1915 – Asistenta medicală britanică Edith Cavell a fost executată de germani pentru că a ajutat trupele Antantei să se retragă din Belgia.
1924 – A încetat din viață scriitorul francez Anatole France, cunoscut pentru scrierile “Insula pinguinilor” ”Crima lui Sylvestre Bonnard”) şi “Revolta îngerilor”.
1931 – Se inaugurează statuia lui Cristos Mantuitorul din Rio de Janeiro, in Brazilia . Are 30 de metri înălțime fără să se includă cei 8 metri ai soclului, lățimea între brațe este de 28 de metri, are o greutate de 635 de tone și este situată pe vârful muntelui Corcovado la o altitudine de 700 de metri.
1935 – S-a născut Luciano Pavarotti, tenor italian, la Modena, in Italia. Si-a abandonat cariera de profesor ca sa devina cântăreț, decizie care a fost inspirata pentru ca foarte curând a reușit să câștige un premiu internațional într-o competiție desfășurată in 1961 la Teatrul Reggio.
1940 – Începe intrarea trupelor Germaniei naziste în România în baza “garanției” din 30 august, privind noile granițe. “Misiunea militară” germană ocupă principalele puncte strategice pe Valea Prahovei, în București şi pe Prut.
1944 – Municipiul Oradea a fost eliberat de către unități militare românești și sovietice, de sub ocupația fascistă maghiară. Ziua orașului.
1946 – A fost înființat Institutul de Endocrinologie “C.I. Parhon”, din București.
1964 – Sovieticii au lansat în spațiu Voskhod I , prima navă spațială capabilă să transporte trei persoane pe orbita Pământului.
1968 – Se deschide a XIX-a ediție a Jocurilor Olimpice de Vară din Mexico City, Mexic. România a obținut 15 medalii (4 aur, 6 argint, 5 bronz).
1968 – Guineea Ecuatorială se declara independenta de Spania.
1981 – A încetat din viață scriitoarea Agatha Grigorescu-Bacovia, soția poetului George Bacovia; a publicat volumele “Armonii crepusculare” – 1923 şi “Muguri cenușii” (1926) (n. 8 martie 1895).
1986 – Summitul americano-sovietic de la Reykjavik se încheie cu un eșec.
1990 – A încetat din viață scriitorul rus Arkadi Strugaţki, autor de literatură SF; (n. 18 aug. 1925).
1992 – Este sigilata „Capsula mileniului” care conținea o colecție numismatică spaniolă care marca a 500–a aniversare a descoperirii Americii, precum și diverse texte de Cristofor Columb. Capsula va rămâne închisă până la 12.10.2492.
1993 – În Camera Reprezentanților a Congresului SUA s-a votat în unanimitate clauza națiunii celei mai favorizate pentru România.
1998 – Curtea Supremă de Justiție a României i-a reabilitat pe Iuliu Maniu și Ion Mihalache, fondatorii Partidului Național Țărănesc.
1999 – Secretarul general al O.N.U., Kofi Annan a anunțat ca, odată cu nașterea unui băiat la Sarajevo, populația lumii a ajuns la 6 miliarde.
1999 – Fosta Republică Autonomă Sovietică Abhazia își declară independența fata de Georgia.
1999 – Lovitura de stat militară în Pakistan condusă de generalul Pervez Musharraf. Guvernul lui Nawaz Sharif este înlăturat fără vărsare de sânge.
2019 – Eliud Kipchoge din Kenya devine prima persoană care a alergat un maraton în mai puțin de două ore cu un timp de 1:59:40, la maratonul de la Viena.
2020 – Premiul Nobel pentru Științe Economice a fost decernat cercetătorilor Paul R. Milgrom și Robert B. Wilson „pentru îmbunătățirile aduse teoriei licitațiilor și invențiile referitoare la noi formate de licitație”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Născut în 1775 la Arras, într-o familie de brutari înstăriți, Eugène-François Vidocq părea sortit unei vieți liniștite. Însă încă de la 13 ani fura argintăria casei și fugea în lume. La 16 ani era deja scrimeur de temut, soldat, dezertor, escroc și actor ambulant. Își câștiga pâinea jucând rolul „canibalului caraibian” în bâlciuri, se lupta în dueluri și evada din închisori cu o îndrăzneală de necrezut – o dată deghizat în călugăriță.
Peste două decenii și-a petrecut viața după gratii: Bicêtre, Toulon, Brest. A evadat de peste douăzeci de ori. În 1809, la 34 de ani, sătul de lanțuri și acuzat pe nedrept de un nou fals, face o ofertă uluitoare poliției din Paris: „Vă dau lumea interlopă pe tavă dacă mă scoateți de aici.” Propunerea este acceptată.
Din informator anonim devine, în doar câțiva ani, șeful primei brigăzi de detectivi civili din istorie – celebra Sûreté. Recrutează foști pușcăriași (singurii care cunoșteau cu adevărat infractorii), se deghizează, întinde capcane, inventează fișe antropometrice, păstrează urme de pantofi și de gloanțe. În cincisprezece ani prinde peste patru mii de răufăcători, mult mai mulți decât toată poliția oficială la un loc.
În 1833, sătul de birocrație și de invidii, demisionează și deschide prima agenție privată de detectivi din lume. Afacerea lui devine legendă, iar el însuși – modelul tuturor eroilor de romane polițiste care vor urma: Jean Valjean și Javert la Hugo, Vautrin la Balzac, Auguste Dupin la Poe și, mai târziu, Sherlock Holmes.
A murit sărac în 1857, la 81 de ani, dar numele său a rămas sinonim cu geniul investigației. Vidocq nu a fost doar un om care a trecut de la crimă la lege – el a fost cel care a inventat însăși meseria de detectiv.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pasărea brahminy, numită și starling brahminy ori myna brahminy, este una dintre cele mai elegante și carismatice păsări din Asia tropicală. Cu o lungime de doar 20-22 cm, ea atrage privirile prin creasta neagră, ascuțită și ridicată ca o coroană, și prin penajul său lucios care combină negrul intens cu reflexii albăstrui și arămii pe aripi și coadă. Ciocul și picioarele galben-strălucitor completează aspectul său de nestemată înaripată.
În India poartă numele de „pasărea lui Krishna” sau „pasărea sfântă”, fiind asociată cu divinitatea și considerată aducătoare de noroc. Localnicii o lasă să cuibărească în preajma templelor și chiar în locuințe, crezând că prezența ei alungă spiritele rele. Deși aparține familiei starlingilor, vocea sa este surprinzător de variată: imită perfect alte păsări, sunete de animale și chiar cuvinte omenești, fiind una dintre cele mai talentate „vorbitoare” din lumea aviariană.
Trăiește în grupuri zgomotoase prin orașe, sate și zone cultivate, din India și Sri Lanka până în Thailanda și Myanmar. Se hrănește cu fructe (în special smochine), nectar, insecte și resturi omenești, adaptându-se perfect mediului urban. Cuibul și-l construiește în scorburi, în pereții clădirilor sau în cutii speciale puse de oameni.
Astăzi, pasărea brahminy s-a răspândit și în alte regiuni tropicale – Oman, Emiratele Arabe, Africa de Est, chiar și în unele insule din Oceanul Indian – datorită comerțului și eliberărilor intenționate. Oriunde apare, devine rapid o prezență iubită, un mic simbol al bucuriei și al legăturii dintre om și natură.
O pasăre mică, dar cu o personalitate uriașă – iată de ce brahminy rămâne una dintre cele mai îndrăgite și fascinante apariții în peisajul asiatic.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 7 decembrie 1941, la ora 7:55 dimineața, 353 de avioane ale Marinei Imperiale Japoneze au lansat un atac-surpriză asupra bazei navale americane Pearl Harbor din Hawaii. În mai puțin de două ore au fost scufundate sau avariate grav 21 de nave de război, distruse 188 de avioane și au murit 2.403 americani. A doua zi, 8 decembrie 1941, Statele Unite au declarat război Japoniei, iar pe 11 decembrie Germania și Italia au declarat război SUA. Atacul de la Pearl Harbor a transformat un conflict european și asiatic într-un adevărat război mondial și a marcat începutul sfârșitului pentru Puterile Axei. Din 1941 încoace, 7 decembrie rămâne în memoria colectivă americană și mondială drept „o zi care va trăi în infamie”, după cum a numit-o președintele Franklin D. Roosevelt.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1279 – A decedat regele polon Boleslas al V-lea supranumit “cel pudic” (n.21 iunie 1226) din dinastia Piast, fiul lui Lech I si al Grzymislawa de Luck.
1732 – A fost inaugurată Opera Regală la Covent Garden, Londra.
1787: Delaware devine primul stat care a ratificat Constituția Statelor Unite ale Americii.
1842: “New York Philharmonic Society” a susținut primul său concert.
1861: S-a născut Henri Mathias Berthelot, general, șeful misiunii militare franceze la București în timpul primul război mondial, participant activ la elaborarea planurilor de luptă din vara lui 1917 pe frontul romano-germano-austro-ungar; (d.28.01.1931).
1881: Se întemeiază “Societatea Politehnică din România“. Primul președinte al societății devine Dimitrie Frunză.
1884: S-a născut Petru Groza, avocat și om politic român. (d. 7 ianuarie 1958, București)
1894: A murit Ferdinand de Lesseps, diplomat francez, cel care a susținut construirea Canalului Suez;
1935: S-a născut prozatorul si eseistul roman Sorin Titel (“Copacul”, “Femeie, iată fiul tău”, “Mi-am amintit de zăpadă”); (d.17 ianuarie 1985).
1941: Japonezii ataca flota militara a SUA staționată în baza maritimă de la Pearl Harbour, în arhipelagul Hawaii din Oceanul Pacific.
1949 – Guvernul anticomunist chinez condus de Cian Kai Si se mută de la Nanking la Taipei, în insula Taivan.
1957 – Sunt arestați Iosif Capotă și Alexandru Dejeu, conducători ai unui grup de rezistență anticomunistă din Munții Apuseni, ulterior condamnați la moarte și executați la penitenciarul Gherla.
1965 – Adunarea Generala a ONU adoptă, în unanimitate “Declarația cu privire la promovarea în rândurile tineretului a idealurilor de pace, respect reciproc si înțelegere între popoare”, inițiată de România.
1972 – În drum spre Lună, echipajul misiunii Apollo 17 a realizat fotografia „The Blue Marble”, prima fotografie clară a feței luminate a Pământului.
1975 – Indonezia invadează Timorul de Est, fosta colonie portugheza.
1975 – A murit scriitorul american Thornton Wilder ; (n. 1897).
1987 – Ronald Reagan si Mihail Gorbaciov semnează, în cadrul întâlnirii la nivel înalt de la Washington, Tratatul de eliminare a rachetelor nucleare cu raza medie de acțiune ; (7–10.12.1987).
1992 – A fost inaugurat, la Iaşi, Centrul cultural francez.
1998 – A încetat din viață chimistul Martin Rodbell, laureat al Premiului Nobel pentru medicină pe anul 1994 (n. Decembrie 1925).
2001 – Consiliul Miniștrilor de Justiție și de Interne ai Uniunii Europene decid ridicarea vizelor pentru cetățenii români care doresc să călătorească în spațiul Schengen, începând cu 1 ianuarie 2002.
2004 – Teatrul de operă Scala din Milano și-a redeschis porțile, după trei ani, perioadă în care a fost supus unor ample lucrări de renovare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Vidocq: primul detectiv din istorie
Leac băbesc minune: Scapi rapid de bronșită, tuse rebelă și respirație grea – doar 3 ingrediente simple!
Recomandare de carte – „O moarte foarte ușoară” – de Simone De Beauvoir
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
