Într-o operațiune de amploare derulată pe 9 octombrie 2025, autoritățile române, în colaborare strânsă cu Europol și Banca Centrală Europeană, au realizat cea mai mare captură de bancnote contrafăcute din istoria Uniunii Europene. Pe teritoriul României, în mai multe locații din regiunea Moldovei și Munteniei, au fost confiscate nu mai puțin de 1 miliard de euro în falsuri de înaltă calitate, echivalentul a peste 10 tone de hârtie specială și cerneală sofisticată folosită pentru producție. Această rețea criminală internațională, estimată a fi operată de un grup organizat cu ramificații în Europa de Est și Asia, a fost destructurată după luni de supraveghere discretă și analize financiare complexe.
Operațiunea, codificată “EuroPhantom”, a început în urmă cu un an, când un denunț anonim a alertat Poliția Română asupra unor transporturi suspecte de echipamente de tipar offset provenite din Turcia și Bulgaria. Investigațiile au dus la identificarea a trei ateliere clandestine ascunse în zone industriale abandonate din județele Iași, Botoșani și Ilfov. Aici, infractorii foloseau tehnologii avansate – inclusiv imprimante 3D pentru elemente holografice și substanțe chimice importate ilegal – pentru a produce bancnote euro de 50, 100 și 200 de euro, imposibil de detectat cu ochiul liber sau chiar cu scanerele standard din bănci. Valoarea nominală totală a falsurilor depășește 1 miliard de euro, dar experții estimează că impactul economic potențial ar fi fost devastator: introducerea lor în circuitul financiar ar fi putut genera pierderi de miliarde în încrederea publică și instabilitate monetară la nivel european.
Potrivit declarațiilor oficiale ale șefului Direcției de Investigare a Criminalității Organizate (DIICOT), operațiunea a implicat peste 200 de ofițeri români, sprijiniți de echipe SWAT și analiști cibernetici de la Europol. Au fost arestate 12 persoane, inclusiv liderul rețelei, un cetățean român de 45 de ani cu legături în lumea interlopă din Chișinău, și complici din Ucraina și Serbia. Printre bunurile confiscate se numără nu doar bancnotele, ci și 15 mașini de tipar profesionale, 500 de litri de cerneală magnetică și software piratat pentru simularea securității BCE. “Aceasta nu este doar o victorie locală, ci un semnal clar pentru rețelele globale de contrafacere. România devine un bastion al securității monetare în UE”, a declarat comisarul european pentru Afaceri Interne, subliniind rolul țării noastre în lupta împotriva criminalității transfrontaliere.
Contextul acestei capturi vine într-un moment critic pentru economia europeană. Potrivit raportului anual al EUIPO (Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală) din noiembrie 2024, contrafacerile au explodat cu 77% în 2023, ajungând la 152 de milioane de articole false evaluate la 3,4 miliarde de euro, cu România clasată pe locul al treilea în UE ca volum de sechestre. Anul acesta, tendința a continuat, iar “EuroPhantom” marchează un punct de cotitură, prevenind o criză care ar fi putut afecta piețele financiare din Germania și Franța, unde mare parte din bancnote urmau să fie distribuite prin rețele de spălare de bani. Autoritățile continuă investigațiile, suspectând legături cu grupuri mai mari implicate în traficul de droguri și corupție.
Această ispravă demonstrează eficiența cooperării internaționale și vigilența forțelor de ordine românești, transformând România dintr-o potențială rută de tranzit a falsurilor într-un aliat de nădejde al integrității euro. Viitorul va arăta dacă alte rețele vor fi dezmembrate, dar cert este că, pentru moment, economia europeană respiră mai ușoară.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
