Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 8 octombrie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ACEASTĂ ZI:
Pe 8 octombrie, istoria a consemnat evenimente remarcabile, de la bătălii decisive și descoperiri științifice la momente culturale semnificative, care au modelat cursul umanității.
1207 – A murit ucis în timpul marii asedierii a Salonicului, Ioniță Caloian, țar (1197–1204) al Imperiului româno-bulgar din dinastia Asăneştilor.
1408 – Privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun negustorilor in Liov le garantează acestora legătura libera cu bazinul pontic prin Moldova, asigurându-le un adevărat monopol pentru comerțul cu zona Marii Negre; actul menționează dreptul de depozit limitat al orașului Suceava.
1434 – Cea mai veche atestare scrisă a Curții domnești din Iași. Cercetările arheologice au demonstrat însă că așezarea exista de pe vremea domnitorului Alexandru cel Bun.
1480 – A început de-a lungul râului Ugra un conflict între armatele ruse ale lui Ivan al III-lea și cele tătărăști ale Hoardei de Aur, care a durat până în 11 noiembrie.
1600 – În San Marino a fost adoptată Constituția scrisă.
1827 – Bătălia de la Navarino – parte a Războiului de Independență al Greciei (1821–1830)
1856 – Autoritățile Chinei in timpul Dinastiei Quing au arestat și au încarcerat douăsprezece persoane de pe nava Arrow, aflata sub pavilionul Hong Kongului, sub acuzația de piraterie, contrabandă și comerț cu opiu, eveniment ce a declanșat Al Doilea Război al Opiului, un conflict în care Imperiul Britanic si al Doilea Imperiu Francez au luptat împotriva Chinei, între 1856 și 1860.
1857 – Adunarea Ad-Hoc a Valahiei. Constantin A. Kretzulescu prezintă o rezoluție care cuprindea “doleanțele fundamentale” ale românilor, Adunării ad-hoc din Valahia.
1860 – Potrivit prevederilor ‘’Diplomei din Octombrie’’ – act organic promulgat de împăratul Franz Joseph I – Transilvania a redevenit stat autonom în cadrul Imperiului habsburgic.
1862 – Otto von Bismark a fost numit ministru al Afacerilor Externe al Prusiei.
1869 – A încetat din viata la vârsta de 65 de ani, Franklin Pierce, al 14-lea președinte al SUA.
1871 – A izbucnit Marele Incendiu din Chicago care a distrus 17.500 de clădiri în două zile. Marele Incendiu din Chicago a avut loc începând cu ziua de duminică, 8 octombrie și până marți, 10 octombrie 1871 și s-a soldat cu moartea a sute de persoane și cu distrugerea a circa 10 km² de zonă construită în orașul Chicago, Illinois. Cauzele incendiului nu sunt cunoscute.
1878 – Armata română victorioasă în Războiul de Independență, își face intrarea triumfală în București pe Podul Mogoșoaiei, care de atunci poartă numele de Calea Victoriei.
1890 – S-a născut Heinrich Focke, constructor german de avioane, realizator al primul elicopter funcțional; (d. 1979).
1895 – S-a născut Juan Domingo Perón, președinte în două rânduri al Argentinei (1946–1955; 1973–1976). A fost unul dintre politicienii cei mai influenți ai Americii Latine, în secolul XX.
1914 – A decedat Dimitrie A. Sturdza-Miclăuşanu, istoric și om politic liberal, de 4 ori prim-ministru al României ; (n.10.03.1833).
1919 – Prima întrecere aeriana continentala a avut loc in SUA. În competiție au intrat 63 de avioane, acestea având de parcurs ruta San Francisco – New York. Întrecerea a fost câștigata de locotenentul Belvin Maynard, care a zburat la bordul unui aparat Havilland-4 botezat “Hello Frisco”, el parcurgând distanta dus-întors in 24 de ore, 59 de minute, 49 de secunde.
1923 – S-a născut violonistul român Ion Voicu;
1939 – Germania a anexat vestul Poloniei.
1939 – A murit George Mihail Zamfirescu, scriitor român.(Domnișoara Nastasia”, “Idolul și Ion Anapoda”, “Maidanul cu dragoste”, “Sfânta mare nerușinare”); (n.13.10.1898).
1944 – Armata Română a început operațiunile militare de pe teritoriul Ungariei; (8.10.1944 – 19.01.1945).
1954 – A decedat Dimitrie D. Pompeiu, unul dintre creatorii scolii matematice romanești, membru al Academiei Române; (n.22.10.1873)
1962 – Algeria este acceptată ca cel de-al 109-lea stat membru al Organizației Națiunilor Unite.
1967 – Revoluționarul comunist Ernesto Che Guevara și câțiva dintre apropiații lui, sunt capturați în Bolivia.
1970 – Scriitorul rus Alexandr Soljeniţîn a primit Premiul Nobel pentru Literatură.
1973 – În urma unei lovituri de stat, a fost răsturnat de la putere președintele Greciei, Ghiorghios Papadopoulos.
1978 – Australianul Ken Warby a doborât recordul mondial la viteza pe apa, ambarcațiunea sa atingând o viteza de 317 km/h.
1991 – Parlamentul Croației a hotărât întreruperea oricărei legături cu Iugoslavia.
1992 – A murit politicianul german Willy Brandt, fost cancelar al Republicii feder5ale Germania si laureat al Premiului Nobel; (n. 18 decembrie 1913).
1993 – Națiunile Unite ridică sancțiunile economice aplicate Africii de Sud, după ce această țară a abolit legislația segregaționistă împotriva populației majoritare de culoare.
1997 – Aproape 90 de revoluționari, conduși de Dan Iosif, au intrat în greva foamei, în Piața Revoluției din București, pentru a protesta față de proiectul de modificare a Legii 42/1990, înaintate de Guvern Parlamentului, pe 22 septembrie si care prevedea restrângerea drepturilor acordate luptătorilor din decembrie 1989.
2000 – Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție care condamnă “folosirea excesivă a forței” împotriva palestinienilor de către Israel.
2001 – România își reiterează sprijinul față de SUA și NATO în lupta împotriva terorismului.
2009 – Premiul Nobel pentru literatură pe 2009 a fost atribuit scriitoarei germane de origine română, Herta Muller (n. 1953), ale cărei scrieri prezintă viața sub dictatura comunistă în România.
2019 – Premiul Nobel pentru Fizică a fost decernat „pentru contribuții la înțelegerea evoluției Universului și a locului Pământului în Cosmos” cercetătorilor: James Peebles „pentru descoperiri teoretice în cosmologia fizică”, și Michel Mayor și Didier Queloz „pentru descoperirea unei exoplanete pe orbită în jurul unei stele asemănătoare Soarelui”.
2020 – Premiul Nobel pentru Literatură a fost decernat poetei și eseistei Louise Glück (foto) „pentru vocea sa poetică inconfundabilă care, cu frumusețe austeră, face ca existența individuală să devină universală”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Născut în 1775 la Arras, într-o familie de brutari înstăriți, Eugène-François Vidocq părea sortit unei vieți liniștite. Însă încă de la 13 ani fura argintăria casei și fugea în lume. La 16 ani era deja scrimeur de temut, soldat, dezertor, escroc și actor ambulant. Își câștiga pâinea jucând rolul „canibalului caraibian” în bâlciuri, se lupta în dueluri și evada din închisori cu o îndrăzneală de necrezut – o dată deghizat în călugăriță.
Peste două decenii și-a petrecut viața după gratii: Bicêtre, Toulon, Brest. A evadat de peste douăzeci de ori. În 1809, la 34 de ani, sătul de lanțuri și acuzat pe nedrept de un nou fals, face o ofertă uluitoare poliției din Paris: „Vă dau lumea interlopă pe tavă dacă mă scoateți de aici.” Propunerea este acceptată.
Din informator anonim devine, în doar câțiva ani, șeful primei brigăzi de detectivi civili din istorie – celebra Sûreté. Recrutează foști pușcăriași (singurii care cunoșteau cu adevărat infractorii), se deghizează, întinde capcane, inventează fișe antropometrice, păstrează urme de pantofi și de gloanțe. În cincisprezece ani prinde peste patru mii de răufăcători, mult mai mulți decât toată poliția oficială la un loc.
În 1833, sătul de birocrație și de invidii, demisionează și deschide prima agenție privată de detectivi din lume. Afacerea lui devine legendă, iar el însuși – modelul tuturor eroilor de romane polițiste care vor urma: Jean Valjean și Javert la Hugo, Vautrin la Balzac, Auguste Dupin la Poe și, mai târziu, Sherlock Holmes.
A murit sărac în 1857, la 81 de ani, dar numele său a rămas sinonim cu geniul investigației. Vidocq nu a fost doar un om care a trecut de la crimă la lege – el a fost cel care a inventat însăși meseria de detectiv.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pasărea brahminy, numită și starling brahminy ori myna brahminy, este una dintre cele mai elegante și carismatice păsări din Asia tropicală. Cu o lungime de doar 20-22 cm, ea atrage privirile prin creasta neagră, ascuțită și ridicată ca o coroană, și prin penajul său lucios care combină negrul intens cu reflexii albăstrui și arămii pe aripi și coadă. Ciocul și picioarele galben-strălucitor completează aspectul său de nestemată înaripată.
În India poartă numele de „pasărea lui Krishna” sau „pasărea sfântă”, fiind asociată cu divinitatea și considerată aducătoare de noroc. Localnicii o lasă să cuibărească în preajma templelor și chiar în locuințe, crezând că prezența ei alungă spiritele rele. Deși aparține familiei starlingilor, vocea sa este surprinzător de variată: imită perfect alte păsări, sunete de animale și chiar cuvinte omenești, fiind una dintre cele mai talentate „vorbitoare” din lumea aviariană.
Trăiește în grupuri zgomotoase prin orașe, sate și zone cultivate, din India și Sri Lanka până în Thailanda și Myanmar. Se hrănește cu fructe (în special smochine), nectar, insecte și resturi omenești, adaptându-se perfect mediului urban. Cuibul și-l construiește în scorburi, în pereții clădirilor sau în cutii speciale puse de oameni.
Astăzi, pasărea brahminy s-a răspândit și în alte regiuni tropicale – Oman, Emiratele Arabe, Africa de Est, chiar și în unele insule din Oceanul Indian – datorită comerțului și eliberărilor intenționate. Oriunde apare, devine rapid o prezență iubită, un mic simbol al bucuriei și al legăturii dintre om și natură.
O pasăre mică, dar cu o personalitate uriașă – iată de ce brahminy rămâne una dintre cele mai îndrăgite și fascinante apariții în peisajul asiatic.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 7 decembrie 1941, la ora 7:55 dimineața, 353 de avioane ale Marinei Imperiale Japoneze au lansat un atac-surpriză asupra bazei navale americane Pearl Harbor din Hawaii. În mai puțin de două ore au fost scufundate sau avariate grav 21 de nave de război, distruse 188 de avioane și au murit 2.403 americani. A doua zi, 8 decembrie 1941, Statele Unite au declarat război Japoniei, iar pe 11 decembrie Germania și Italia au declarat război SUA. Atacul de la Pearl Harbor a transformat un conflict european și asiatic într-un adevărat război mondial și a marcat începutul sfârșitului pentru Puterile Axei. Din 1941 încoace, 7 decembrie rămâne în memoria colectivă americană și mondială drept „o zi care va trăi în infamie”, după cum a numit-o președintele Franklin D. Roosevelt.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1279 – A decedat regele polon Boleslas al V-lea supranumit “cel pudic” (n.21 iunie 1226) din dinastia Piast, fiul lui Lech I si al Grzymislawa de Luck.
1732 – A fost inaugurată Opera Regală la Covent Garden, Londra.
1787: Delaware devine primul stat care a ratificat Constituția Statelor Unite ale Americii.
1842: “New York Philharmonic Society” a susținut primul său concert.
1861: S-a născut Henri Mathias Berthelot, general, șeful misiunii militare franceze la București în timpul primul război mondial, participant activ la elaborarea planurilor de luptă din vara lui 1917 pe frontul romano-germano-austro-ungar; (d.28.01.1931).
1881: Se întemeiază “Societatea Politehnică din România“. Primul președinte al societății devine Dimitrie Frunză.
1884: S-a născut Petru Groza, avocat și om politic român. (d. 7 ianuarie 1958, București)
1894: A murit Ferdinand de Lesseps, diplomat francez, cel care a susținut construirea Canalului Suez;
1935: S-a născut prozatorul si eseistul roman Sorin Titel (“Copacul”, “Femeie, iată fiul tău”, “Mi-am amintit de zăpadă”); (d.17 ianuarie 1985).
1941: Japonezii ataca flota militara a SUA staționată în baza maritimă de la Pearl Harbour, în arhipelagul Hawaii din Oceanul Pacific.
1949 – Guvernul anticomunist chinez condus de Cian Kai Si se mută de la Nanking la Taipei, în insula Taivan.
1957 – Sunt arestați Iosif Capotă și Alexandru Dejeu, conducători ai unui grup de rezistență anticomunistă din Munții Apuseni, ulterior condamnați la moarte și executați la penitenciarul Gherla.
1965 – Adunarea Generala a ONU adoptă, în unanimitate “Declarația cu privire la promovarea în rândurile tineretului a idealurilor de pace, respect reciproc si înțelegere între popoare”, inițiată de România.
1972 – În drum spre Lună, echipajul misiunii Apollo 17 a realizat fotografia „The Blue Marble”, prima fotografie clară a feței luminate a Pământului.
1975 – Indonezia invadează Timorul de Est, fosta colonie portugheza.
1975 – A murit scriitorul american Thornton Wilder ; (n. 1897).
1987 – Ronald Reagan si Mihail Gorbaciov semnează, în cadrul întâlnirii la nivel înalt de la Washington, Tratatul de eliminare a rachetelor nucleare cu raza medie de acțiune ; (7–10.12.1987).
1992 – A fost inaugurat, la Iaşi, Centrul cultural francez.
1998 – A încetat din viață chimistul Martin Rodbell, laureat al Premiului Nobel pentru medicină pe anul 1994 (n. Decembrie 1925).
2001 – Consiliul Miniștrilor de Justiție și de Interne ai Uniunii Europene decid ridicarea vizelor pentru cetățenii români care doresc să călătorească în spațiul Schengen, începând cu 1 ianuarie 2002.
2004 – Teatrul de operă Scala din Milano și-a redeschis porțile, după trei ani, perioadă în care a fost supus unor ample lucrări de renovare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
SCANDALUL ALOCAȚIILOR ÎNTÂRZIATE LA CĂLĂRAȘI! MII DE COPII AU AȘTEPTAT DEGEABA BANI DE MOȘ NICOLAE. AJPIS DĂ VINA PE „CALENDAR”, PĂRINȚII PE NEGLIJENȚĂ
Vidocq: primul detectiv din istorie
Leac băbesc minune: Scapi rapid de bronșită, tuse rebelă și respirație grea – doar 3 ingrediente simple!
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
