Curiozități și Istorie
Alan Turing: Geniul din spatele Enigmei și al informaticii moderne
Alan Turing: Geniul care a descifrat Enigma și a schimbat istoria
Alan Turing a fost un om al contrastelor: un matematician genial, un criptanalist inovator, un pionier al informaticii și, mai presus de toate, o figură umană profundă, marcată de triumfuri și tragedii. Născut pe 23 iunie 1912, în Maida Vale, Londra, Turing a demonstrat de timpuriu o inteligență ieșită din comun, fascinată de matematică și de misterele logicii. Viața sa a fost o călătorie extraordinară, care a lăsat o amprentă de neșters asupra științei, tehnologiei și istoriei mondiale.
Copilăria și formarea unui geniu
Încă din copilărie, Turing a arătat o curiozitate neobosită și o capacitate de a gândi în afara tiparelor. La școala Sherborne, unde a studiat, era mai degrabă interesat de propriile explorări intelectuale decât de programa școlară rigidă. A excelat în matematică și științe, iar mai târziu, la King’s College, Cambridge, a dezvoltat idei care aveau să devină fundamentale pentru informatică. În 1936, la doar 24 de ani, Turing a publicat lucrarea „On Computable Numbers”, în care a introdus conceptul „mașinii Turing” – un model teoretic care descrie funcționarea unui calculator universal. Aceasta a fost piatra de temelie a informaticii moderne și a pus bazele teoretice pentru computerele de astăzi.
Spargerea Enigmei: Un punct de cotitură în al Doilea Război Mondial
Cea mai cunoscută contribuție a lui Turing a venit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când a lucrat la Bletchley Park, centrul britanic de criptanaliză. Naziștii foloseau mașina Enigma, un dispozitiv sofisticat care genera coduri aparent imposibil de spart, pentru a-și cripta comunicațiile militare. Descifrarea acestor mesaje era vitală pentru Aliați, dar complexitatea Enigmei părea de netrecut.
Turing, împreună cu echipa sa, a abordat problema cu o combinație de geniu matematic, gândire inovatoare și perseverență. Inspirându-se din munca criptografilor polonezi, care spărseseră versiuni timpurii ale Enigmei, Turing a proiectat „Bomba”, un dispozitiv electromecanic care automatiza procesul de testare a combinațiilor posibile de coduri. Prin rafinarea continuă a acestui sistem, Turing și echipa sa au reușit să decodeze mesajele inamice, oferind Aliaților informații cruciale despre mișcările și strategiile germane.
Impactul muncii lui Turing a fost colosal. Se estimează că descifrarea Enigmei a scurtat războiul cu cel puțin doi ani, salvând peste 14 milioane de vieți. Informațiile obținute au contribuit la victorii decisive, precum bătălia de la Atlantic, și au oferit Aliaților un avantaj strategic esențial.
Pionier al inteligenței artificiale
După război, Turing și-a îndreptat atenția spre noi orizonturi. A lucrat la proiectarea unuia dintre primele computere digitale, Automatic Computing Engine (ACE), și a explorat ideea de „mașini care gândesc”. În 1950, a publicat articolul „Computing Machinery and Intelligence”, în care a propus celebrul „test Turing” – un experiment menit să determine dacă o mașină poate imita inteligența umană într-un mod indistingtibil de un om. Aceasta a fost una dintre primele contribuții majore la dezbaterea despre inteligența artificială, un domeniu care continuă să evolueze și astăzi.
O viață marcată de tragedie
În ciuda realizărilor sale, viața personală a lui Turing a fost umbrită de discriminare și nedreptate. În anii 1950, homosexualitatea era ilegală în Marea Britanie, iar în 1952 Turing a fost acuzat de „indecență gravă” din cauza relației sale cu un alt bărbat. Condamnat, i s-a oferit o alegere crudă: închisoarea sau castrarea chimică prin tratament hormonal. Turing a ales cea din urmă, ceea ce a avut efecte devastatoare asupra sănătății și stării sale mentale.
Pe 7 iunie 1954, Turing a fost găsit mort în locuința sa, la doar 41 de ani. Cauza oficială a fost otrăvirea cu cianură, iar verdictul a fost sinucidere, deși circumstanțele au rămas controversate. Mulți cred că persecuția sa a contribuit la această tragedie.
Moștenirea lui Turing
Moștenirea lui Alan Turing este imensă. De la fundamentele informaticii până la salvarea a milioane de vieți în timpul războiului, contribuțiile sale au schimbat lumea. În 2013, Regina Elisabeta a II-a i-a acordat o grațiere regală, un gest simbolic de recunoaștere a nedreptăților suferite. Astăzi, Turing este celebrat ca un erou al științei, cu statui, premii și instituții care îi poartă numele.
Dar dincolo de realizările sale, Turing a fost un om – cu pasiuni, vulnerabilități și o dorință neobosită de a înțelege lumea. Povestea sa este una despre curaj, geniu și reziliență, dar și despre costul intoleranței. Alan Turing nu a fost doar omul care a spart Enigma; a fost un vizionar care a deschis calea spre viitor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Născut în 1775 la Arras, într-o familie de brutari înstăriți, Eugène-François Vidocq părea sortit unei vieți liniștite. Însă încă de la 13 ani fura argintăria casei și fugea în lume. La 16 ani era deja scrimeur de temut, soldat, dezertor, escroc și actor ambulant. Își câștiga pâinea jucând rolul „canibalului caraibian” în bâlciuri, se lupta în dueluri și evada din închisori cu o îndrăzneală de necrezut – o dată deghizat în călugăriță.
Peste două decenii și-a petrecut viața după gratii: Bicêtre, Toulon, Brest. A evadat de peste douăzeci de ori. În 1809, la 34 de ani, sătul de lanțuri și acuzat pe nedrept de un nou fals, face o ofertă uluitoare poliției din Paris: „Vă dau lumea interlopă pe tavă dacă mă scoateți de aici.” Propunerea este acceptată.
Din informator anonim devine, în doar câțiva ani, șeful primei brigăzi de detectivi civili din istorie – celebra Sûreté. Recrutează foști pușcăriași (singurii care cunoșteau cu adevărat infractorii), se deghizează, întinde capcane, inventează fișe antropometrice, păstrează urme de pantofi și de gloanțe. În cincisprezece ani prinde peste patru mii de răufăcători, mult mai mulți decât toată poliția oficială la un loc.
În 1833, sătul de birocrație și de invidii, demisionează și deschide prima agenție privată de detectivi din lume. Afacerea lui devine legendă, iar el însuși – modelul tuturor eroilor de romane polițiste care vor urma: Jean Valjean și Javert la Hugo, Vautrin la Balzac, Auguste Dupin la Poe și, mai târziu, Sherlock Holmes.
A murit sărac în 1857, la 81 de ani, dar numele său a rămas sinonim cu geniul investigației. Vidocq nu a fost doar un om care a trecut de la crimă la lege – el a fost cel care a inventat însăși meseria de detectiv.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pasărea brahminy, numită și starling brahminy ori myna brahminy, este una dintre cele mai elegante și carismatice păsări din Asia tropicală. Cu o lungime de doar 20-22 cm, ea atrage privirile prin creasta neagră, ascuțită și ridicată ca o coroană, și prin penajul său lucios care combină negrul intens cu reflexii albăstrui și arămii pe aripi și coadă. Ciocul și picioarele galben-strălucitor completează aspectul său de nestemată înaripată.
În India poartă numele de „pasărea lui Krishna” sau „pasărea sfântă”, fiind asociată cu divinitatea și considerată aducătoare de noroc. Localnicii o lasă să cuibărească în preajma templelor și chiar în locuințe, crezând că prezența ei alungă spiritele rele. Deși aparține familiei starlingilor, vocea sa este surprinzător de variată: imită perfect alte păsări, sunete de animale și chiar cuvinte omenești, fiind una dintre cele mai talentate „vorbitoare” din lumea aviariană.
Trăiește în grupuri zgomotoase prin orașe, sate și zone cultivate, din India și Sri Lanka până în Thailanda și Myanmar. Se hrănește cu fructe (în special smochine), nectar, insecte și resturi omenești, adaptându-se perfect mediului urban. Cuibul și-l construiește în scorburi, în pereții clădirilor sau în cutii speciale puse de oameni.
Astăzi, pasărea brahminy s-a răspândit și în alte regiuni tropicale – Oman, Emiratele Arabe, Africa de Est, chiar și în unele insule din Oceanul Indian – datorită comerțului și eliberărilor intenționate. Oriunde apare, devine rapid o prezență iubită, un mic simbol al bucuriei și al legăturii dintre om și natură.
O pasăre mică, dar cu o personalitate uriașă – iată de ce brahminy rămâne una dintre cele mai îndrăgite și fascinante apariții în peisajul asiatic.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 7 decembrie 1941, la ora 7:55 dimineața, 353 de avioane ale Marinei Imperiale Japoneze au lansat un atac-surpriză asupra bazei navale americane Pearl Harbor din Hawaii. În mai puțin de două ore au fost scufundate sau avariate grav 21 de nave de război, distruse 188 de avioane și au murit 2.403 americani. A doua zi, 8 decembrie 1941, Statele Unite au declarat război Japoniei, iar pe 11 decembrie Germania și Italia au declarat război SUA. Atacul de la Pearl Harbor a transformat un conflict european și asiatic într-un adevărat război mondial și a marcat începutul sfârșitului pentru Puterile Axei. Din 1941 încoace, 7 decembrie rămâne în memoria colectivă americană și mondială drept „o zi care va trăi în infamie”, după cum a numit-o președintele Franklin D. Roosevelt.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1279 – A decedat regele polon Boleslas al V-lea supranumit “cel pudic” (n.21 iunie 1226) din dinastia Piast, fiul lui Lech I si al Grzymislawa de Luck.
1732 – A fost inaugurată Opera Regală la Covent Garden, Londra.
1787: Delaware devine primul stat care a ratificat Constituția Statelor Unite ale Americii.
1842: “New York Philharmonic Society” a susținut primul său concert.
1861: S-a născut Henri Mathias Berthelot, general, șeful misiunii militare franceze la București în timpul primul război mondial, participant activ la elaborarea planurilor de luptă din vara lui 1917 pe frontul romano-germano-austro-ungar; (d.28.01.1931).
1881: Se întemeiază “Societatea Politehnică din România“. Primul președinte al societății devine Dimitrie Frunză.
1884: S-a născut Petru Groza, avocat și om politic român. (d. 7 ianuarie 1958, București)
1894: A murit Ferdinand de Lesseps, diplomat francez, cel care a susținut construirea Canalului Suez;
1935: S-a născut prozatorul si eseistul roman Sorin Titel (“Copacul”, “Femeie, iată fiul tău”, “Mi-am amintit de zăpadă”); (d.17 ianuarie 1985).
1941: Japonezii ataca flota militara a SUA staționată în baza maritimă de la Pearl Harbour, în arhipelagul Hawaii din Oceanul Pacific.
1949 – Guvernul anticomunist chinez condus de Cian Kai Si se mută de la Nanking la Taipei, în insula Taivan.
1957 – Sunt arestați Iosif Capotă și Alexandru Dejeu, conducători ai unui grup de rezistență anticomunistă din Munții Apuseni, ulterior condamnați la moarte și executați la penitenciarul Gherla.
1965 – Adunarea Generala a ONU adoptă, în unanimitate “Declarația cu privire la promovarea în rândurile tineretului a idealurilor de pace, respect reciproc si înțelegere între popoare”, inițiată de România.
1972 – În drum spre Lună, echipajul misiunii Apollo 17 a realizat fotografia „The Blue Marble”, prima fotografie clară a feței luminate a Pământului.
1975 – Indonezia invadează Timorul de Est, fosta colonie portugheza.
1975 – A murit scriitorul american Thornton Wilder ; (n. 1897).
1987 – Ronald Reagan si Mihail Gorbaciov semnează, în cadrul întâlnirii la nivel înalt de la Washington, Tratatul de eliminare a rachetelor nucleare cu raza medie de acțiune ; (7–10.12.1987).
1992 – A fost inaugurat, la Iaşi, Centrul cultural francez.
1998 – A încetat din viață chimistul Martin Rodbell, laureat al Premiului Nobel pentru medicină pe anul 1994 (n. Decembrie 1925).
2001 – Consiliul Miniștrilor de Justiție și de Interne ai Uniunii Europene decid ridicarea vizelor pentru cetățenii români care doresc să călătorească în spațiul Schengen, începând cu 1 ianuarie 2002.
2004 – Teatrul de operă Scala din Milano și-a redeschis porțile, după trei ani, perioadă în care a fost supus unor ample lucrări de renovare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Vidocq: primul detectiv din istorie
Leac băbesc minune: Scapi rapid de bronșită, tuse rebelă și respirație grea – doar 3 ingrediente simple!
Recomandare de carte – „O moarte foarte ușoară” – de Simone De Beauvoir
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
