Curiozități și Istorie
Alan Turing: Geniul din spatele Enigmei și al informaticii moderne
Alan Turing: Geniul care a descifrat Enigma și a schimbat istoria
Alan Turing a fost un om al contrastelor: un matematician genial, un criptanalist inovator, un pionier al informaticii și, mai presus de toate, o figură umană profundă, marcată de triumfuri și tragedii. Născut pe 23 iunie 1912, în Maida Vale, Londra, Turing a demonstrat de timpuriu o inteligență ieșită din comun, fascinată de matematică și de misterele logicii. Viața sa a fost o călătorie extraordinară, care a lăsat o amprentă de neșters asupra științei, tehnologiei și istoriei mondiale.
Copilăria și formarea unui geniu
Încă din copilărie, Turing a arătat o curiozitate neobosită și o capacitate de a gândi în afara tiparelor. La școala Sherborne, unde a studiat, era mai degrabă interesat de propriile explorări intelectuale decât de programa școlară rigidă. A excelat în matematică și științe, iar mai târziu, la King’s College, Cambridge, a dezvoltat idei care aveau să devină fundamentale pentru informatică. În 1936, la doar 24 de ani, Turing a publicat lucrarea „On Computable Numbers”, în care a introdus conceptul „mașinii Turing” – un model teoretic care descrie funcționarea unui calculator universal. Aceasta a fost piatra de temelie a informaticii moderne și a pus bazele teoretice pentru computerele de astăzi.
Spargerea Enigmei: Un punct de cotitură în al Doilea Război Mondial
Cea mai cunoscută contribuție a lui Turing a venit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când a lucrat la Bletchley Park, centrul britanic de criptanaliză. Naziștii foloseau mașina Enigma, un dispozitiv sofisticat care genera coduri aparent imposibil de spart, pentru a-și cripta comunicațiile militare. Descifrarea acestor mesaje era vitală pentru Aliați, dar complexitatea Enigmei părea de netrecut.
Turing, împreună cu echipa sa, a abordat problema cu o combinație de geniu matematic, gândire inovatoare și perseverență. Inspirându-se din munca criptografilor polonezi, care spărseseră versiuni timpurii ale Enigmei, Turing a proiectat „Bomba”, un dispozitiv electromecanic care automatiza procesul de testare a combinațiilor posibile de coduri. Prin rafinarea continuă a acestui sistem, Turing și echipa sa au reușit să decodeze mesajele inamice, oferind Aliaților informații cruciale despre mișcările și strategiile germane.
Impactul muncii lui Turing a fost colosal. Se estimează că descifrarea Enigmei a scurtat războiul cu cel puțin doi ani, salvând peste 14 milioane de vieți. Informațiile obținute au contribuit la victorii decisive, precum bătălia de la Atlantic, și au oferit Aliaților un avantaj strategic esențial.
Pionier al inteligenței artificiale
După război, Turing și-a îndreptat atenția spre noi orizonturi. A lucrat la proiectarea unuia dintre primele computere digitale, Automatic Computing Engine (ACE), și a explorat ideea de „mașini care gândesc”. În 1950, a publicat articolul „Computing Machinery and Intelligence”, în care a propus celebrul „test Turing” – un experiment menit să determine dacă o mașină poate imita inteligența umană într-un mod indistingtibil de un om. Aceasta a fost una dintre primele contribuții majore la dezbaterea despre inteligența artificială, un domeniu care continuă să evolueze și astăzi.
O viață marcată de tragedie
În ciuda realizărilor sale, viața personală a lui Turing a fost umbrită de discriminare și nedreptate. În anii 1950, homosexualitatea era ilegală în Marea Britanie, iar în 1952 Turing a fost acuzat de „indecență gravă” din cauza relației sale cu un alt bărbat. Condamnat, i s-a oferit o alegere crudă: închisoarea sau castrarea chimică prin tratament hormonal. Turing a ales cea din urmă, ceea ce a avut efecte devastatoare asupra sănătății și stării sale mentale.
Pe 7 iunie 1954, Turing a fost găsit mort în locuința sa, la doar 41 de ani. Cauza oficială a fost otrăvirea cu cianură, iar verdictul a fost sinucidere, deși circumstanțele au rămas controversate. Mulți cred că persecuția sa a contribuit la această tragedie.
Moștenirea lui Turing
Moștenirea lui Alan Turing este imensă. De la fundamentele informaticii până la salvarea a milioane de vieți în timpul războiului, contribuțiile sale au schimbat lumea. În 2013, Regina Elisabeta a II-a i-a acordat o grațiere regală, un gest simbolic de recunoaștere a nedreptăților suferite. Astăzi, Turing este celebrat ca un erou al științei, cu statui, premii și instituții care îi poartă numele.
Dar dincolo de realizările sale, Turing a fost un om – cu pasiuni, vulnerabilități și o dorință neobosită de a înțelege lumea. Povestea sa este una despre curaj, geniu și reziliență, dar și despre costul intoleranței. Alan Turing nu a fost doar omul care a spart Enigma; a fost un vizionar care a deschis calea spre viitor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ACEASTĂ ZI:
Pe 8 octombrie, istoria a consemnat evenimente remarcabile, de la bătălii decisive și descoperiri științifice la momente culturale semnificative, care au modelat cursul umanității.
1207 – A murit ucis în timpul marii asedierii a Salonicului, Ioniță Caloian, țar (1197–1204) al Imperiului româno-bulgar din dinastia Asăneştilor.
1408 – Privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun negustorilor in Liov le garantează acestora legătura libera cu bazinul pontic prin Moldova, asigurându-le un adevărat monopol pentru comerțul cu zona Marii Negre; actul menționează dreptul de depozit limitat al orașului Suceava.
1434 – Cea mai veche atestare scrisă a Curții domnești din Iași. Cercetările arheologice au demonstrat însă că așezarea exista de pe vremea domnitorului Alexandru cel Bun.
1480 – A început de-a lungul râului Ugra un conflict între armatele ruse ale lui Ivan al III-lea și cele tătărăști ale Hoardei de Aur, care a durat până în 11 noiembrie.
1600 – În San Marino a fost adoptată Constituția scrisă.
1827 – Bătălia de la Navarino – parte a Războiului de Independență al Greciei (1821–1830)
1856 – Autoritățile Chinei in timpul Dinastiei Quing au arestat și au încarcerat douăsprezece persoane de pe nava Arrow, aflata sub pavilionul Hong Kongului, sub acuzația de piraterie, contrabandă și comerț cu opiu, eveniment ce a declanșat Al Doilea Război al Opiului, un conflict în care Imperiul Britanic si al Doilea Imperiu Francez au luptat împotriva Chinei, între 1856 și 1860.
1857 – Adunarea Ad-Hoc a Valahiei. Constantin A. Kretzulescu prezintă o rezoluție care cuprindea “doleanțele fundamentale” ale românilor, Adunării ad-hoc din Valahia.
1860 – Potrivit prevederilor ‘’Diplomei din Octombrie’’ – act organic promulgat de împăratul Franz Joseph I – Transilvania a redevenit stat autonom în cadrul Imperiului habsburgic.
1862 – Otto von Bismark a fost numit ministru al Afacerilor Externe al Prusiei.
1869 – A încetat din viata la vârsta de 65 de ani, Franklin Pierce, al 14-lea președinte al SUA.
1871 – A izbucnit Marele Incendiu din Chicago care a distrus 17.500 de clădiri în două zile. Marele Incendiu din Chicago a avut loc începând cu ziua de duminică, 8 octombrie și până marți, 10 octombrie 1871 și s-a soldat cu moartea a sute de persoane și cu distrugerea a circa 10 km² de zonă construită în orașul Chicago, Illinois. Cauzele incendiului nu sunt cunoscute.
1878 – Armata română victorioasă în Războiul de Independență, își face intrarea triumfală în București pe Podul Mogoșoaiei, care de atunci poartă numele de Calea Victoriei.
1890 – S-a născut Heinrich Focke, constructor german de avioane, realizator al primul elicopter funcțional; (d. 1979).
1895 – S-a născut Juan Domingo Perón, președinte în două rânduri al Argentinei (1946–1955; 1973–1976). A fost unul dintre politicienii cei mai influenți ai Americii Latine, în secolul XX.
1914 – A decedat Dimitrie A. Sturdza-Miclăuşanu, istoric și om politic liberal, de 4 ori prim-ministru al României ; (n.10.03.1833).
1919 – Prima întrecere aeriana continentala a avut loc in SUA. În competiție au intrat 63 de avioane, acestea având de parcurs ruta San Francisco – New York. Întrecerea a fost câștigata de locotenentul Belvin Maynard, care a zburat la bordul unui aparat Havilland-4 botezat “Hello Frisco”, el parcurgând distanta dus-întors in 24 de ore, 59 de minute, 49 de secunde.
1923 – S-a născut violonistul român Ion Voicu;
1939 – Germania a anexat vestul Poloniei.
1939 – A murit George Mihail Zamfirescu, scriitor român.(Domnișoara Nastasia”, “Idolul și Ion Anapoda”, “Maidanul cu dragoste”, “Sfânta mare nerușinare”); (n.13.10.1898).
1944 – Armata Română a început operațiunile militare de pe teritoriul Ungariei; (8.10.1944 – 19.01.1945).
1954 – A decedat Dimitrie D. Pompeiu, unul dintre creatorii scolii matematice romanești, membru al Academiei Române; (n.22.10.1873)
1962 – Algeria este acceptată ca cel de-al 109-lea stat membru al Organizației Națiunilor Unite.
1967 – Revoluționarul comunist Ernesto Che Guevara și câțiva dintre apropiații lui, sunt capturați în Bolivia.
1970 – Scriitorul rus Alexandr Soljeniţîn a primit Premiul Nobel pentru Literatură.
1973 – În urma unei lovituri de stat, a fost răsturnat de la putere președintele Greciei, Ghiorghios Papadopoulos.
1978 – Australianul Ken Warby a doborât recordul mondial la viteza pe apa, ambarcațiunea sa atingând o viteza de 317 km/h.
1991 – Parlamentul Croației a hotărât întreruperea oricărei legături cu Iugoslavia.
1992 – A murit politicianul german Willy Brandt, fost cancelar al Republicii feder5ale Germania si laureat al Premiului Nobel; (n. 18 decembrie 1913).
1993 – Națiunile Unite ridică sancțiunile economice aplicate Africii de Sud, după ce această țară a abolit legislația segregaționistă împotriva populației majoritare de culoare.
1997 – Aproape 90 de revoluționari, conduși de Dan Iosif, au intrat în greva foamei, în Piața Revoluției din București, pentru a protesta față de proiectul de modificare a Legii 42/1990, înaintate de Guvern Parlamentului, pe 22 septembrie si care prevedea restrângerea drepturilor acordate luptătorilor din decembrie 1989.
2000 – Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție care condamnă “folosirea excesivă a forței” împotriva palestinienilor de către Israel.
2001 – România își reiterează sprijinul față de SUA și NATO în lupta împotriva terorismului.
2009 – Premiul Nobel pentru literatură pe 2009 a fost atribuit scriitoarei germane de origine română, Herta Muller (n. 1953), ale cărei scrieri prezintă viața sub dictatura comunistă în România.
2019 – Premiul Nobel pentru Fizică a fost decernat „pentru contribuții la înțelegerea evoluției Universului și a locului Pământului în Cosmos” cercetătorilor: James Peebles „pentru descoperiri teoretice în cosmologia fizică”, și Michel Mayor și Didier Queloz „pentru descoperirea unei exoplanete pe orbită în jurul unei stele asemănătoare Soarelui”.
2020 – Premiul Nobel pentru Literatură a fost decernat poetei și eseistei Louise Glück (foto) „pentru vocea sa poetică inconfundabilă care, cu frumusețe austeră, face ca existența individuală să devină universală”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1477 – A fost inaugurată în Suedia, Universitatea din Upsala, cea mai veche universitate din Scandinavia.
1571 – Bătălia de la Lepanto – Imperiul Otoman a suferit prima importantă înfrângere în fața unei coaliții creștine occidentale conduse de Don Juan de Austria, în Golful Corintului. Flota unită a Spaniei, Maltei, Veneției, Genovei și Ducatului de Savoia, organizată de Papa Pius al IV–lea, a zdrobit flota turcă.
1698 – Decizia Sinodului de la Alba Iulia de unire a mitropoliei ortodoxe de Alba Iulia cu Biserica Romei.
1769 – Navigatorul englez James Cook a descoperit Noua Zeelandă.
1776 – Prințul Moștenitor Pavel al Rusiei se căsătorește cu Sophie Dorothea de Württemberg.
1777 – Trupele revoluționare americane au învins armata engleză în Bătălia de la Saratoga (19 septembrie – 7 octombrie 1777), in timpul războiului de independenta dus de coloniile americane împotriva Imperiului Britanic.
1842 – A avut loc înlocuirea de către curțile suzerane și protectoare, a domnului Munteniei Alexandru Ghica, învinuit de a fi încălcat prevederile Regulamentului Organic. Alexandru Ghica a domnit din aprilie 1834. A instituit ca monedă a țării in 1836 leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale.
1849 – A decedat marele scriitor şi poet american Edgar Allan Poe: “Aventurile lui Gordon Pym”, “Prăbușirea casei Usher”, “Pisica neagră”, “Cărăbușul de aur” ; (n. 19.01.1809, in Boston).
1857 – În cadrul Adunării ad-hoc a Moldovei, Mihail Kogălniceanu prezintă Proiectul de rezoluție care cuprindea “dorințele fundamentale” ale românilor moldoveni, arătând că “dorința cea mai mare” este Unirea Principatelor într-un singur stat.
1866 – A apărut la București, periodicul politic și literar “Dacia Română”.
1868 – A fost inaugurata Universitatea Cornell, în Ithaca, statul american New York.
1870 – Războiul franco-prusac – Atacul de la Paris: Leon Gambetta fuge de la Paris într-un balon.
1883 – S-a inaugurat Castelul Peleș.
1886 – S-a născut Romulus Cândea, membru corespondent al Academiei Române. A întemeiat Institutul de istorie și limbă al Universității din Cernăuţi; (d.19.01.1973).
1900 – S-a născut fruntașul nazist german Heinrich Himmler. A fost șef al SS, șef al Gestapoului, ministru german de interne între 1943 – 1945 şi organizator al masacrelor evreilor în timpul celui de-al III-lea Reich (d.23.05.1945).
1910 – S-a născut Eusebiu Camilar, prozator, poet și traducător: “Povestiri eroice”, “Cartea de piatră”, “Cordun”, “Focurile”; (d. 1965).
1925 – A fost semnat Decretul regal privind noua împărțire administrativă a României în județe, plăşi, comune urbane, reședințe, comune rurale, municipii și sate.
1939 – A fost asasinat, la Paris, secretarul ambasadei germane, Ernst von Rath, de către un tânăr evreu, Herschel Feibel Grynszpan. Acesta a fost pretextul pentru “noaptea de cristal”–“Kristallnacht”, semnalul pentru aplicarea “soluției finale”.
1949 – Zona de ocupație sovietică din Germania devine Republica Democrată Germană.
1952 – S-a născut la Leningrad, azi Sankt Peterburg, Vladimir Putin, președinte si premier al Rusiei.
1952 – Modelul de cod de bare realizat de Woodland și Silver a început să fie folosit ca model general de identificare a produselor.
1967 – Revoluționarul marxist Che Guevara a fost capturat lângă La Higuera, Bolivia.
1975 – RDG și URSS au semnat Tratatul de prietenie, cooperare și ajutor reciproc.
1985 – Nava italiană Achille Lauro, aflată în croazieră pe Marea Mediterană cu peste 400 persoane la bord, a fost deturnată de membrii organizației “Frontul pentru Eliberarea Palestinei”.
1985 – Vizita oficială de prietenie în RP Chineză a lui Nicolae Ceaușescu.
1987 – Au fost demolate bisericile Sfânta Treime Dudeşti şi Bradu Staicu din București.
1993 – România a fost primită la Consiliul Europei, în urma solicitării din 21 martie 1990.
2000 – Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție care condamnă utilizarea “excesivă a forței” împotriva palestinienilor de către Israel. Statele Unite s-au abținut de la vot.
2001 – Forțele militare americane au declanșat ofensiva asupra guvernului taliban din Afganistan și a teroriștilor din gruparea Al-Qaeda.
2001 – Șeful comunist din R.Moldova, Vladimir Voronin, a cerut conducerii radioului şi televiziunii moldovenești să nu mai folosească pe post denumirea de „română” pentru limba vorbită în Moldova.
2002 – Scriitorului Paulo Coelho i-a fost înmânat, la Frankfurt, Premiul Planetary Arts 2002 din partea Club of Budapest.
2003 – În California, alegătorii au votat pentru demiterea guvernatorului Gray Davis și l-au ales drept nou guvernator pe Arnold Schwarzenegger.
2006 – A fost ucisă jurnalista rusă Anna Politkovskaia, cunoscută pentru opoziția sa față de conflictul cecen și față de președintele de atunci, Vladimir Putin.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1289 – S-a născut regele Venceslaus al III-lea al Boemiei; (d. 4 august 1306).
1408 – Atestarea documentară a municipiului Iași într-un document emis de domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun, un privilegiu comercial acordat la 6 octombrie 1408.
1437 – Conventul de la Cluj-Mănăștur adeverește o înțelegere între răsculați și nobili, în cursul Răscoalei de la Bobâlna. Răscoala de la Bobâlna din 1437-1438 a fost cea mai importantă răscoală din Regatul Ungariei înainte de Războiul țărănesc condus de Gheorghe Doja.
6/16 – 8/18 octombrie 1595 – Bătălia de la Târgoviște – Mihai Viteazul începe asediul localității Târgoviște din Muntenia, silind oștirea otomană să se retragă.
1683 – Un grup de imigranți germani fondează colonia Germantown în Pennsylvania, America de Nord. A fost prima și cea mai importantă imigrație a germanilor in America
1711 – În Moldova a început instaurarea domniilor fanariote; Nicolae Mavrocordat a fost numit de Poarta Otomană domn al Țării Moldovei.
1773 – S-a născut regele Ludovic-Filip al Franței; (d. 1850).
1849 – După înfrângerea revoluției maghiare au fost executați la Arad, in Transilvania, 13 generali revoluționari.
1889 – În cartierul Montmartre din Paris și-a deschide porțile celebrul cabaret Moulin Rouge.
1902 – S-a născut Petre Ţuţea, filosof, eseist, economist și om politic român. (d. 1991)
1908 – Bosnia si Herzegovina au fost anexate de Austro-Ungaria.
1918 – A fost adoptată Declarația de la Iași a „Comitetului național al românilor emigrați din Austro-Ungaria”, in care se contesta monarhiei habsburgice dreptul de a se ocupa de soarta românilor din Austro-Ungaria si se cerea ca întreg teritoriul locuit de români sa fie eliberat si unit cu România.
1927 – La New York a avut loc premiera primului film vorbit, “The Jazz Singer”, regizat de Alan Crosland, avându-l protagonist pe Al Jolson.
1933 – A fost înființat Spitalul de Urgență în București, actualul Spital de Urgență Floreasca.
1966 – LSD (Lysergic acid diethylamide), unul dintre cele mai puternice halucinogene, a fost declarat ilegal în Statele Unite ale Americii.
1973 – Egiptul, condus de președintele Anwar El Sadat, în cooperare cu Siria, a atacat Israelul.
1979 – Papa Ioan Paul al II-lea a devenit primul suveran pontif care a vizitat Casa Albă.
1981 – Președintele Egiptului, Anwar Sadat, laureat al premiului Nobel pentru Pace în 1978, a fost asasinat în timpul unei parade militare, de către un comando de fanatici religioși.
1995 – Într-un articol din revista Nature, s-a prezentat descoperirea primei exoplanete, aflată pe orbita unei stele din secvența principală, 51 Pegasi.
2000 – Președintele iugoslav Slobodan Milošević a demisionat, fiind înlocuit de liderul opoziției, Vojislav Kostunica
2000 – Au fost aduse din Grecia, în România, pentru prima oara în istoria creștinismului moaștele Sfântului Gheorghe. După o escală în București, moaștele au fost depuse la Iași, in Catedrala Mitropolitana, lângă moaștele Sfintei Cuvioase Paraschiva.
2003 – A murit Elisabeta Rizea, unul din simbolurile rezistentei anticomuniste românești; (n.28.06.1912).
2010 – S-a înființat Instagram, o aplicație de partajare a fotografiilor.
2018 – Prima zi a Referendumului de modificare a articolului 48 din Constituția României (pentru redefinirea familiei)
2020 – Premiul Nobel pentru Fizică a fost decernat cercetătorilor Roger Penrose „pentru descoperirea că formarea de găuri negre este o predicție robustă a teoriei generale a relativității” și Reinhard Genzel și Andrea Ghez „pentru descoperirea unui obiect supermasiv compact în centrul galaxiei noastre”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
CCR amână din nou verdictul privind reforma pensiilor magistraților
Ciclonul Barbara devastator: Bucureștiul sub ape, copaci doborâți
Siropul de casă care topește grăsimea abdominală și îți îmbunătățește sănătatea
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
