Porumbița Fructiferă cu Coroană de Trandafir, cunoscută științific sub numele de Ptilinopus regina, este una dintre cele mai spectaculoase specii de porumbei din lume, datorită penajului său vibrant și comportamentului său fascinant. Această pasăre exotică, aparținând familiei Columbidae, este originară din regiunile tropicale și subtropicale din Australia, Indonezia și Papua Noua Guinee, unde trăiește în păduri tropicale umede, mangrove și zonele împădurite de coastă.
Caracteristici fizice
Porumbița Fructiferă cu Coroană de Trandafir se remarcă prin culorile sale impresionante. Masculii au un penaj dominat de nuanțe de roz-purpuriu pe cap, piept și gât, care le-a adus denumirea de „coroană de trandafir”. Spatele și aripile sunt de un verde smarald, iar coada prezintă accente de galben și gri. Femelele, deși mai puțin strălucitoare, au un penaj elegant, cu tonuri de verde și gri, care le ajută să se camufleze în vegetația densă. Ambele sexe au ochii de un căprui cald și ciocul mic, de un gri discret. Această specie atinge o lungime de aproximativ 22-24 cm și are o greutate redusă, specifică porumbeilor fructiferi.
Habitat și distribuție
Această pasăre populează pădurile tropicale și zonele de coastă din nord-estul Australiei, Insulele Moluce și Papua Noua Guinee. Preferă pădurile dense, dar poate fi întâlnită și în zonele de tranziție, cum ar fi marginile pădurilor sau grădinile tropicale bogate în fructe. Adaptabilitatea sa la diverse medii îi permite să prospere în habitate variate, atâta timp cât există o sursă bogată de fructe, principala sa hrană.
Comportament și dietă
Porumbița Fructiferă cu Coroană de Trandafir este o specie frugivoră, hrănindu-se aproape exclusiv cu fructe mici, cum ar fi smochinele, fructele de pădure și alte fructe tropicale. Joacă un rol esențial în ecosistem, contribuind la dispersarea semințelor și regenerarea pădurilor. Spre deosebire de alte specii de porumbei, această pasăre este mai degrabă solitară sau trăiește în perechi, fiind rar observată în grupuri mari.
Zborul său este rapid și agil, permițându-i să navigheze cu ușurință printre copacii denși. De asemenea, este cunoscută pentru vocalizările sale blânde, un sunet melorios care seamănă cu un „coo” moale, folosit pentru comunicare și atragerea partenerilor.
Reproducere
Sezonul de reproducere al porumbiței fructifere variază în funcție de regiune, dar este adesea influențat de abundența fructelor. Cuibul, construit din crenguțe și frunze, este plasat în copaci, la înălțimi moderate. Femela depune un singur ou alb, pe care ambii părinți îl clocesc timp de aproximativ 16-18 zile. Puii sunt hrăniți cu „lapte de gușă”, o substanță nutritivă secretată de părinți, și devin independenți la câteva săptămâni după eclozare.
Conservare și amenințări
Deși nu este considerată o specie pe cale de dispariție, porumbița fructiferă cu coroană de trandafir se confruntă cu amenințări din cauza defrișărilor și pierderii habitatului în unele regiuni. Conservarea pădurilor tropicale este crucială pentru supraviețuirea sa, deoarece depinde de copacii fructiferi pentru hrană și cuibărit. În prezent, este clasificată ca specie cu risc scăzut pe lista IUCN, dar monitorizarea continuă este necesară pentru a preveni declinul populației.
Curiozități
-
Numele „coroană de trandafir” provine de la penajul roz al masculilor, care seamănă cu petalele delicate ale unui trandafir.
-
Spre deosebire de porumbeii obișnuiți din orașe, această specie evită zonele urbane și preferă mediile sălbatice, neatinse de om.
-
Datorită culorilor sale, este adesea considerată una dintre cele mai frumoase păsări din lume, fiind o atracție pentru ornitologi și iubitorii de natură.
Porumbița Fructiferă cu Coroană de Trandafir este o adevărată bijuterie a naturii, combinând frumusețea estetică cu un rol ecologic vital. Prin culorile sale vibrante și comportamentul său grațios, această pasăre continuă să fascineze și să inspire eforturile de conservare a habitatelor tropicale. Protejarea pădurilor și a biodiversității este esențială pentru ca această specie să continue să încânte generațiile viitoare.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.