Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 3 octombrie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1385 – Se face prima mențiune documentară a județului Jaleș din Tara Românească, în hrisovul din 3 octombrie 1385, prin care domnitorul Dan I a donat mănăstirii Tismana satul Tismana din județul Jaleș “pe amândouă părțile cât a fost Ligăcească și Rusească” și prin care acesta întărea mânăstirii Tismana vechile moșii, dăruindu-i și un mertic anual de 400 de găleți de grâu din județul Jaleșului.
1739 – A fost semnat Tratatul de la Niš. Tratatul de la Niš este un tratat de pace semnat pe 3 octombrie 1739 la Niš (vechea Nyssa, din Cappadocia) de către Imperiul Otoman pe de o parte și Imperiul Rus de cealaltă. Războiul Ruso-Turc (1735-1739) a fost provocat de dorința Rusiei de a câștiga Azovul și Crimeea ca un prim pas în încercarea ei de a domina Marea Neagră. După mai multe raiduri începute în 1735, trupele rusești au nimicit rezistența Hanatului Crimeei, iar în 1739 au trecut Nistrul în Moldova. După ce i-au înfrânt pe turci în Bătălia de la Stăuceni, au mărșăluit spre capitala Moldovei, Iași, pe care au cucerit-o.
1789 – George Washington propagă primul ziua Thanksgiving Day.
1801 – A murit Matei Milu (Milo), unul dintre primii poeți din Moldova, bunicul marelui dramaturg Matei Milo. A scris poezii de dragoste, portrete satirice, care îl anticipează pe Costache Conachi.
1838 – Apare la Craiova, revista săptămânală “Mozaicul” (până la 7 octombrie 1839), primul periodic din Oltenia, sub redacția lui Constantin Lecca.
1838 – Se înființează la Iași, in Moldova, prima bibliotecă publică.
1839 – S-a născut Teodor T. Burada, folclorist, etnograf și muzicolog român. A făcut studii privitoare bocetul popular ;(d.17.02.1923).
1849 – Scriitorul american Edgar Allan Poe, este găsit căzut pe un trotuar în orașul Baltimore din SUA, în stare de confuzie mintală, după o dispariție de câteva zile. Este ultima dată când a fost văzut în public înainte de moartea sa, care a survenit peste câteva zile, la 7 octombrie A dus o viață de boem și a sfârșit tragic în mizerie, opiu și alcoolism.
1863 – Președintele american Abraham Lincoln a declarat a patra zi de joi din luna noiembrie Thanksgiving Day – “Ziua Recunoștinței“.
1867 – A decedat Elias Howe, inginer american, inventatorul mașinii de cusut; (n.09.07.1819).
1895 – În România guvernul conservator condus de Lascăr Catargiu demisionează.
1895 – S-a născut marele poet rus Serghei Esenin: (“Transfigurare”, “Anna Sneghina”, “Cheile Mariei”Ceaslovul satelor”, “Rusia sovietică”, “Moscova cârciumăreasă” ) ; (d.27.12.1925).
1908 – Ziarul comunist rus Pravda este fondat de către Lev Troţki , Joffe Adolph, Skobelev Matvei și alți rusi aflați in exil la Viena.
1916 – După Prima Bătălie de la Oituz între forțele române și cele germano-austro-ungare, sosește în România o Misiune militară franceză, în frunte cu generalul Henri Mathias Berthelot.
1918 – Țarul Bulgariei, Ferdinand, a abdicat în favoarea fiului său, Boris al III-lea ; (1918–1943).
1918 – Este difuzat Manifestul împăratului Austro-Ungariei, Carol I de Habsburg („Către popoarele mele credincioase”), privind reorganizarea Austro–Ungariei, într-o federație de șase state „independente” (austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez și ucrainean). Propunerea a fost respinsă de reprezentanții popoarelor respective.
1918 – A apărut Declarația de răspuns a „Corpului voluntarilor transilvăneni și bucovineni”, la manifestul împăratului Carol I de Habsburg de reorganizare a Austro–Ungariei, în care, exprimând voința românilor, se proclama dezlipirea ținuturilor românești de la Austro–Ungaria și unirea lor cu România (3/16).
1929 – Regatul sârbilor, croaților si slovenilor este redenumit oficial Regatul Iugoslaviei, adică “Tara slavilor de sud”.
1932 – Irakul își câștigă independența față de Marea Britanie.
1935 – A început agresiunea Italiei fasciste împotriva Etiopiei.
1938 – A încetat din viata mareșalul roman Alexandru Averescu, președinte al Ligii Poporului, prim ministru, membru de onoare al Academiei Române; (n. 9 martie 1859 in satul Babele din sudul Basarabiei, astăzi în Ucraina).
1942 – Germania nazista lansează cu succes pentru prima data o rachetă V-2 / A4 de la o baza de testare din Peenemünde. Este primul obiect făcut de om care a ajuns in spațiul extraterestru.
1945 – A fost înființată Federația Sindicală Mondială – FSM. Primul Congres Mondial al Sindicatelor, la care s-a votat înființarea acestei organizații, s-a desfășurat la Paris între 3-8 octombrie 1945 si s-a bucurat de o largă participare, cu delegați reprezentând 67 de milioane de muncitori din 56 de organizații sindicale din 55 de țări și 20 de organizații internaționale.
1952: Anglia testează cu succes arma atomica, devenind a treia putere nucleara a lumii.
1952 – John T. “Jack” Mullin de la compania americană Bing Crosby Enterprises Inc., pune la punct primul aparat video. Au fost nevoie de 18 ani, până in 1970 a apărut si varianta comercială a acestui aparat.
1953 – Participarea capitalului străin la exploatarea petrolului, este interzisă în Brazilia.
1960 – Niger își câștigă independența față de Franța.
1962 – Programul Mercury: Sigma 7 este lansată la Cape Canaveral, cu astronautul Wally Schirra la bord, pentru șase orbite timp de nouă ore de zbor.
1985 – A avut loc prima lansare a navetei spatiale americane Atlantis.
1990 – A avut loc reunificarea Germaniei. Republica Federala Germania (RFG) a incorporat Republica Democrata Germana (RDG).
1994 – În alegerile generale din Brazilia, Fernando Henrique Cardoso este ales cu o largă majoritate ca președinte al Braziliei.
1999 – A decedat Akio Morita, inventatorul “Walkman-ului”, cofondator în 1946, alături de Masaru Ibuka, al holdingului electronicii “Sony” ; (n.26.01.1921)
2003 – Parcul „Ioanid” din București si-a schimbat denumirea, devenind parcul „Ion Voicu”, în amintirea celebrului violonist român, fost elev al lui George Enescu.
2005 – Eclipsă inelară parțială de soare.
2009 – Președinții Azerbaidjanului, Kazahstanului, Kârgâzstanului si Turciei au semnat Acordul de la Nakhchivan, privind înființarea Consiliului turcic. Ideea înființării acestui consiliu de cooperare a apartinut președintelui kazah Nursultan Nazarbayev, încă din 2006.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În anul 1821, Grecia era prinsă în vâltoarea Războiului de Independență, o luptă crâncenă împotriva dominației Imperiului Otoman, care controla teritoriul elen de secole. În mijlocul acestui conflict, Atena, leagănul civilizației occidentale, era scena unor ciocniri intense. Acropole, dealul sacru al Atenei, cu templele sale antice, inclusiv mărețul Partenon, era nu doar un simbol al gloriei trecute a Greciei, ci și un far al speranței pentru poporul grec în lupta pentru libertate.
În momentul asediului Atenei, otomanii, care ocupau Acropole, s-au confruntat cu o criză neașteptată: stocurile lor de muniție se epuizaseră. În disperare de cauză, comandanții otomani au propus un plan care a șocat întreaga lume elenă: să demoleze structurile Acropolei, inclusiv coloanele și elementele arhitecturale, pentru a extrage plumbul din ele. Acest plumb urma să fie topit și transformat în gloanțe, necesare pentru a continua lupta împotriva revoluționarilor greci. Pentru otomani, Acropole era doar o fortăreață strategică, dar pentru greci, era inima identității lor culturale și spirituale.
Când vestea acestui plan a ajuns la urechile grecilor, reacția lor a fost una de profundă indignare, dar și de o solidaritate extraordinară. În loc să permită distrugerea acestui monument sacru, care păstra memoria marilor filozofi, artiști și eroi ai Greciei antice, luptătorii greci au luat o decizie uluitoare. Au adunat toate gloanțele pe care le aveau – muniție esențială pentru propria lor supraviețuire în luptă – și le-au oferit otomanilor. Acest gest nu a fost unul de capitulare, ci un act suprem de sacrificiu: grecii au ales să-și pună în pericol propria apărare pentru a salva Acropole, știind că gloanțele lor vor fi folosite împotriva lor.
Acest moment de altruism a rămas în istorie ca o dovadă a devotamentului poporului grec față de moștenirea sa culturală. Partenonul, templul dedicat zeiței Atena, împreună cu alte structuri de pe Acropole, nu era doar un ansamblu de pietre cioplite; era simbolul rezistenței, al creativității și al spiritului elen. Prin sacrificiul lor, grecii au transmis un mesaj clar: nicio victorie militară nu valorează cât păstrarea identității și a patrimoniului lor.
Acropole a supraviețuit asediului, iar gestul grecilor a devenit o legendă care a inspirat generații. Astăzi, când privim ruinele maiestuoase ale Acropolei, nu vedem doar o capodoperă arhitecturală, ci și o poveste de curaj și sacrificiu. Acest act din 1821 ne amintește că, uneori, lupta pentru libertate nu înseamnă doar apărarea teritoriului, ci și protejarea valorilor și simbolurilor care definesc un popor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1187 – Armatele musulmane conduse de Saladin ocupa Ierusalimul, după 88 de ani de stăpânire cruciată.
1409 – Este atestată cea mai veche pisanie românească, cea de la biserica Streisângiorgiu; (jud. Hunedoara).
1442 – Iancu de Hunedoara obține o mare victorie împotriva otomanilor, in Bătălia de pe râul Ialomița.
1535 – Exploratorul francez Jacques Cartier a navigat pe râul Sfântul Laurențiu și a descoperit așezarea fortificată Hochelaga construită de băștinașii Iroquois pe locul actualului oraș Montreal.
1552 – În urma unui puternic asediu, orașul Kazan este ocupat de trupele lui Ivan cel Groaznic. Cronicile relatează că orașul a fost ars din temelii și o mare parte a populației a fost masacrată de soldații ruși.
1569 – Bogdan Lăpușneanu depune omagiu regelui polon Sigismund al II-lea August.
1602 – Boierul Stroe Buzescu, unul dintre marii generali ai lui Mihai Viteazul, moare în luptele de la Ogretin și Teiuşani.
1752 – Calendarul Gregorian este introdus in Anglia și în coloniile acesteia.
1835 – O armată mexicană trimisă pentru a-i dezarma pe localnicii din orașul Gonzales a întâmpinat rezistență din partea acestora în Bătălia de la Gonzales, prima luptă din cadrul Revoluției Texane.
1847 – S-a născut Paul von Beneckendorff und von Hindenburg, președintele Reichului German (1925–1934).
1852 – S-a născut Sir William Ramsay, chimist englez (a descoperit gazele nobile). (d.1916)
1869 – S-a născut Mahatma Gandhi, pe numele sau adevărat Mohandas Karamchand, om politic indian și apărător al drepturilor civile.
1877 – Românul Radu Porumbaru a urcat pe Mont Blanc, cel mai înalt munte din Alpi (4810 m) si al doilea ca înălțime din Europa, după muntele Elbrus din Caucaz (5462 m). A fost primul român care a reușit această ascensiune.
1878 – În Parlamentul României s-a votat o moțiune in legătura cu hotărârile Congresului de la Berlin (“Silita de hotărârea Puterilor Mari si spre a nu fi o piedica la întărirea păcii, Camera împuternicește Guvernul a se supune voinței întregii Europe, retrăgând autoritățile civile si militare din Basarabia …”).
1904 – S-a născut scriitorul britanic Graham Greene: “La drum cu mătușa-mea”, “Sfârșitul unei iubiri”, “Omul nostru din Havana” .
1919 – Președintele american Woodrow Wilson suferă un atac cerebral care îl lasă parțial paralizat.
1928 – Josemaría Escrivá fondează organizația catolica Opus Dei.
1930 – Constructorul american de automobile Henry Ford pune piatra de temelie pentru Uzinele Ford din Köln in Germania.
1935 – S-a născut Paul Goma, prozator, memorialist, disident anticomunist roman, refugiat politic la Paris din 1977; (n. La Mana/județul Orhei, azi în R. Moldova).
1938 – A fost finalizată statuia voievodului-martir Constantin Brâncoveanu din Piața Sf. Gheorghe din București, operă a sculptorului Oscar Han.
1939 – S-a născut cântărețul de muzică ușoară Dan Spătaru.
1941 – Al Doilea Război Mondial – Wehrmachtul a început operațiunea Taifun, o ofensivă totală împotriva Moscovei, care a declanșat Bătălia de la Moscova (2 octombrie 1941 – 7 ianuarie 1942).
1941 – Prin decret-lege privind regimul muncii pe timp de război, durata muncii în România se prelungește de la 56 la 72 de ore săptămânal.
1946 – A decedat Ignacy Moscicki, fizician si om politic, membru de onoare al Academiei Române din 22.06.1937. (n. 1.12.1867).
1954 – La Conferința de la Londra a miniștrilor de externe, se decide reînarmarea Republicii Federale Germania și aderarea acestei tari la NATO.
1955 – ENIAC, este întrerupt primul computer digital.
1958 – Guineea își obține independența față de Franța, în urma unui referendum. Primul președinte al statului a fost ales Sékou Touré.
1980 – La Caesars Palace din Las Vegas, Larry Holmes își apăra titlul mondial de box la categoria grea, împotriva lui Muhammad Ali într-o victorie prin knockout tehnic în runda 11.
1984 – Cei trei cosmonauți sovietici Leonid Denisovich Kizim, Vladimir Alekseyevich Solovyov și Oleg Jurjewitsch Atkow au revenit după 237 de zile pe Pământ. A fost până atunci, una din misiunile cu zilele cele mai multe petrecute de cosmonauți, la bordul stației spațiale Salyut 7.
1993 – Președintele Rusiei, Boris Eltîn, a avertizat, printr-o serie de scrisori, pe șefii de stat ai Franței, Germaniei, Statelor Unite ale Americii si Marii Britanii, ca este împotriva includerii tarilor Europei de Est in Alianța Nord-Atlantica, propunerea sa având in vedere ca securitatea din zona est-europeana sa fie asigurata de NATO, împreuna cu URSS.
2002 – Washingtonul deblochează un ajutor de 8 milioane de dolari pentru opoziția irakiană.
2006 – Charles Carl Roberts intră într-o școală Amish din orașul Nickel Mines, Pennsylvania și împușcă cinci eleve în cap, rănește alte cinci (cu vârste cuprinse între 6 și 13 ani) apoi se sinucide.
2006 – A fost înființată prima echipa de fotbal american din România, Constanta Sharks.
2009 – Rio de Janeiro a fost ales orașul gazdă pentru Jocurile Olimpice și Paralimpice de vară din 2016.
2020 – Președintele SUA, Donald Trump, s-a infectat cu virusul SARS-CoV-2 și a intrat în carantină.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Ultima vrăjitoare a Angliei: Procesul care a închis un capitol al superstițiilor
Jane Rebecca Yorke, un medium englez, a intrat în istorie ca ultima persoană condamnată în baza Actului Vrăjitoriei din 1735. În plin context al celui de-al Doilea Război Mondial, în 1944, Yorke a fost arestată pentru practicile sale de spiritism, prin care exploata temerile și vulnerabilitățile oamenilor din acea perioadă tulbure.
Autoritățile au investigat-o folosind polițiști sub acoperire, care s-au infiltrat în ședințele ei de spiritism. Aceștia au pretins că cer informații despre rude inexistente, iar Yorke le-a oferit detalii elaborate și fictive. De exemplu, unui ofițer i-a spus că fratele său, care nu exista, ar fi murit ars de viu într-o misiune de bombardament. Aceste afirmații au dus la arestarea ei în iulie 1944.
Procesul lui Yorke a avut loc la Tribunalul Penal Central din Londra, cunoscut și ca Old Bailey. A fost găsită vinovată de vrăjitorie, o acuzație bazată pe legislația învechită din 1735, care interzicea practicile considerate frauduloase. Pedeapsa primită a fost o amendă de 5 lire, iar Yorke a fost eliberată condiționat, cu promisiunea că va înceta să mai organizeze ședințe de spiritism.
Cazul lui Jane Rebecca Yorke a marcat un moment semnificativ în istoria juridică britanică, fiind ultima condamnare de acest fel. Ulterior, Actul Vrăjitoriei din 1735 a fost abrogat în 1951, fiind înlocuit cu Legea Practicilor Frauduloase de Medium din 1951. Povestea ei rămâne o mărturie a modului în care superstițiile și fricile societății au influențat aplicarea legii într-o eră modernă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Recomandare de carte – „Cartea crimei” – de Mark Billingham
Green-and-Black Fruiteater: Bijuteria verde a pădurilor Andine
Scandal exploziv la Sibiu: ANAF îi confiscă casa lui Klaus Iohannis – Fostul președinte, obligat să predea cheile după ce inițial a refuzat
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
