Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 3 octombrie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1385 – Se face prima mențiune documentară a județului Jaleș din Tara Românească, în hrisovul din 3 octombrie 1385, prin care domnitorul Dan I a donat mănăstirii Tismana satul Tismana din județul Jaleș “pe amândouă părțile cât a fost Ligăcească și Rusească” și prin care acesta întărea mânăstirii Tismana vechile moșii, dăruindu-i și un mertic anual de 400 de găleți de grâu din județul Jaleșului.
1739 – A fost semnat Tratatul de la Niš. Tratatul de la Niš este un tratat de pace semnat pe 3 octombrie 1739 la Niš (vechea Nyssa, din Cappadocia) de către Imperiul Otoman pe de o parte și Imperiul Rus de cealaltă. Războiul Ruso-Turc (1735-1739) a fost provocat de dorința Rusiei de a câștiga Azovul și Crimeea ca un prim pas în încercarea ei de a domina Marea Neagră. După mai multe raiduri începute în 1735, trupele rusești au nimicit rezistența Hanatului Crimeei, iar în 1739 au trecut Nistrul în Moldova. După ce i-au înfrânt pe turci în Bătălia de la Stăuceni, au mărșăluit spre capitala Moldovei, Iași, pe care au cucerit-o.
1789 – George Washington propagă primul ziua Thanksgiving Day.
1801 – A murit Matei Milu (Milo), unul dintre primii poeți din Moldova, bunicul marelui dramaturg Matei Milo. A scris poezii de dragoste, portrete satirice, care îl anticipează pe Costache Conachi.
1838 – Apare la Craiova, revista săptămânală “Mozaicul” (până la 7 octombrie 1839), primul periodic din Oltenia, sub redacția lui Constantin Lecca.
1838 – Se înființează la Iași, in Moldova, prima bibliotecă publică.
1839 – S-a născut Teodor T. Burada, folclorist, etnograf și muzicolog român. A făcut studii privitoare bocetul popular ;(d.17.02.1923).
1849 – Scriitorul american Edgar Allan Poe, este găsit căzut pe un trotuar în orașul Baltimore din SUA, în stare de confuzie mintală, după o dispariție de câteva zile. Este ultima dată când a fost văzut în public înainte de moartea sa, care a survenit peste câteva zile, la 7 octombrie A dus o viață de boem și a sfârșit tragic în mizerie, opiu și alcoolism.
1863 – Președintele american Abraham Lincoln a declarat a patra zi de joi din luna noiembrie Thanksgiving Day – “Ziua Recunoștinței“.
1867 – A decedat Elias Howe, inginer american, inventatorul mașinii de cusut; (n.09.07.1819).
1895 – În România guvernul conservator condus de Lascăr Catargiu demisionează.
1895 – S-a născut marele poet rus Serghei Esenin: (“Transfigurare”, “Anna Sneghina”, “Cheile Mariei”Ceaslovul satelor”, “Rusia sovietică”, “Moscova cârciumăreasă” ) ; (d.27.12.1925).
1908 – Ziarul comunist rus Pravda este fondat de către Lev Troţki , Joffe Adolph, Skobelev Matvei și alți rusi aflați in exil la Viena.
1916 – După Prima Bătălie de la Oituz între forțele române și cele germano-austro-ungare, sosește în România o Misiune militară franceză, în frunte cu generalul Henri Mathias Berthelot.
1918 – Țarul Bulgariei, Ferdinand, a abdicat în favoarea fiului său, Boris al III-lea ; (1918–1943).
1918 – Este difuzat Manifestul împăratului Austro-Ungariei, Carol I de Habsburg („Către popoarele mele credincioase”), privind reorganizarea Austro–Ungariei, într-o federație de șase state „independente” (austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez și ucrainean). Propunerea a fost respinsă de reprezentanții popoarelor respective.
1918 – A apărut Declarația de răspuns a „Corpului voluntarilor transilvăneni și bucovineni”, la manifestul împăratului Carol I de Habsburg de reorganizare a Austro–Ungariei, în care, exprimând voința românilor, se proclama dezlipirea ținuturilor românești de la Austro–Ungaria și unirea lor cu România (3/16).
1929 – Regatul sârbilor, croaților si slovenilor este redenumit oficial Regatul Iugoslaviei, adică “Tara slavilor de sud”.
1932 – Irakul își câștigă independența față de Marea Britanie.
1935 – A început agresiunea Italiei fasciste împotriva Etiopiei.
1938 – A încetat din viata mareșalul roman Alexandru Averescu, președinte al Ligii Poporului, prim ministru, membru de onoare al Academiei Române; (n. 9 martie 1859 in satul Babele din sudul Basarabiei, astăzi în Ucraina).
1942 – Germania nazista lansează cu succes pentru prima data o rachetă V-2 / A4 de la o baza de testare din Peenemünde. Este primul obiect făcut de om care a ajuns in spațiul extraterestru.
1945 – A fost înființată Federația Sindicală Mondială – FSM. Primul Congres Mondial al Sindicatelor, la care s-a votat înființarea acestei organizații, s-a desfășurat la Paris între 3-8 octombrie 1945 si s-a bucurat de o largă participare, cu delegați reprezentând 67 de milioane de muncitori din 56 de organizații sindicale din 55 de țări și 20 de organizații internaționale.
1952: Anglia testează cu succes arma atomica, devenind a treia putere nucleara a lumii.
1952 – John T. “Jack” Mullin de la compania americană Bing Crosby Enterprises Inc., pune la punct primul aparat video. Au fost nevoie de 18 ani, până in 1970 a apărut si varianta comercială a acestui aparat.
1953 – Participarea capitalului străin la exploatarea petrolului, este interzisă în Brazilia.
1960 – Niger își câștigă independența față de Franța.
1962 – Programul Mercury: Sigma 7 este lansată la Cape Canaveral, cu astronautul Wally Schirra la bord, pentru șase orbite timp de nouă ore de zbor.
1985 – A avut loc prima lansare a navetei spatiale americane Atlantis.
1990 – A avut loc reunificarea Germaniei. Republica Federala Germania (RFG) a incorporat Republica Democrata Germana (RDG).
1994 – În alegerile generale din Brazilia, Fernando Henrique Cardoso este ales cu o largă majoritate ca președinte al Braziliei.
1999 – A decedat Akio Morita, inventatorul “Walkman-ului”, cofondator în 1946, alături de Masaru Ibuka, al holdingului electronicii “Sony” ; (n.26.01.1921)
2003 – Parcul „Ioanid” din București si-a schimbat denumirea, devenind parcul „Ion Voicu”, în amintirea celebrului violonist român, fost elev al lui George Enescu.
2005 – Eclipsă inelară parțială de soare.
2009 – Președinții Azerbaidjanului, Kazahstanului, Kârgâzstanului si Turciei au semnat Acordul de la Nakhchivan, privind înființarea Consiliului turcic. Ideea înființării acestui consiliu de cooperare a apartinut președintelui kazah Nursultan Nazarbayev, încă din 2006.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Născut în 1775 la Arras, într-o familie de brutari înstăriți, Eugène-François Vidocq părea sortit unei vieți liniștite. Însă încă de la 13 ani fura argintăria casei și fugea în lume. La 16 ani era deja scrimeur de temut, soldat, dezertor, escroc și actor ambulant. Își câștiga pâinea jucând rolul „canibalului caraibian” în bâlciuri, se lupta în dueluri și evada din închisori cu o îndrăzneală de necrezut – o dată deghizat în călugăriță.
Peste două decenii și-a petrecut viața după gratii: Bicêtre, Toulon, Brest. A evadat de peste douăzeci de ori. În 1809, la 34 de ani, sătul de lanțuri și acuzat pe nedrept de un nou fals, face o ofertă uluitoare poliției din Paris: „Vă dau lumea interlopă pe tavă dacă mă scoateți de aici.” Propunerea este acceptată.
Din informator anonim devine, în doar câțiva ani, șeful primei brigăzi de detectivi civili din istorie – celebra Sûreté. Recrutează foști pușcăriași (singurii care cunoșteau cu adevărat infractorii), se deghizează, întinde capcane, inventează fișe antropometrice, păstrează urme de pantofi și de gloanțe. În cincisprezece ani prinde peste patru mii de răufăcători, mult mai mulți decât toată poliția oficială la un loc.
În 1833, sătul de birocrație și de invidii, demisionează și deschide prima agenție privată de detectivi din lume. Afacerea lui devine legendă, iar el însuși – modelul tuturor eroilor de romane polițiste care vor urma: Jean Valjean și Javert la Hugo, Vautrin la Balzac, Auguste Dupin la Poe și, mai târziu, Sherlock Holmes.
A murit sărac în 1857, la 81 de ani, dar numele său a rămas sinonim cu geniul investigației. Vidocq nu a fost doar un om care a trecut de la crimă la lege – el a fost cel care a inventat însăși meseria de detectiv.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pasărea brahminy, numită și starling brahminy ori myna brahminy, este una dintre cele mai elegante și carismatice păsări din Asia tropicală. Cu o lungime de doar 20-22 cm, ea atrage privirile prin creasta neagră, ascuțită și ridicată ca o coroană, și prin penajul său lucios care combină negrul intens cu reflexii albăstrui și arămii pe aripi și coadă. Ciocul și picioarele galben-strălucitor completează aspectul său de nestemată înaripată.
În India poartă numele de „pasărea lui Krishna” sau „pasărea sfântă”, fiind asociată cu divinitatea și considerată aducătoare de noroc. Localnicii o lasă să cuibărească în preajma templelor și chiar în locuințe, crezând că prezența ei alungă spiritele rele. Deși aparține familiei starlingilor, vocea sa este surprinzător de variată: imită perfect alte păsări, sunete de animale și chiar cuvinte omenești, fiind una dintre cele mai talentate „vorbitoare” din lumea aviariană.
Trăiește în grupuri zgomotoase prin orașe, sate și zone cultivate, din India și Sri Lanka până în Thailanda și Myanmar. Se hrănește cu fructe (în special smochine), nectar, insecte și resturi omenești, adaptându-se perfect mediului urban. Cuibul și-l construiește în scorburi, în pereții clădirilor sau în cutii speciale puse de oameni.
Astăzi, pasărea brahminy s-a răspândit și în alte regiuni tropicale – Oman, Emiratele Arabe, Africa de Est, chiar și în unele insule din Oceanul Indian – datorită comerțului și eliberărilor intenționate. Oriunde apare, devine rapid o prezență iubită, un mic simbol al bucuriei și al legăturii dintre om și natură.
O pasăre mică, dar cu o personalitate uriașă – iată de ce brahminy rămâne una dintre cele mai îndrăgite și fascinante apariții în peisajul asiatic.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 7 decembrie 1941, la ora 7:55 dimineața, 353 de avioane ale Marinei Imperiale Japoneze au lansat un atac-surpriză asupra bazei navale americane Pearl Harbor din Hawaii. În mai puțin de două ore au fost scufundate sau avariate grav 21 de nave de război, distruse 188 de avioane și au murit 2.403 americani. A doua zi, 8 decembrie 1941, Statele Unite au declarat război Japoniei, iar pe 11 decembrie Germania și Italia au declarat război SUA. Atacul de la Pearl Harbor a transformat un conflict european și asiatic într-un adevărat război mondial și a marcat începutul sfârșitului pentru Puterile Axei. Din 1941 încoace, 7 decembrie rămâne în memoria colectivă americană și mondială drept „o zi care va trăi în infamie”, după cum a numit-o președintele Franklin D. Roosevelt.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1279 – A decedat regele polon Boleslas al V-lea supranumit “cel pudic” (n.21 iunie 1226) din dinastia Piast, fiul lui Lech I si al Grzymislawa de Luck.
1732 – A fost inaugurată Opera Regală la Covent Garden, Londra.
1787: Delaware devine primul stat care a ratificat Constituția Statelor Unite ale Americii.
1842: “New York Philharmonic Society” a susținut primul său concert.
1861: S-a născut Henri Mathias Berthelot, general, șeful misiunii militare franceze la București în timpul primul război mondial, participant activ la elaborarea planurilor de luptă din vara lui 1917 pe frontul romano-germano-austro-ungar; (d.28.01.1931).
1881: Se întemeiază “Societatea Politehnică din România“. Primul președinte al societății devine Dimitrie Frunză.
1884: S-a născut Petru Groza, avocat și om politic român. (d. 7 ianuarie 1958, București)
1894: A murit Ferdinand de Lesseps, diplomat francez, cel care a susținut construirea Canalului Suez;
1935: S-a născut prozatorul si eseistul roman Sorin Titel (“Copacul”, “Femeie, iată fiul tău”, “Mi-am amintit de zăpadă”); (d.17 ianuarie 1985).
1941: Japonezii ataca flota militara a SUA staționată în baza maritimă de la Pearl Harbour, în arhipelagul Hawaii din Oceanul Pacific.
1949 – Guvernul anticomunist chinez condus de Cian Kai Si se mută de la Nanking la Taipei, în insula Taivan.
1957 – Sunt arestați Iosif Capotă și Alexandru Dejeu, conducători ai unui grup de rezistență anticomunistă din Munții Apuseni, ulterior condamnați la moarte și executați la penitenciarul Gherla.
1965 – Adunarea Generala a ONU adoptă, în unanimitate “Declarația cu privire la promovarea în rândurile tineretului a idealurilor de pace, respect reciproc si înțelegere între popoare”, inițiată de România.
1972 – În drum spre Lună, echipajul misiunii Apollo 17 a realizat fotografia „The Blue Marble”, prima fotografie clară a feței luminate a Pământului.
1975 – Indonezia invadează Timorul de Est, fosta colonie portugheza.
1975 – A murit scriitorul american Thornton Wilder ; (n. 1897).
1987 – Ronald Reagan si Mihail Gorbaciov semnează, în cadrul întâlnirii la nivel înalt de la Washington, Tratatul de eliminare a rachetelor nucleare cu raza medie de acțiune ; (7–10.12.1987).
1992 – A fost inaugurat, la Iaşi, Centrul cultural francez.
1998 – A încetat din viață chimistul Martin Rodbell, laureat al Premiului Nobel pentru medicină pe anul 1994 (n. Decembrie 1925).
2001 – Consiliul Miniștrilor de Justiție și de Interne ai Uniunii Europene decid ridicarea vizelor pentru cetățenii români care doresc să călătorească în spațiul Schengen, începând cu 1 ianuarie 2002.
2004 – Teatrul de operă Scala din Milano și-a redeschis porțile, după trei ani, perioadă în care a fost supus unor ample lucrări de renovare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
SCANDALUL ALOCAȚIILOR ÎNTÂRZIATE LA CĂLĂRAȘI! MII DE COPII AU AȘTEPTAT DEGEABA BANI DE MOȘ NICOLAE. AJPIS DĂ VINA PE „CALENDAR”, PĂRINȚII PE NEGLIJENȚĂ
Vidocq: primul detectiv din istorie
Leac băbesc minune: Scapi rapid de bronșită, tuse rebelă și respirație grea – doar 3 ingrediente simple!
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
