Curiozități și Istorie
Sacrificiul eroic al grecilor pentru salvarea Acropolei în 1821
În anul 1821, Grecia era prinsă în vâltoarea Războiului de Independență, o luptă crâncenă împotriva dominației Imperiului Otoman, care controla teritoriul elen de secole. În mijlocul acestui conflict, Atena, leagănul civilizației occidentale, era scena unor ciocniri intense. Acropole, dealul sacru al Atenei, cu templele sale antice, inclusiv mărețul Partenon, era nu doar un simbol al gloriei trecute a Greciei, ci și un far al speranței pentru poporul grec în lupta pentru libertate.
În momentul asediului Atenei, otomanii, care ocupau Acropole, s-au confruntat cu o criză neașteptată: stocurile lor de muniție se epuizaseră. În disperare de cauză, comandanții otomani au propus un plan care a șocat întreaga lume elenă: să demoleze structurile Acropolei, inclusiv coloanele și elementele arhitecturale, pentru a extrage plumbul din ele. Acest plumb urma să fie topit și transformat în gloanțe, necesare pentru a continua lupta împotriva revoluționarilor greci. Pentru otomani, Acropole era doar o fortăreață strategică, dar pentru greci, era inima identității lor culturale și spirituale.
Când vestea acestui plan a ajuns la urechile grecilor, reacția lor a fost una de profundă indignare, dar și de o solidaritate extraordinară. În loc să permită distrugerea acestui monument sacru, care păstra memoria marilor filozofi, artiști și eroi ai Greciei antice, luptătorii greci au luat o decizie uluitoare. Au adunat toate gloanțele pe care le aveau – muniție esențială pentru propria lor supraviețuire în luptă – și le-au oferit otomanilor. Acest gest nu a fost unul de capitulare, ci un act suprem de sacrificiu: grecii au ales să-și pună în pericol propria apărare pentru a salva Acropole, știind că gloanțele lor vor fi folosite împotriva lor.
Acest moment de altruism a rămas în istorie ca o dovadă a devotamentului poporului grec față de moștenirea sa culturală. Partenonul, templul dedicat zeiței Atena, împreună cu alte structuri de pe Acropole, nu era doar un ansamblu de pietre cioplite; era simbolul rezistenței, al creativității și al spiritului elen. Prin sacrificiul lor, grecii au transmis un mesaj clar: nicio victorie militară nu valorează cât păstrarea identității și a patrimoniului lor.
Acropole a supraviețuit asediului, iar gestul grecilor a devenit o legendă care a inspirat generații. Astăzi, când privim ruinele maiestuoase ale Acropolei, nu vedem doar o capodoperă arhitecturală, ci și o poveste de curaj și sacrificiu. Acest act din 1821 ne amintește că, uneori, lupta pentru libertate nu înseamnă doar apărarea teritoriului, ci și protejarea valorilor și simbolurilor care definesc un popor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Născut în 1775 la Arras, într-o familie de brutari înstăriți, Eugène-François Vidocq părea sortit unei vieți liniștite. Însă încă de la 13 ani fura argintăria casei și fugea în lume. La 16 ani era deja scrimeur de temut, soldat, dezertor, escroc și actor ambulant. Își câștiga pâinea jucând rolul „canibalului caraibian” în bâlciuri, se lupta în dueluri și evada din închisori cu o îndrăzneală de necrezut – o dată deghizat în călugăriță.
Peste două decenii și-a petrecut viața după gratii: Bicêtre, Toulon, Brest. A evadat de peste douăzeci de ori. În 1809, la 34 de ani, sătul de lanțuri și acuzat pe nedrept de un nou fals, face o ofertă uluitoare poliției din Paris: „Vă dau lumea interlopă pe tavă dacă mă scoateți de aici.” Propunerea este acceptată.
Din informator anonim devine, în doar câțiva ani, șeful primei brigăzi de detectivi civili din istorie – celebra Sûreté. Recrutează foști pușcăriași (singurii care cunoșteau cu adevărat infractorii), se deghizează, întinde capcane, inventează fișe antropometrice, păstrează urme de pantofi și de gloanțe. În cincisprezece ani prinde peste patru mii de răufăcători, mult mai mulți decât toată poliția oficială la un loc.
În 1833, sătul de birocrație și de invidii, demisionează și deschide prima agenție privată de detectivi din lume. Afacerea lui devine legendă, iar el însuși – modelul tuturor eroilor de romane polițiste care vor urma: Jean Valjean și Javert la Hugo, Vautrin la Balzac, Auguste Dupin la Poe și, mai târziu, Sherlock Holmes.
A murit sărac în 1857, la 81 de ani, dar numele său a rămas sinonim cu geniul investigației. Vidocq nu a fost doar un om care a trecut de la crimă la lege – el a fost cel care a inventat însăși meseria de detectiv.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pasărea brahminy, numită și starling brahminy ori myna brahminy, este una dintre cele mai elegante și carismatice păsări din Asia tropicală. Cu o lungime de doar 20-22 cm, ea atrage privirile prin creasta neagră, ascuțită și ridicată ca o coroană, și prin penajul său lucios care combină negrul intens cu reflexii albăstrui și arămii pe aripi și coadă. Ciocul și picioarele galben-strălucitor completează aspectul său de nestemată înaripată.
În India poartă numele de „pasărea lui Krishna” sau „pasărea sfântă”, fiind asociată cu divinitatea și considerată aducătoare de noroc. Localnicii o lasă să cuibărească în preajma templelor și chiar în locuințe, crezând că prezența ei alungă spiritele rele. Deși aparține familiei starlingilor, vocea sa este surprinzător de variată: imită perfect alte păsări, sunete de animale și chiar cuvinte omenești, fiind una dintre cele mai talentate „vorbitoare” din lumea aviariană.
Trăiește în grupuri zgomotoase prin orașe, sate și zone cultivate, din India și Sri Lanka până în Thailanda și Myanmar. Se hrănește cu fructe (în special smochine), nectar, insecte și resturi omenești, adaptându-se perfect mediului urban. Cuibul și-l construiește în scorburi, în pereții clădirilor sau în cutii speciale puse de oameni.
Astăzi, pasărea brahminy s-a răspândit și în alte regiuni tropicale – Oman, Emiratele Arabe, Africa de Est, chiar și în unele insule din Oceanul Indian – datorită comerțului și eliberărilor intenționate. Oriunde apare, devine rapid o prezență iubită, un mic simbol al bucuriei și al legăturii dintre om și natură.
O pasăre mică, dar cu o personalitate uriașă – iată de ce brahminy rămâne una dintre cele mai îndrăgite și fascinante apariții în peisajul asiatic.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 7 decembrie 1941, la ora 7:55 dimineața, 353 de avioane ale Marinei Imperiale Japoneze au lansat un atac-surpriză asupra bazei navale americane Pearl Harbor din Hawaii. În mai puțin de două ore au fost scufundate sau avariate grav 21 de nave de război, distruse 188 de avioane și au murit 2.403 americani. A doua zi, 8 decembrie 1941, Statele Unite au declarat război Japoniei, iar pe 11 decembrie Germania și Italia au declarat război SUA. Atacul de la Pearl Harbor a transformat un conflict european și asiatic într-un adevărat război mondial și a marcat începutul sfârșitului pentru Puterile Axei. Din 1941 încoace, 7 decembrie rămâne în memoria colectivă americană și mondială drept „o zi care va trăi în infamie”, după cum a numit-o președintele Franklin D. Roosevelt.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1279 – A decedat regele polon Boleslas al V-lea supranumit “cel pudic” (n.21 iunie 1226) din dinastia Piast, fiul lui Lech I si al Grzymislawa de Luck.
1732 – A fost inaugurată Opera Regală la Covent Garden, Londra.
1787: Delaware devine primul stat care a ratificat Constituția Statelor Unite ale Americii.
1842: “New York Philharmonic Society” a susținut primul său concert.
1861: S-a născut Henri Mathias Berthelot, general, șeful misiunii militare franceze la București în timpul primul război mondial, participant activ la elaborarea planurilor de luptă din vara lui 1917 pe frontul romano-germano-austro-ungar; (d.28.01.1931).
1881: Se întemeiază “Societatea Politehnică din România“. Primul președinte al societății devine Dimitrie Frunză.
1884: S-a născut Petru Groza, avocat și om politic român. (d. 7 ianuarie 1958, București)
1894: A murit Ferdinand de Lesseps, diplomat francez, cel care a susținut construirea Canalului Suez;
1935: S-a născut prozatorul si eseistul roman Sorin Titel (“Copacul”, “Femeie, iată fiul tău”, “Mi-am amintit de zăpadă”); (d.17 ianuarie 1985).
1941: Japonezii ataca flota militara a SUA staționată în baza maritimă de la Pearl Harbour, în arhipelagul Hawaii din Oceanul Pacific.
1949 – Guvernul anticomunist chinez condus de Cian Kai Si se mută de la Nanking la Taipei, în insula Taivan.
1957 – Sunt arestați Iosif Capotă și Alexandru Dejeu, conducători ai unui grup de rezistență anticomunistă din Munții Apuseni, ulterior condamnați la moarte și executați la penitenciarul Gherla.
1965 – Adunarea Generala a ONU adoptă, în unanimitate “Declarația cu privire la promovarea în rândurile tineretului a idealurilor de pace, respect reciproc si înțelegere între popoare”, inițiată de România.
1972 – În drum spre Lună, echipajul misiunii Apollo 17 a realizat fotografia „The Blue Marble”, prima fotografie clară a feței luminate a Pământului.
1975 – Indonezia invadează Timorul de Est, fosta colonie portugheza.
1975 – A murit scriitorul american Thornton Wilder ; (n. 1897).
1987 – Ronald Reagan si Mihail Gorbaciov semnează, în cadrul întâlnirii la nivel înalt de la Washington, Tratatul de eliminare a rachetelor nucleare cu raza medie de acțiune ; (7–10.12.1987).
1992 – A fost inaugurat, la Iaşi, Centrul cultural francez.
1998 – A încetat din viață chimistul Martin Rodbell, laureat al Premiului Nobel pentru medicină pe anul 1994 (n. Decembrie 1925).
2001 – Consiliul Miniștrilor de Justiție și de Interne ai Uniunii Europene decid ridicarea vizelor pentru cetățenii români care doresc să călătorească în spațiul Schengen, începând cu 1 ianuarie 2002.
2004 – Teatrul de operă Scala din Milano și-a redeschis porțile, după trei ani, perioadă în care a fost supus unor ample lucrări de renovare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
SCANDALUL ALOCAȚIILOR ÎNTÂRZIATE LA CĂLĂRAȘI! MII DE COPII AU AȘTEPTAT DEGEABA BANI DE MOȘ NICOLAE. AJPIS DĂ VINA PE „CALENDAR”, PĂRINȚII PE NEGLIJENȚĂ
Vidocq: primul detectiv din istorie
Leac băbesc minune: Scapi rapid de bronșită, tuse rebelă și respirație grea – doar 3 ingrediente simple!
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
