Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 548

La zi

Criza ascunsă a bugetului României: Deficitul real se apropie de 11% din PIB

Published

on

Situația fiscală a României este mult mai sumbră decât sugerează cifrele oficiale, analiștii avertizând că deficitul bugetar real ar putea ajunge la 11% din PIB în 2025, din cauza a peste 45 de miliarde de lei în cheltuieli ascunse și facturi necontabilizate din timpul guvernelor Ciolacu 1 și Ciolacu 2. Actualul guvern, condus de premierul Ilie Bolojan, se confruntă acum cu provocarea uriașă de a gestiona această povară financiară neraportată.

Un buget construit pe iluzii

Bugetul guvernului Ciolacu 2, care prevedea un deficit de 7% din PIB, s-a bazat pe o prognoză excesiv de optimistă de creștere economică de 2,5%. Însă datele de la jumătatea anului arată o creștere de doar 0,3%, eforturile concentrându-se acum pe evitarea recesiunii, nu pe atingerea țintelor inițiale. Analiștii susțin că bugetul a fost construit intenționat pentru a părea favorabil, ascunzând amploarea reală a problemelor fiscale. „Deficitul nu a fost calculat corect – a fost făcut din pix pentru a da bine în poză”, explică experții.

Facturi uitate și costuri ascunse

Printre cheltuielile omise din buget se numără 5 miliarde de lei pentru rambursări restante de TVA, alte 5 miliarde pentru licitații și lucrări aprobate de CNI, 12 miliarde de lei din supracontractarea programelor de investiții, 10 miliarde de lei pentru cofinanțarea PNRR și 13 miliarde de lei cheltuieli suplimentare cu dobânzile, care vor ajunge la 55 de miliarde de lei în 2025, față de 42 de miliarde prevăzute inițial. În total, aceste facturi „uitate” adaugă 45 de miliarde de lei la nota de plată, schimbând complet punctul de plecare pentru reducerea deficitului.

„Ascunderea situației reale nu ajută pe nimeni”

„Reducerea deficitului începe de la un nivel real de 11% din PIB, dacă luăm în calcul toate cheltuielile și facturile ascunse care ies acum la iveală”, subliniază analistul economic Cristian Hostiuc. Deși pachetele fiscale succesive – cinci la număr – vor genera venituri suplimentare și reduceri de cheltuieli, aceste măsuri se raportează la deficitul real, nu la cel oficial. Premierul Ilie Bolojan a rezistat la patru moțiuni de cenzură votate recent, dar provocările sociale, presiunea piețelor și nevoia de finanțare rămân acute. „La un moment dat, aceste facturi vor ieși la plată, iar datele nu vor ieși la socoteală”, avertizează analiștii.

Advertisement

Premierul cunoaște adevărul din spatele cifrelor, spun experții. Într-un interviu acordat Bloomberg pe 14 august, Bolojan a menționat riscul real al incapacității de plată, bazându-se pe datele reale, dar fără a le dezvălui public. Cu rectificarea bugetară, guvernul va trebui să își asume transparent situația, intrând oficial în „curățenia de toamnă” fiscală.

Acordurile cu Bruxelles-ul – ultima speranță

În cel mai optimist scenariu, deficitul ar putea scădea la 8,3-8,4% din PIB, dar doar dacă măsurile fiscale vor avea efect și toate costurile reale vor fi recunoscute oficial. România continuă să se împrumute la dobânzi ridicate, din cauza rigidității bugetului – cheltuielile cu salariile, pensiile și dobânzile la datoria publică reprezintă peste 80% din încasări. În acest context, acordurile cu Comisia Europeană sunt cruciale pentru menținerea finanțării externe, fără de care presiunea pe buget ar crește exponențial.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Scandal uriaș la Batalionul din Satu Mare: MApN sesizează DNA după acuzații de concursuri trucate, misiuni inventate și defrișări ilegale

Published

on

Sursa: pedagoteca.ro

Ministerul Apărării a declanșat un control amplu la Batalionul din Satu Mare, iar concluziile preliminare au deschis un front de suspiciuni care a dus la sesizarea Direcției Naționale Anticorupție. Deputatul Radu Miruță a prezentat public o parte dintre neregulile descoperite, conturând imaginea unui sistem intern în care regulile au fost răsturnate, iar interesul personal a prevalat în fața disciplinei militare.

Printre acuzațiile formulate se află organizarea unor concursuri trucate pentru ocuparea unor funcții, cu rezultate stabilite înainte de desfășurarea probelor. Controlul ar fi scos la iveală și existența unor misiuni inventate, raportate doar pe hârtie, cu scopul de a obține deconturi necuvenite sau de a crește artificial vechimea și punctajul necesar pentru pensii mai mari.

O altă zonă sensibilă privește defrișările ilegale din perimetrul unității, unde arbori ar fi fost tăiați fără avize, iar lemnul ar fi dispărut fără explicații oficiale. În plus, anchetatorii au identificat indicii privind o rețea de magazine improvizate în interiorul unității, funcționând fără autorizații și fără evidențe contabile, într-un circuit paralel care ridică semne de întrebare asupra modului în care erau gestionate resursele.

Sesizarea către DNA marchează un moment rar în care MApN își asumă public necesitatea unei intervenții externe, semn că amploarea neregulilor depășește mecanismele interne de corecție. Cazul deschide o discuție mai amplă despre integritatea structurilor militare și despre modul în care pot fi prevenite astfel de derapaje într-un sistem care, prin natura lui, ar trebui să funcționeze pe bază de rigoare, transparență și responsabilitate.

Advertisement

Dacă acuzațiile se confirmă, scandalul de la Satu Mare ar putea deveni unul dintre cele mai grave cazuri de corupție din ultimii ani în cadrul Armatei Române, cu implicații administrative, disciplinare și penale pentru cei implicați.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

DNA l‑a pus pe Robert Negoiță sub control judiciar pe cauțiune de 800.000 de lei

Published

on

Decizia Direcției Naționale Anticorupție de a-l plasa pe Robert Negoiță sub control judiciar, cu o cauțiune uriașă de 800.000 de lei, marchează unul dintre cele mai tensionate momente din cariera politică a primarului Sectorului 3. Măsura vine în cadrul unei anchete extinse, în care procurorii verifică modul în care au fost gestionate anumite proiecte publice și relațiile instituției cu mai mulți oameni de afaceri.

Controlul judiciar impune o serie de restricții clare: Negoiță nu are voie să părăsească țara fără acordul procurorilor, trebuie să se prezinte periodic la organul de urmărire penală și îi este interzis să ia legătura cu alte persoane implicate în dosar. Stabilirea unei cauțiuni atât de ridicate sugerează că anchetatorii consideră faptele investigate ca având o gravitate semnificativă și un potențial risc pentru buna desfășurare a cercetărilor.

În plan politic, situația creează un val de reacții și pune presiune pe administrația locală din Sectorul 3. Deși Negoiță a mai trecut prin controverse, actualul dosar are o miză mult mai mare, atât prin amploarea investigației, cât și prin implicațiile financiare. În același timp, el își menține poziția publică, susținând că va colabora cu anchetatorii și că își va demonstra nevinovăția.

Cazul rămâne deschis, iar următoarele luni vor clarifica dacă măsura controlului judiciar reprezintă doar un episod intermediar sau preludiul unor acuzații mult mai serioase. Cert este că ancheta DNA readuce în prim-plan tema integrității în administrația locală și modul în care sunt gestionate resursele publice.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Șeful Poliției Rutiere Ploiești, „tras pe dreapta” sub control judiciar pentru distrugerea arhivei

Published

on

Comisarul Laurențiu Drăghici, șeful Biroului Rutier Ploiești, a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile. El este acuzat de sustragere și distrugere de documente ori înscrisuri. Alături de un subaltern, a fost oprit din exercitarea funcției.

Ancheta a pornit după ce tone de documente din arhiva instituției au fost scoase ilegal și arse pe un câmp din incinta Școlii de Pompieri Boldești-Scăeni. Operațiunea s-a făcut fără aprobări legale, cu o autoutilitară privată.

Conducerea Inspectoratului de Poliție Prahova a dispus suspendarea și anchetă internă. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești continuă cercetările.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading