Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 7°C | Anul XI Nr. 548

La zi

Scandal medical la Brașov: Colegiul Medicilor anunță sancțiuni dure pentru teoriile conspiraționiste despre vaccinul COVID-19

Published

on

Colegiul Medicilor din România (CMR) a emis o poziție fermă în urma conferinței intitulate „COVID-19 și Convergența Bio-Digitală”, organizată sâmbătă, 6 septembrie 2025, la Brașov. Evenimentul, prezentat drept o dezbatere medicală, a fost catalogat de CMR drept o „pseudoconferință” care promovează teorii conspiraționiste lipsite de fundament științific. Printre temele abordate s-au numărat afirmații nefondate, precum „explozia de cancere post-vaccinare”, „copii care mor din cauza vaccinului COVID” și ideea unei „conspirații globale prin vaccinare”. Aceste declarații au fost considerate contrare principiilor medicinei bazate pe dovezi, punând în pericol sănătatea publică.

Poziția oficială a CMR

Președinta CMR, Cătălina Poiană, a declarat că această manifestare nu este acreditată de instituție și nu poate fi considerată o formă validă de educație medicală continuă. CMR a subliniat că vaccinarea a prevenit milioane de decese la nivel global și că astfel de evenimente subminează încrederea în știință și în profesia medicală. Într-un comunicat oficial, CMR a avertizat că dezinformarea medicală reprezintă un risc grav pentru sănătatea publică și a cerut implicarea tuturor instituțiilor statului cu atribuții în combaterea falsurilor științifice.

Măsuri disciplinare împotriva medicilor implicați

Mai mulți medici din spitale publice și clinici private au participat la conferință, inclusiv un medic primar de radiologie-imagistică de la Spitalul Clinic din Brașov, Răzvan Constantinescu, gastroenterolog și cadru didactic la UMF Iași, și Geanina Hagima, medic de obstetrică-ginecologie din București. CMR a anunțat că va iniția acțiuni disciplinare prin comisiile de etică împotriva medicilor membri care au promovat aceste teorii. „Medicii cu drept de liberă practică trebuie să respecte riguros principiile medicale și etice”, a transmis CMR, subliniind că astfel de derapaje pot duce la sancțiuni severe, inclusiv suspendarea dreptului de practică.

Reacția Ministerului Sănătății

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a condamnat ferm conferința, calificând-o drept un „atac direct la sănătatea românilor”. Acesta a cerut societăților profesionale și CMR să analizeze comportamentul medicilor implicați și a solicitat sesizarea altor autorități, inclusiv a Parchetului, pentru a verifica organizarea evenimentului și impactul său. Rogobete a subliniat că „știința nu se negociază” și a îndemnat publicul să se informeze din surse credibile.

Advertisement

Impactul asupra sănătății publice

Specialiștii avertizează că astfel de manifestări pot duce la scăderea încrederii în vaccinuri și tratamente medicale, crescând riscul reapariției unor boli prevenibile, precum rujeola. Evenimentul, transmis live pe platforme online, a amplificat răspândirea dezinformării, ceea ce a determinat CMR să sesizeze și Consiliul Național al Audiovizualului (CNA).

Conferința de la Brașov a stârnit un val de reacții din partea comunității medicale și a autorităților, care subliniază necesitatea unei abordări ferme împotriva dezinformării medicale. CMR și Ministerul Sănătății au reiterat importanța respectării dovezilor științifice și a eticii profesionale, avertizând că medicii implicați riscă sancțiuni disciplinare și pierderea credibilității profesionale.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Scandal uriaș la Batalionul din Satu Mare: MApN sesizează DNA după acuzații de concursuri trucate, misiuni inventate și defrișări ilegale

Published

on

Sursa: pedagoteca.ro

Ministerul Apărării a declanșat un control amplu la Batalionul din Satu Mare, iar concluziile preliminare au deschis un front de suspiciuni care a dus la sesizarea Direcției Naționale Anticorupție. Deputatul Radu Miruță a prezentat public o parte dintre neregulile descoperite, conturând imaginea unui sistem intern în care regulile au fost răsturnate, iar interesul personal a prevalat în fața disciplinei militare.

Printre acuzațiile formulate se află organizarea unor concursuri trucate pentru ocuparea unor funcții, cu rezultate stabilite înainte de desfășurarea probelor. Controlul ar fi scos la iveală și existența unor misiuni inventate, raportate doar pe hârtie, cu scopul de a obține deconturi necuvenite sau de a crește artificial vechimea și punctajul necesar pentru pensii mai mari.

O altă zonă sensibilă privește defrișările ilegale din perimetrul unității, unde arbori ar fi fost tăiați fără avize, iar lemnul ar fi dispărut fără explicații oficiale. În plus, anchetatorii au identificat indicii privind o rețea de magazine improvizate în interiorul unității, funcționând fără autorizații și fără evidențe contabile, într-un circuit paralel care ridică semne de întrebare asupra modului în care erau gestionate resursele.

Sesizarea către DNA marchează un moment rar în care MApN își asumă public necesitatea unei intervenții externe, semn că amploarea neregulilor depășește mecanismele interne de corecție. Cazul deschide o discuție mai amplă despre integritatea structurilor militare și despre modul în care pot fi prevenite astfel de derapaje într-un sistem care, prin natura lui, ar trebui să funcționeze pe bază de rigoare, transparență și responsabilitate.

Advertisement

Dacă acuzațiile se confirmă, scandalul de la Satu Mare ar putea deveni unul dintre cele mai grave cazuri de corupție din ultimii ani în cadrul Armatei Române, cu implicații administrative, disciplinare și penale pentru cei implicați.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

DNA l‑a pus pe Robert Negoiță sub control judiciar pe cauțiune de 800.000 de lei

Published

on

Decizia Direcției Naționale Anticorupție de a-l plasa pe Robert Negoiță sub control judiciar, cu o cauțiune uriașă de 800.000 de lei, marchează unul dintre cele mai tensionate momente din cariera politică a primarului Sectorului 3. Măsura vine în cadrul unei anchete extinse, în care procurorii verifică modul în care au fost gestionate anumite proiecte publice și relațiile instituției cu mai mulți oameni de afaceri.

Controlul judiciar impune o serie de restricții clare: Negoiță nu are voie să părăsească țara fără acordul procurorilor, trebuie să se prezinte periodic la organul de urmărire penală și îi este interzis să ia legătura cu alte persoane implicate în dosar. Stabilirea unei cauțiuni atât de ridicate sugerează că anchetatorii consideră faptele investigate ca având o gravitate semnificativă și un potențial risc pentru buna desfășurare a cercetărilor.

În plan politic, situația creează un val de reacții și pune presiune pe administrația locală din Sectorul 3. Deși Negoiță a mai trecut prin controverse, actualul dosar are o miză mult mai mare, atât prin amploarea investigației, cât și prin implicațiile financiare. În același timp, el își menține poziția publică, susținând că va colabora cu anchetatorii și că își va demonstra nevinovăția.

Cazul rămâne deschis, iar următoarele luni vor clarifica dacă măsura controlului judiciar reprezintă doar un episod intermediar sau preludiul unor acuzații mult mai serioase. Cert este că ancheta DNA readuce în prim-plan tema integrității în administrația locală și modul în care sunt gestionate resursele publice.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Șeful Poliției Rutiere Ploiești, „tras pe dreapta” sub control judiciar pentru distrugerea arhivei

Published

on

Comisarul Laurențiu Drăghici, șeful Biroului Rutier Ploiești, a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile. El este acuzat de sustragere și distrugere de documente ori înscrisuri. Alături de un subaltern, a fost oprit din exercitarea funcției.

Ancheta a pornit după ce tone de documente din arhiva instituției au fost scoase ilegal și arse pe un câmp din incinta Școlii de Pompieri Boldești-Scăeni. Operațiunea s-a făcut fără aprobări legale, cu o autoutilitară privată.

Conducerea Inspectoratului de Poliție Prahova a dispus suspendarea și anchetă internă. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești continuă cercetările.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading