Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis în unanimitate, joi, să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la legea pensiilor de serviciu ale magistraților, adoptată prin angajarea răspunderii de către Guvernul condus de Ilie Bolojan. Ședința, prezidată de Lia Savonea, a început la ora 13:30 și a reunit toți judecătorii instanței supreme. Decizia vine în contextul în care legea a fost considerată adoptată în Parlament, fără o moțiune de cenzură, dar înainte de promulgare, în intervalul de două zile prevăzut pentru sesizarea CCR.

Critici la adresa procedurii de adoptare

Judecătorii ÎCCJ susțin că Guvernul a utilizat abuziv procedura angajării răspunderii, conform articolului 114 din Constituție. Aceștia argumentează că nu există o urgență reală care să justifice măsura, mai ales că impactul bugetar al legii este nul, iar un proiect similar fusese recent respins de Parlament. De asemenea, fragmentarea în cinci pachete a inițiativelor adoptate în aceeași ședință de Guvern este considerată un subterfugiu legislativ.

Conținutul legii și impactul asupra magistraților

Legea prevede majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani și o vechime totală în muncă de 35 de ani, condiții considerate excesive și fără legătură cu scopul pensiilor de serviciu. Sesizarea ÎCCJ evidențiază că legea creează trei regimuri diferite de pensionare – cel anterior anului 2024, cel din Legea 282/2023 și cel actual – generând discriminări între magistrați în situații similare. Tranziția propusă este văzută ca lipsită de fundament, deoarece creșterea abruptă a vârstei de pensionare și eliminarea treptată a vechimilor asimilate nu oferă o etapizare echitabilă.

Independența justiției și contradicțiile cu jurisprudența

Legea reduce semnificativ cuantumul pensiilor, stabilindu-le la 55% din media veniturilor brute pe 60 de luni și plafonându-le la 70% din ultimul salariu net, ceea ce contravine deciziilor CCR și Curții de Justiție a UE, care cer ca pensia magistraților să fie apropiată de ultima remunerație. De asemenea, legea reintroduce măsuri declarate anterior neconstituționale, precum eliminarea actualizării pensiilor pentru magistrații activi care nu îndeplinesc condițiile de pensionare. Sesizarea mai subliniază diferențele de tratament între magistrații civili și cei militari sau ofițerii de poliție judiciară, care beneficiază de condiții mai favorabile.

Advertisement

Context politic și urmări

Legea face parte din Pachetul 2 de austeritate al Guvernului Bolojan. Deși AUR a inițiat moțiuni de cenzură pentru celelalte patru proiecte din pachet, nu a contestat legea pensiilor magistraților, permițând adoptarea acesteia. Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ, invocând opt decizii CCR și lipsa unui aviz conform din partea CSM. Premierul Bolojan a avertizat că o eventuală declarare a legii ca neconstituțională ar submina legitimitatea politică a guvernului său.

CCR urmează să stabilească un termen pentru analizarea sesizării, o decizie care va influența nu doar statutul magistraților, ci și echilibrul puterilor în stat, precum și angajamentele României față de Comisia Europeană.

O investigație jurnalistică publicată astăzi de Recorder dezvăluie cazul unei firme fantomă din România, denumită Regional Infrastructure Company for Highways, Roads, Bridges and Tunnels SRL (prescurtată RICHRBT SRL), care are sediul social înregistrat oficial într-o toaletă publică din București, mai exact la adresa Piața Charles de Gaulle nr. 16. Aceasta este o locație reală a unui WC public din zona centrală a Capitalei.

Detalii despre firmă și nereguli:

• Activitate declarată: Firma se prezintă ca o companie de construcții de drumuri și autostrăzi, fiind clasificată în top 100 cele mai mari companii din România după veniturile raportate la ANAF pentru 2023 – peste 3,61 miliarde de lei (aproximativ 700 de milioane de euro), cu un profit de peste 312 milioane de lei (62 de milioane de euro). Aceste cifre o plasează peste companii precum Coca-Cola România sau Engie, deși nu există dovezi ale activității reale.
• Sediul fictiv: Jurnaliștii Recorder au verificat adresa și au confirmat că duce la o toaletă publică. Alte sedii secundare declarate sunt inexistente, suprapunându-se cu locații ale altor firme sau chiar cu Consulatul Austriei. Unele coordonate GPS indică șaormerii, saloane de evenimente sau puncte de lucru ale altor constructori, care au negat orice legătură cu RICHRBT și au sesizat fraude.
• Istoric suspect: Firma a început ca o mică afacere de vinuri (inițial numită Regas), deținută de un bucureștean pe nume Gabriel Stroe. Acesta susține că a fost preluată fraudulos, fără notificări oficiale. De-a lungul anilor, denumirea, obiectul de activitate și bilanțurile au fost modificate repetat, fără intervenția autorităților, deși fostul proprietar a sesizat ANAF și Registrul Comerțului.
• Rolul ANAF: Agenția Națională de Administrare Fiscală a validat bilanțurile și a acordat cod de TVA, deși firma raporta 1.251 de angajați și profituri uriașe, fără verificări reale. ANAF susține că monitorizează cazul de opt luni, dar invocă “secretul fiscal” pentru a nu divulga detalii. Președintele ANAF, Adrian Nicușor Nica, a declarat că investigația Recorder “nu este exactă”, dar nu a oferit clarificări suplimentare.
• Implicații: Cazul ridică întrebări grave despre evaziunea fiscală și capacitatea statului de a detecta fraude, mai ales în contextul eforturilor guvernamentale de combatere a evaziunii pentru reducerea deficitului bugetar. Nu se știe dacă profiturile declarate (peste 182 de milioane de lei între 2018-2023) au fost plătite efectiv, iar firma nu apare pe listele de datornici ANAF.

Joi, 4 septembrie 2025, procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au lovit în plin o rețea de evaziune fiscală de proporții, reținând cinci persoane și plasând alte trei sub control judiciar în dosarul „Leasing Automobile”. Schema infracțională, care a cauzat un prejudiciu de peste 18 milioane de euro statului român, implica un lanț sofisticat de firme „carusel” ce comercializau mașini second-hand de lux aduse din Uniunea Europeană. Prin tranzacții fictive, rețeaua reducea obligațiile fiscale aproape de zero, fraudând bugetul public. „E așa de flagrantă treaba”, a admis unul dintre inculpați, conform interceptărilor obținute de G4Media.

Ancheta a scos la iveală o operațiune bine pusă la punct, derulată între 2021 și 2024, coordonată de figuri precum Gabriel Hăulică prin firme ca Catoantud SRL și Damarex SRL. DNA a confiscat bunuri impresionante: imobile în valoare de 31 de milioane de lei, peste 50 de mașini de lux (inclusiv modele precum Porsche, Bentley și Mercedes) și 440.000 de euro cash. În plus, conturi bancare și active financiare au fost blocate pentru a recupera prejudiciul.

Detalii suplimentare: Rețeaua opera printr-un sistem complex de facturi false și firme fantomă, care simulau tranzacții între state membre UE pentru a exploata diferențele de TVA. Clienții, atrași de prețurile competitive, nu bănuiau că achiziționau mașini prin intermediul unei scheme ilegale. DNA a colaborat cu autorități europene, inclusiv OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă), pentru a documenta fluxurile financiare transfrontaliere. Printre acuzații se numără evaziune fiscală, spălare de bani și constituirea unui grup infracțional organizat.

Evenimentul a stârnit reacții puternice în spațiul public, fiind considerat unul dintre cele mai mari scandaluri de fraudă fiscală din ultimii ani. „Aceste acțiuni subminează economia națională și încrederea cetățenilor în instituții”, a declarat un purtător de cuvânt al DNA. Următoarele etape ale anchetei vizează extinderea investigațiilor către alți complici și recuperarea integrală a prejudiciului.

Advertisement