Deputatul AUR Dan Tănasă se află în centrul unei controverse aprinse după ce un livrator asiatic a fost agresat pe stradă în București, la scurt timp după ce politicianul publicase un mesaj pe Facebook în care îndemna românii să refuze comenzile livrate de muncitori străini. Incidentul, considerat de mulți ca având conotații rasiste și xenofobe, a stârnit reacții puternice din partea societății civile și a altor politicieni.
În replică, Tănasă a respins categoric orice legătură între postările sale și actul de violență, acuzând presa că încearcă să creeze o conexiune artificială între discursul său și faptele petrecute. „Pentru unii jurnaliști, Dan Tănasă este o forță atât de mare încât ar putea genera instantaneu incidente pe străzile din București. Din păcate, realitatea este mai simplă și mult mai tristă: violența stradală nu are nevoie de postările mele ca să existe. Ea este rezultatul direct al politicilor falimentare ale guvernelor pe care presa obedientă le-a protejat ani de zile”, a scris deputatul pe rețelele sociale.
Tănasă susține că mesajele sale nu instigă la ură, ci exprimă o preocupare legitimă pentru siguranța cetățenilor români. El afirmă că România trebuie să fie o țară sigură pentru toți, iar respectarea legii este esențială, indiferent de originea celor care trăiesc și muncesc aici.
Pe de altă parte, organizații precum USR Tineret au cerut demisia deputatului, acuzându-l că alimentează un climat periculos de intoleranță și ură față de imigranți. Polițistul, cel care a intervenit în timpul liber pentru a opri agresorul, a depus o plângere penală împotriva lui Tănasă, considerând că mesajele sale au contribuit indirect la incident.
În timp ce ancheta continuă, dezbaterea publică se intensifică: unde se termină libertatea de exprimare și unde începe responsabilitatea politică? Este discursul politic doar retorică sau poate avea consecințe directe în societate?
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.