Pe 10 august 2018, Piața Victoriei din București a devenit scena unuia dintre cele mai semnificative proteste din istoria recentă a României, cunoscut drept „Protestul Diasporei”. Zeci de mii de români, atât din țară, cât și din diaspora, s-au adunat în fața sediului Guvernului pentru a-și exprima nemulțumirea față de corupția sistemică, modificările controversate aduse legilor justiției și politicile guvernului PSD condus de Viorica Dăncilă. Ceea ce a început ca o manifestație pașnică a degenerat în violențe, marcând un moment de cotitură în percepția publică asupra intervenției forțelor de ordine.
Protestul a fost organizat în principal de români din diaspora, care au călătorit din țări precum Italia, Spania, Germania și Marea Britanie, motivați de frustrarea acumulată față de corupție, salariile mici și lipsa oportunităților în România. Evenimentul, promovat intens pe rețelele de socializare, a atras aproximativ 100.000 de participanți în punctul său culminant, conform estimărilor. Scopul principal era de a cere demisia guvernului și organizarea de alegeri anticipate, pe fondul nemulțumirilor legate de asaltul asupra independenței justiției.
Protestul a început în dimineața zilei de 10 august, primii manifestanți adunându-se în Piața Victoriei încă de la primele ore. Până la prânz, câteva sute de persoane erau prezente, iar până la ora 16:30, numărul acestora a crescut la aproximativ 1.500. Tensiunile au început să escaladeze când unii protestatari au încercat să forțeze gardurile instalate în fața sediului Guvernului, moment în care jandarmii au răspuns cu gaze lacrimogene.
Pe parcursul serii, situația s-a agravat. Grupuri izolate de huligani, inclusiv membri ai galeriilor de fotbal, au aruncat cu pietre, sticle, bucăți de asfalt și alte obiecte către forțele de ordine. Jandarmeria a ripostat cu o intervenție în forță, utilizând un arsenal impresionant: 63 de grenade de mână cu efect acustic, 489 de grenade cu efect lacrimogen, 316 cartușe de calibru 38 mm și 40 mm, 8 pulverizatoare de capacitate mărită și 168 de pulverizatoare de mână. În jurul orei 23:00, Piața Victoriei a fost evacuată forțat, cu tunuri de apă și gaze lacrimogene, afectând atât protestatarii violenți, cât și pe cei pașnici, inclusiv femei, copii și jurnaliști.
Bilanțul protestului a fost dramatic: 452 de persoane, inclusiv 33 de jandarmi, au avut nevoie de îngrijiri medicale, iar 70 au fost internate, dintre care 9 au rămas în spital cel puțin 24 de ore. Printre victime s-a numărat și Ilie Gâzea, care a murit la câteva zile după protest, din cauza intoxicației cu gaze lacrimogene. Doi jandarmi, inclusiv o femeie, au fost bătuți de un grup restrâns de protestatari, dar au fost protejați de alți manifestanți care au făcut scut în jurul lor.
Intervenția jandarmilor a fost aspru criticată. Președintele Klaus Iohannis a condamnat ferm acțiunile forțelor de ordine, considerându-le „puternic disproporționate” și cerând explicații urgente din partea ministrului de interne, Carmen Dan. Presa internațională, inclusiv Associated Press, The New York Times și Le Monde, a relatat pe larg despre violențe, comparând scenele cu momentele tensionate din timpul căderii comunismului în 1989.
Protestul a generat o undă de șoc în societatea românească, ducând la deschiderea a patru dosare penale. Anchetele au vizat atât violențele nejustificate ale jandarmilor, cât și acuzațiile de ultraj și tentativa de lovitură de stat, sugerată de liderul PSD de atunci, Liviu Dragnea. Dosarul principal, cunoscut ca „Dosarul 10 August”, a fost tergiversat ani la rând.
2020, DIICOT a clasat parțial dosarul, dar în 2022, ancheta a fost redeschisă. În 2023, 15 jandarmi, inclusiv foști șefi, au fost trimiși în judecată pentru abuz în serviciu, fals intelectual și purtare abuzivă. În 2024, Curtea Militară de Apel București a decis că dosarul poate fi judecat pe fond, dar prescripția faptelor este așteptată în 2026, dacă nu se va face dreptate până atunci.
Protestul din 10 august 2018 a rămas un simbol al luptei împotriva corupției și al rezistenței civice în România. Organizații precum „Corupția Ucide” au continuat să organizeze manifestații anuale în Piața Victoriei, cerând dreptate pentru victime și pedepsirea celor responsabili. Evenimentul a evidențiat tensiunile dintre cetățeni și autorități, dar și solidaritatea românilor din diaspora cu cei rămași în țară.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
