Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 30°C | Anul XI Nr. 523

La zi

10 August 2018: Când Piața Victoriei a devenit simbolul rezistenței românești

Published

on

Pe 10 august 2018, Piața Victoriei din București a devenit scena unuia dintre cele mai semnificative proteste din istoria recentă a României, cunoscut drept „Protestul Diasporei”. Zeci de mii de români, atât din țară, cât și din diaspora, s-au adunat în fața sediului Guvernului pentru a-și exprima nemulțumirea față de corupția sistemică, modificările controversate aduse legilor justiției și politicile guvernului PSD condus de Viorica Dăncilă. Ceea ce a început ca o manifestație pașnică a degenerat în violențe, marcând un moment de cotitură în percepția publică asupra intervenției forțelor de ordine.

Protestul a fost organizat în principal de români din diaspora, care au călătorit din țări precum Italia, Spania, Germania și Marea Britanie, motivați de frustrarea acumulată față de corupție, salariile mici și lipsa oportunităților în România. Evenimentul, promovat intens pe rețelele de socializare, a atras aproximativ 100.000 de participanți în punctul său culminant, conform estimărilor. Scopul principal era de a cere demisia guvernului și organizarea de alegeri anticipate, pe fondul nemulțumirilor legate de asaltul asupra independenței justiției.

Protestul a început în dimineața zilei de 10 august, primii manifestanți adunându-se în Piața Victoriei încă de la primele ore. Până la prânz, câteva sute de persoane erau prezente, iar până la ora 16:30, numărul acestora a crescut la aproximativ 1.500. Tensiunile au început să escaladeze când unii protestatari au încercat să forțeze gardurile instalate în fața sediului Guvernului, moment în care jandarmii au răspuns cu gaze lacrimogene.

Pe parcursul serii, situația s-a agravat. Grupuri izolate de huligani, inclusiv membri ai galeriilor de fotbal, au aruncat cu pietre, sticle, bucăți de asfalt și alte obiecte către forțele de ordine. Jandarmeria a ripostat cu o intervenție în forță, utilizând un arsenal impresionant: 63 de grenade de mână cu efect acustic, 489 de grenade cu efect lacrimogen, 316 cartușe de calibru 38 mm și 40 mm, 8 pulverizatoare de capacitate mărită și 168 de pulverizatoare de mână. În jurul orei 23:00, Piața Victoriei a fost evacuată forțat, cu tunuri de apă și gaze lacrimogene, afectând atât protestatarii violenți, cât și pe cei pașnici, inclusiv femei, copii și jurnaliști.

Advertisement

Bilanțul protestului a fost dramatic: 452 de persoane, inclusiv 33 de jandarmi, au avut nevoie de îngrijiri medicale, iar 70 au fost internate, dintre care 9 au rămas în spital cel puțin 24 de ore. Printre victime s-a numărat și Ilie Gâzea, care a murit la câteva zile după protest, din cauza intoxicației cu gaze lacrimogene. Doi jandarmi, inclusiv o femeie, au fost bătuți de un grup restrâns de protestatari, dar au fost protejați de alți manifestanți care au făcut scut în jurul lor.

Intervenția jandarmilor a fost aspru criticată. Președintele Klaus Iohannis a condamnat ferm acțiunile forțelor de ordine, considerându-le „puternic disproporționate” și cerând explicații urgente din partea ministrului de interne, Carmen Dan. Presa internațională, inclusiv Associated Press, The New York Times și Le Monde, a relatat pe larg despre violențe, comparând scenele cu momentele tensionate din timpul căderii comunismului în 1989.

Protestul a generat o undă de șoc în societatea românească, ducând la deschiderea a patru dosare penale. Anchetele au vizat atât violențele nejustificate ale jandarmilor, cât și acuzațiile de ultraj și tentativa de lovitură de stat, sugerată de liderul PSD de atunci, Liviu Dragnea. Dosarul principal, cunoscut ca „Dosarul 10 August”, a fost tergiversat ani la rând.

2020, DIICOT a clasat parțial dosarul, dar în 2022, ancheta a fost redeschisă. În 2023, 15 jandarmi, inclusiv foști șefi, au fost trimiși în judecată pentru abuz în serviciu, fals intelectual și purtare abuzivă. În 2024, Curtea Militară de Apel București a decis că dosarul poate fi judecat pe fond, dar prescripția faptelor este așteptată în 2026, dacă nu se va face dreptate până atunci.

Protestul din 10 august 2018 a rămas un simbol al luptei împotriva corupției și al rezistenței civice în România. Organizații precum „Corupția Ucide” au continuat să organizeze manifestații anuale în Piața Victoriei, cerând dreptate pentru victime și pedepsirea celor responsabili. Evenimentul a evidențiat tensiunile dintre cetățeni și autorități, dar și solidaritatea românilor din diaspora cu cei rămași în țară.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Fapt Divers

Dansul luminii: aventurile White-necked Jacobin

Published

on

White-necked Jacobin, cunoscut și sub numele de colibri cu gât alb, este o specie spectaculoasă de colibri din familia Trochilidae, originară din America Centrală și de Sud. Cu o lungime de aproximativ 10-12 centimetri și o greutate de doar 6-7 grame, această pasăre se remarcă prin penajul său strălucitor: capul și partea superioară sunt de un verde metalic, gâtul și pieptul prezintă un alb imaculat, iar coada este albastru închis cu vârfuri albe. Masculii au o nuanță mai intensă, cu o pată albastră strălucitoare pe cap, în timp ce femelele sunt ceva mai sobre, cu pete albe suplimentare pe aripile inferioare.

Această specie preferă pădurile tropicale umede și marginile acestora, fiind întâlnită frecvent în Belize, Costa Rica, Panama, Columbia, Venezuela și nordul Braziliei. Este o pasăre migratoare parțială, deplasându-se în funcție de disponibilitatea florilor care îi oferă nectar, principala sursă de hrană, completată ocazional cu insecte mici. White-necked Jacobin este cunoscut pentru zborul său agil și rapid, caracteristic colibriilor, putând să-și bată aripile până la 80 de ori pe secundă.

Sezonul de reproducere variază în funcție de regiune, dar are loc de obicei între lunile ianuarie și mai. Cuibul, construit de femelă, este o structură mică din mușchi și fibre vegetale, fixată pe ramuri subțiri. Femela depune de obicei două ouă, pe care le incubează singură timp de aproximativ 16-18 zile. Deși nu este amenințată cu dispariția, defrișările și pierderea habitatului reprezintă o preocupare pentru conservarea sa pe termen lung.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Ceaiul Genmaicha – elixirul japonez anti-cancer

Published

on

Ceaiul Genmaicha, supranumit „ceaiul de orez brun” sau „ceaiul pop-corn”, este o băutură tradițională japoneză ce îmbină frunze de ceai verde cu boabe de orez brun prăjit. Această combinație oferă un gust unic, cu note de nuci și o aromă caldă, fiind apreciată pentru beneficiile sale pentru sănătate, inclusiv proprietățile antioxidante care pot ajuta la prevenirea cancerului. Iată cum să prepari acest ceai acasă și de ce este considerat un elixir valoros pentru sănătate.

Ingrediente

  • 1 lingură de ceai Genmaicha (frunze de ceai verde cu orez brun prăjit)

  • 250 ml apă filtrată

  • Opțional: miere sau lămâie pentru gust (folosite cu moderație)

Instrucțiuni de preparare

  1. Încălzește apa: Pune apa la încălzit într-un ibric sau ceainic. Temperatura ideală pentru ceaiul Genmaicha este de 80-85°C, pentru a evita arderea frunzelor de ceai verde, care poate altera gustul și proprietățile benefice. Dacă nu ai un termometru, lasă apa să fiarbă și apoi să se răcească timp de 1-2 minute.

  2. Adaugă ceaiul: Pune o lingură de ceai Genmaicha într-un ceainic sau o cană rezistentă la căldură.

  3. Infuzează ceaiul: Toarnă apa fierbinte peste frunzele de ceai și lasă-le să se infuzeze timp de 1-2 minute. Evită infuzarea prelungită, deoarece ceaiul poate deveni amar.

  4. Strecoară și servește: Strecoară ceaiul într-o cană (dacă folosești frunze libere) și savurează-l cald sau călduț. Poți adăuga o linguriță de miere sau câteva picături de lămâie pentru un gust mai bogat, dar ceaiul este delicios și simplu.

Beneficii pentru sănătate

Ceaiul Genmaicha este bogat în antioxidanți, în special catechine, prezente în ceaiul verde. Acești compuși ajută la neutralizarea radicalilor liberi, reducând stresul oxidativ care poate favoriza apariția cancerului. Orezul brun prăjit adaugă fibre și compuși benefici, care susțin sănătatea digestivă. Consumul regulat de ceai Genmaicha poate:

  • Sprijină sistemul imunitar datorită polifenolilor.

  • Stimulează metabolismul și facilitează menținerea unei greutăți sănătoase.

  • Protejează sănătatea cardiovasculară prin reducerea inflamațiilor.

  • Favorizează detoxifierea naturală a organismului.

Sfaturi

  • Alege ceaiul Genmaicha de calitate, preferabil organic, pentru a beneficia de proprietățile sale maxime.

  • Poți refolosi frunzele de ceai pentru o a doua infuzie, cu un timp de infuzare ușor mai lung (2-3 minute).

  • Consumă ceaiul cu moderație, de 1-2 ori pe zi, pentru a beneficia de proprietățile sale fără exces de cofeină.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Fapt Divers

Dispariția lui Benjamin Bathurst: Un diplomat înghițit de mister

Published

on

Într-o dimineață din anul 1809, diplomatul britanic Benjamin Bathurst părea să se fi topit pur și simplu în aerul rarefiat al orașului Perleberg, aflat la vest de Berlin. Fiul al treilea al episcopului de Norwich, Bathurst era un tânăr de 25 de ani, implicat într-o misiune secretă în timpul Războaielor Napoleoniene. Sub identitatea falsă de „Baron de Koch”, el călătorea alături de curierul său, Herr Krause, cu intenția de a se întoarce în siguranță în Anglia. Pe 25 noiembrie, după ce a oprit la hanul White Swan pentru a schimba caii trăsurii, Bathurst a ieșit să verifice pregătirile pentru plecare. În doar câteva momente, sub privirile nedumerite ale lui Krause, care îl urma la câțiva pași, diplomatul a dispărut fără urmă.

Cazul nu a stârnit inițial mare agitație, având în vedere haosul din Prusia, plină de bandiți și dezertori ai armatei napoleoniene. Totuși, dispariția sa rapidă a alimentat speculații sălbatice. Autoritățile au găsit ulterior haina sa de blană valoroasă ascunsă într-o anexă a unei familii locale și pantalonii săi, găuriți de gloanțe, într-o pădure din apropiere, dar fără urme de sânge. Soția sa, Phillida, a lansat căutări intense, inclusiv cu câini dresați, și chiar a cerut audiență la Napoleon, care a negat orice implicare. Anii au trecut, iar în 1852, descoperirea unui schelet cu un craniu fracturat sub pragul unui grajd din Perleberg a relansat ipoteza unei crime, probabil motivată de câștig personal.

Deși explicațiile oficiale indică un posibil asasinat, povestea lui Bathurst a devenit un punct de inspirație pentru ficțiunea științifică, mulți imaginându-și o dispariție supranaturală. Adevărul rămâne însă învăluit în mister, lăsând posterității o enigmă care sfidează logica.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading