Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 29°C | Anul XI Nr. 523

Fapt Divers

Dispariția lui Benjamin Bathurst: Un diplomat înghițit de mister

Published

on

Într-o dimineață din anul 1809, diplomatul britanic Benjamin Bathurst părea să se fi topit pur și simplu în aerul rarefiat al orașului Perleberg, aflat la vest de Berlin. Fiul al treilea al episcopului de Norwich, Bathurst era un tânăr de 25 de ani, implicat într-o misiune secretă în timpul Războaielor Napoleoniene. Sub identitatea falsă de „Baron de Koch”, el călătorea alături de curierul său, Herr Krause, cu intenția de a se întoarce în siguranță în Anglia. Pe 25 noiembrie, după ce a oprit la hanul White Swan pentru a schimba caii trăsurii, Bathurst a ieșit să verifice pregătirile pentru plecare. În doar câteva momente, sub privirile nedumerite ale lui Krause, care îl urma la câțiva pași, diplomatul a dispărut fără urmă.

Cazul nu a stârnit inițial mare agitație, având în vedere haosul din Prusia, plină de bandiți și dezertori ai armatei napoleoniene. Totuși, dispariția sa rapidă a alimentat speculații sălbatice. Autoritățile au găsit ulterior haina sa de blană valoroasă ascunsă într-o anexă a unei familii locale și pantalonii săi, găuriți de gloanțe, într-o pădure din apropiere, dar fără urme de sânge. Soția sa, Phillida, a lansat căutări intense, inclusiv cu câini dresați, și chiar a cerut audiență la Napoleon, care a negat orice implicare. Anii au trecut, iar în 1852, descoperirea unui schelet cu un craniu fracturat sub pragul unui grajd din Perleberg a relansat ipoteza unei crime, probabil motivată de câștig personal.

Deși explicațiile oficiale indică un posibil asasinat, povestea lui Bathurst a devenit un punct de inspirație pentru ficțiunea științifică, mulți imaginându-și o dispariție supranaturală. Adevărul rămâne însă învăluit în mister, lăsând posterității o enigmă care sfidează logica.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Fapt Divers

Dansul luminii: aventurile White-necked Jacobin

Published

on

White-necked Jacobin, cunoscut și sub numele de colibri cu gât alb, este o specie spectaculoasă de colibri din familia Trochilidae, originară din America Centrală și de Sud. Cu o lungime de aproximativ 10-12 centimetri și o greutate de doar 6-7 grame, această pasăre se remarcă prin penajul său strălucitor: capul și partea superioară sunt de un verde metalic, gâtul și pieptul prezintă un alb imaculat, iar coada este albastru închis cu vârfuri albe. Masculii au o nuanță mai intensă, cu o pată albastră strălucitoare pe cap, în timp ce femelele sunt ceva mai sobre, cu pete albe suplimentare pe aripile inferioare.

Această specie preferă pădurile tropicale umede și marginile acestora, fiind întâlnită frecvent în Belize, Costa Rica, Panama, Columbia, Venezuela și nordul Braziliei. Este o pasăre migratoare parțială, deplasându-se în funcție de disponibilitatea florilor care îi oferă nectar, principala sursă de hrană, completată ocazional cu insecte mici. White-necked Jacobin este cunoscut pentru zborul său agil și rapid, caracteristic colibriilor, putând să-și bată aripile până la 80 de ori pe secundă.

Sezonul de reproducere variază în funcție de regiune, dar are loc de obicei între lunile ianuarie și mai. Cuibul, construit de femelă, este o structură mică din mușchi și fibre vegetale, fixată pe ramuri subțiri. Femela depune de obicei două ouă, pe care le incubează singură timp de aproximativ 16-18 zile. Deși nu este amenințată cu dispariția, defrișările și pierderea habitatului reprezintă o preocupare pentru conservarea sa pe termen lung.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Fapt Divers

Secretul micului cântăreț: descoperă White-throated Gerygone

Published

on

White-throated Gerygone, cunoscută și sub denumirile de white-throated warbler sau bush canary, este o pasăre mică și fermecătoare din familia Acanthizidae, întâlnită în Australia și Papua Noua Guinee. Cu o lungime de doar câțiva centimetri, această specie se remarcă prin penajul său gri-maroniu, cu pete albe distincte pe coadă, gât alb și părți inferioare strălucitor de galbene. Ochii roșii ai păsării adaugă un contrast intrigant, mai ales în sezonul de reproducere, când cântecul său melancolic, un tril descendent, umple pădurile.

Această pasăre preferă habitatele de păduri temperate și păduri umede subtropicale sau tropicale de câmpie, fiind frecvent observată în pădurile de eucalipt și vegetația de-a lungul cursurilor de apă. Distribuția sa se întinde din sud-estul Australiei, prin Queensland și nordul țării, până în regiunea Kimberley din Australia de Vest și sud-estul Noii Guinee. În sudul arealului, este parțial migratoare, în timp ce în nord rămâne sedentară. White-throated Gerygone se hrănește cu insecte și alte artropode pe care le capturează din copaci, iar cuplurile sale sunt monogame pe viață.

Cuibul său, o structură ovală sau în formă de pară, este construit cu migală din scoarță, crengi și mătase de păianjen, fiind suspendat în frunzișul exterior al copacilor. Construcția poate dura mai multe săptămâni, implicând ambii parteneri, iar sezonul de reproducere are loc între septembrie și noiembrie, prelungindu-se în nord. Deși populația sa este considerată stabilă și nu prezintă riscuri majore, această specie continuă să încânte pasionații de natură cu prezența sa discretă, dar vibrantă.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Fapt Divers

Enigma lui Owen Parfitt: Bătrânul paralizat care s-a evaporat fără urmă

Published

on

În luna iunie a anului 1763, în pitorescul orășel Shepton Mallet din Anglia, s-a petrecut unul dintre cele mai enigmatice cazuri din istorie: dispariția lui Owen Parfitt. Owen, un bărbat de 60 de ani, paralizat în urma unui infarct, era complet dependent de ajutorul celor din jur pentru a se deplasa. În acea zi caldă de vară, el se odihnea în grădina casei surorii sale, Susanna, bucurându-se de soare. Era așezat pe o pătură, într-un loc liniștit, iar sora sa și alți membri ai gospodăriei verificau periodic starea lui.

Pe măsură ce seara se apropia, cerul s-a întunecat, iar Susanna a decis să-l aducă pe Owen în casă pentru a-l feri de o posibilă ploaie. Însă, când a ieșit în grădină, a constatat cu stupoare că Owen dispăruse. Pătura pe care stătuse era încă acolo, neatinsă, dar de bătrân nu mai era nici urmă. Căutările au început imediat – vecinii, familia și autoritățile au scotocit fiecare colț al proprietății și al zonei înconjurătoare, dar Owen Parfitt părea să se fi evaporat fără urmă.

Cum ar fi putut un om paralizat, incapabil să se miște fără ajutor, să dispară atât de complet? Teoriile au variat de-a lungul timpului. Unii au speculat că ar fi fost răpit, dar cine ar fi avut interes să răpească un bătrân bolnav, și de ce nu existau urme sau martori? Alții au sugerat o intervenție supranaturală, în timp ce ipoteze mai practice au indicat posibilitatea ca Owen să fi fost mutat de cineva din familie sau cunoscuți, fără ca aceștia să recunoască. Totuși, niciuna dintre aceste teorii nu a fost susținută de dovezi concrete.

Cazul a rămas nerezolvat, devenind o poveste care stârnește fascinație și astăzi. Dispariția lui Owen Parfitt este adesea comparată cu alte mistere celebre, precum cel al Navei Mary Celeste, datorită absenței oricăror indicii clare. În Shepton Mallet, legenda lui Owen continuă să fie povestită, iar grădina surorii sale rămâne un loc încărcat de mister.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading