Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 1°C | Anul XI Nr. 543

La zi

Sindicatele din educație luptă pentru viitorul școlii românești: Campanie de semnături împotriva legii austerității

Published

on

Federațiile sindicale din educație din România, reprezentând peste 250.000 de salariați, au demarat o campanie de strângere a 100.000 de semnături pentru a susține o inițiativă legislativă cetățenească menită să elimine măsurile considerate dăunătoare din Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea austerității” sau „Legea Bolojan”. Această lege, adoptată fără un studiu de impact, a stârnit proteste zilnice în fața Ministerului Educației, sindicaliștii avertizând că măsurile introduse aruncă sistemul educațional într-o criză profundă.

Contextul și nemulțumirile sindicaliștilor

Legea nr. 141/2025, publicată în Monitorul Oficial și intrată în vigoare, include măsuri fiscal-bugetare care afectează direct condițiile de muncă ale cadrelor didactice și calitatea educației. Principalele prevederi contestate sunt:

  • Creșterea efectivelor de elevi, preșcolari și antepreșcolari în clase, care duce la scăderea calității actului educațional, dificultăți în gestionarea claselor și limitarea metodelor interactive de predare.

  • Mărirea normei didactice de predare cu două ore, o măsură care suprasolicită profesorii, crește presiunea psihică și riscă să lase mulți profesori titulari și suplinitori fără locuri de muncă.

  • Reducerea tarifului pentru plata cu ora cu peste 50%, ajungând la un nivel comparabil cu salariul unui muncitor necalificat, ceea ce descurajează ocuparea orelor suplimentare sau vacante.

  • Modificarea degrevărilor pentru personalul didactic de conducere, îndrumare și control, ceea ce face practic imposibilă îndeplinirea responsabilităților administrative și de supraveghere.

  • Eliminarea reducerii normei didactice pentru profesorii cu gradul I și peste 25 de ani vechime, o practică recunoscută în sistemele educaționale europene, dar anulată în România.

Sindicaliștii subliniază că aceste măsuri, adoptate fără consultarea specialiștilor din educație, agravează subfinanțarea cronică a sistemului și pun în pericol viitorul educației românești. „Nu se mai poate face învățământ european cu costuri dâmbovițene,” avertizează liderii sindicali, criticând lipsa de viziune și date științifice care să justifice aceste reforme.

Inițiativa legislativă cetățenească

Pentru a contracara efectele Legii nr. 141/2025, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” au constituit un comitet de inițiativă legislativă. Obiectivul este strângerea a minimum 100.000 de semnături de la cetățeni cu drept de vot din cel puțin un sfert din județele țării, conform articolului 74 din Constituția României. Proiectul de lege propus vizează:

Advertisement
  1. Abrogarea măsurilor problematice din Legea nr. 141/2025, inclusiv cele legate de efectivele de elevi, norma didactică, plata cu ora și degrevările personalului de conducere.

  2. Majorarea primei de instalare la echivalentul a trei salarii de bază, începând cu anul școlar 2026-2027, pentru cadrele didactice titularizate în zone rurale, defavorizate sau izolate, ca un stimulent pentru atragerea profesorilor în aceste regiuni.

După obținerea avizului Consiliului Legislativ și publicarea în Monitorul Oficial, federațiile vor avea la dispoziție maximum șase luni pentru a colecta semnăturile necesare și a depune proiectul la Camera Deputaților. Sindicaliștii consideră această inițiativă un test pentru clasa politică, care declară educația drept „prioritate națională”, dar nu a susținut-o corespunzător.

Sindicatele fac apel la societatea civilă, părinți, elevi majori și studenți să se alăture demersului prin semnarea petiției. Aceștia avertizează că măsurile de austeritate riscă să ducă la concedieri masive, comasarea unităților de învățământ și o scădere drastică a calității educației. „Școala românească a fost tratată ca o cenușăreasă a bugetului, iar profesorii sacrificați de fiecare dată când s-au tăiat bani la stat,” declară liderii sindicali.

Protestele zilnice în fața Ministerului Educației continuă, iar sindicaliștii cer demisia ministrului Daniel David, acuzat că a susținut măsurile fără a evalua impactul asupra sistemului. În paralel, federațiile au solicitat președintelui Nicușor Dan să intervină pentru blocarea acestor prevederi, însă legea a fost deja promulgată.

Conform sindicaliștilor, măsurile din Legea nr. 141/2025 ar putea duce la dispariția a cel puțin 15.000 de posturi didactice, afectând atât cadrele didactice, cât și personalul auxiliar și administrativ. Comasarea școlilor, creșterea numărului de elevi pe clasă și mărirea normei didactice vor reduce timpul alocat fiecărui elev, limitând posibilitățile de individualizare a educației și crescând stresul profesorilor.

Fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, a criticat lipsa de fundamentare științifică a măsurilor, avertizând că România se confruntă deja cu un deficit de profesori tineri, doar 9% dintre cadrele didactice având sub 30 de ani. Sindicaliștii subliniază că noile reglementări vor descuraja și mai mult tinerii să urmeze o carieră în educație.

Advertisement

Inițiativa legislativă cetățenească lansată de sindicatele din educație reprezintă un răspuns ferm la măsurile de austeritate care amenință stabilitatea sistemului educațional românesc. Prin strângerea de semnături și implicarea societății civile, sindicaliștii speră să oblige clasa politică să reconsidere aceste prevederi și să prioritizeze investițiile în educație. „Ieșirea României din criză nu se poate realiza prin sacrificarea personalului din învățământ,” afirmă aceștia, lansând o provocare pentru un viitor mai bun al educației românești.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Scandalul pașapoartelor românești: Cum au pătruns mii de ruși în UE cu acte false, furând inclusiv identitatea soldaților ucraineni căzuți la datorie

Published

on

O amplă rețea infracțională destructurată în 2025 a permis sute, posibil mii de cetățeni ruși să obțină fraudulos cetățenia română și, implicit, acces liber în Uniunea Europeană. Scopul principal: ocolirea sancțiunilor occidentale impuse după invazia Ucrainei și protejarea averilor în spațiul european.

Ancheta publicată de Le Monde (și confirmată de surse judiciare românești) dezvăluie o schemă sofisticată, coordonată de un grup infracțional format în 2022 din șapte cetățeni ucraineni (majoritatea rezidenți în România), care colabora cu avocați, notari, traducători și funcționari corupți din servicii de stare civilă.

Cum funcționa schema?

Rețeaua exploata programul legal de redobândire a cetățeniei române pentru descendenții foștilor cetățeni români din teritoriile interbelice (inclusiv părți din actuala Ucraină și Republica Moldova). În lipsa arhivelor distruse în Al Doilea Război Mondial, membrii grupării inventau rude fictive sau falsificau documente care atestau originea românească.

Cel mai șocant aspect: în unele cazuri documentate de anchetatori și confirmate de surse din poliție și justiție, solicitanții ruși au folosit identitatea unor soldați ucraineni uciși pe front sau dați dispăruți. Aceștia se prezentau drept etnici ucraineni cu origini românești, beneficiind astfel de procedura simplificată.

Advertisement

Numai în 2025, gruparea a depus peste 900 de cereri de naturalizare cu acte falsificate, majoritatea pentru cetățeni ruși. Autoritățile estimează că peste 18.700 de persoane din fostul spațiu sovietic figurau cu reședințe fictive în România, iar mii au obținut deja pașapoarte românești.

Prețuri și beneficiari

Serviciile rețelei erau promovate deschis pe rețele sociale în limba rusă: un pașaport european costa între 4.000 și 75.000 de euro, în funcție de complexitatea cazului și de profilul clientului. Printre beneficiari se numără oligarhi, oameni de afaceri apropiați de Kremlin și chiar persoane aflate pe liste internaționale de sancțiuni sau urmărite penal.

Un mic oraș din nordul României, Vârful Câmpului (lângă granița cu Ucraina), a devenit epicentrul fraudei: mii de străini au fost înregistrați la aceleași adrese fictive, uneori fără acordul proprietarilor.

Consecințe și reacții

Procurorii români au efectuat zeci de percheziții în 2024 și 2025, anulând deja zeci de documente (68 doar în Sectorul 6 București, cu alte sute în verificare). Experții avertizează că acest scandal reprezintă o gravă breșă de securitate națională și europeană, permițând accesul în Schengen unor persoane care pot reprezenta riscuri reale.

Avocatul Denis Buruian, implicat în anularea unor astfel de cetățenii, declară că fenomenul subminează încrederea în sistemul european. Mulți beneficiari s-au mutat ulterior în țări precum Franța sau Dubai, pentru a-și proteja averile.

Advertisement

Pe măsură ce anchetele avansează, amploarea escrocheriei conturează un eșec sistemic al instituțiilor românești: vulnerabilități legislative, lipsa verificărilor încrucișate și corupție la nivel local au transformat un mecanism legal menit să repare nedreptăți istorice într-o portiță periculoasă pentru interese ostile.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Alertă epidemiologică în România: Peste 11.000 de cazuri de gripă în doar o săptămână

Published

on

România se confruntă cu o creștere explozivă a cazurilor de gripă. Potrivit datelor oficiale ale Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în săptămâna 15–21 decembrie 2025 au fost înregistrate 11.174 de cazuri de gripă clinică la nivel național – aproape dublu față de săptămâna precedentă (când s-au raportat 5.701 cazuri). Comparativ cu aceeași perioadă a sezonului trecut, numărul este de aproximativ cinci ori mai mare, iar față de media ultimilor cinci ani este de aproape șapte ori peste nivelul obișnuit.

Autoritățile au declarat oficial stare de alertă epidemiologică, după trei săptămâni consecutive de activitate gripală intensă și răspândire geografică extinsă în toate județele țării. Cele mai afectate zone rămân Bucureștiul (peste 1.600 cazuri), Cluj, Botoșani, Bihor, Iași și Neamț.

Trist, a fost confirmat și primul deces cauzat de gripă în acest sezon: o femeie de 88 de ani din județul Cluj, nevaccinată antigripal, care suferea și de alte afecțiuni medicale grave. Virusul implicat a fost de tip A, subtip H3.

Spitalele, în special secțiile de boli infecțioase și ATI, sunt din ce în ce mai aglomerate. Pacienții cu simptome severe (tuse intensă, febră mare, dificultăți de respirație) sunt internați prioritar, în timp ce multe cazuri ușoare sunt tratate la domiciliu. Medicii avertizează că greul abia acum începe: estimările epidemiologice indică faptul că vârful sezonului gripal va fi atins în următoarele două săptămâni (sfârșit de decembrie – început de ianuarie). Dacă trendul ascendent continuă, nu este exclusă chiar declararea unei epidemii de gripă.

Advertisement

Recomandări urgente: Vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de protecție. Până la 21 decembrie fuseseră administrate peste 1,25 milioane de doze de vaccin antigripal. Autoritățile îndeamnă în continuare populația – în special persoanele vulnerabile (vârstnici, cei cu boli cronice, gravide, copii) – să se vaccineze cât mai repede și să respecte măsurile de prevenție: igiena mâinilor, evitarea spațiilor aglomerate, purtarea măștii în situații de risc.

Starea de fapt este îngrijorătoare, dar încă este timp să ne protejăm. Atenție sporită în următoarele săptămâni!

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Sute de români, „învinși” de sarmale, cozonaci și pahare: record de urgențe după Crăciun!

Published

on

Sute de români au umplut secțiile de Urgențe în prima zi de Crăciun, victime ale meselor copioase și ale exceselor de alcool. Unii – bolnavi cronici care au cedat ispitei sarmalelor, cozonacilor și cârnaților, alții – persoane perfect sănătoase ajunse la limita comei etilice sau aduse chiar de poliție.

Un pacient a recunoscut, rușinat, că „doar trei sarmale și-o zeamă” s-au transformat rapid în cârnați, chec și mult mai mult – episod urmat de o criză cardiacă gravă. Medicii avertizează: risc major de stop cardiac, pacienți decompensați cardiac și sufocați umplu secțiile.

În București, doar în prima zi de Crăciun, au fost înregistrate circa 200 de apeluri la 112 din partea diabeticilor care nu s-au putut abține de la dulciuri, a bolnavilor cu afecțiuni gastrice și hepatice care au mâncat tot ce era pe masă, dar și a celor ajunși în stare gravă din cauza alcoolului.

Atenție la alcool: nu există „doză sigură” universal valabilă. Efectul este imprevizibil și depinde de sex, greutate, obișnuință, stare emoțională și dacă s-a mâncat înainte. Moderația recomandată: maximum 1–2 pahare de vin roșu sec.

Advertisement

Sfaturi de la medici pentru următoarele zile:

  • Mănâncă proteine și grăsimi înainte și în timpul consumului de alcool – încetinesc absorbția
  • Evită combinațiile periculoase: alcool + cafea, energizante, dulciuri
  • Amintește-ți că ficatul elimină alcoolul în ritmul lui – o unitate alcoolică (un shot, un pahar vin, o halbă bere) dispare complet din sânge abia după aproximativ 24 de ore

Rămâneți cumpătați – sărbătorile continuă cu Sfântul Ștefan, Revelionul și Sfântul Vasile!

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading