Centrul de Cultură și Creație Județean Călărași pregătește o seară plină de culoare și voie bună pentru cei mici și familiile lor! Vineri, 9 august, începând cu ora 18:00, Parcul Dumbrava va deveni locul în care dansul tradițional, muzica și jocurile se împletesc într-un adevărat Carnaval de vară dedicat copiilor.

Copiii de la Ansamblul Folcloric „Bărăganul” vor da tonul distracției cu un moment interactiv de dans românesc, în care îi vor învăța pe cei prezenți câțiva pași de bază, aducând mai aproape tradiția și energia dansului popular.

Urmează un moment de karaoke pregătit de elevii de la Flores Campi, unde cei mai curajoși pot urca pe scenă să-și testeze vocea și carisma în fața publicului.

Animatorii de la Happy Land completează atmosfera cu jocuri interactive, baloane colorate și dansuri care vor face deliciul celor mici.

Advertisement

Seara va culmina cu premii și cadouri surpriză oferite participanților cei mai implicați, iar copiii care vin costumați vor intra automat în cursa pentru marele premiu al Carnavalului!

Organizatorii promit o experiență plină de entuziasm, zâmbete și magie pentru toți copiii prezenți.
Intrarea este liberă. Nu ratați această seară specială din inima verii călărășene!

O piesă de patrimoniu de tezaur, descoperită de Vasile Culică, aduce în prim-plan simbolismul și rafinamentul spiritual al culturii preistorice

Muzeul Dunării de Jos din Călărași, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, propune publicului, în luna august, o incursiune în universul spiritual al epocii neo-eneolitice printr-un obiect excepțional: un rhyton antroponomorf, datat în mileniul IV î.Hr., parte a proiectului „Exponatul lunii”.

Vasul din lut, modelat manual sub forma unei mâini ce susține un castronaș, a fost descoperit întâmplător în situl gumelnițean „Grădiștea Ulmilor” (jud. Călărași) de către Vasile Culică – personalitate emblematică a culturii călărășene, literat, numismat și arheolog amator, considerat unul dintre fondatorii colecțiilor arheologice ale muzeului prin donații și cercetări pasionate de teren.

Fragmentul expus, cu o înălțime de aproximativ 10 cm, prezintă detalii plastice remarcabile, precum degete modelate individual și o brățară sugerată la încheietură. Deși lipsit de fund, vasul comunică cu interiorul gol al brațului, sugerând o posibilă funcționalitate cultică.

Advertisement

Specialiștii, printre care Vladimir Dumitrescu și Radian Andreescu, asociază aceste vase antropomorfe cu practici magico-religioase ale populațiilor gumelnițene. Se presupune că asemenea obiecte erau folosite pentru libații sau păstrarea unor lichide sacre, în cadrul ceremoniilor religioase, cel mai probabil de către indivizi cu un statut important în comunitate.

Clasat la nivel național în categoria bunurilor culturale de tezaur, rhyton-ul poate fi admirat în expoziția permanentă a Secției de Arheologie din cadrul muzeului călărășean.

📍 Vizitatorii interesați pot descoperi mai multe despre această fascinantă piesă și despre civilizația Gumelnița vizitând Muzeul Dunării de Jos – un adevărat custode al istoriei milenare de la nordul Dunării.

🖊️ Muzeograf: dr. Andreea Parnic
📍 Muzeul Dunării de Jos – Secția Arheologie, Călărași
🗓️ Exponatul lunii august 2025

Advertisement

Romanul Sutton al lui J.R. Moehringer este o poveste captivantă care reconstituie, cu o combinație de cercetare riguroasă și imaginație vie, viața lui Willie Sutton, unul dintre cei mai celebri spărgători de bănci din America secolului XX. Publicat în 2012, acest roman biografic ficționalizat explorează nu doar cariera infracțională a lui Sutton, ci și contextul social, economic și personal care l-a propulsat în această direcție, oferind o meditație profundă asupra naturii crimei, dragostei și visului american.

Acțiunea romanului se concentrează pe ziua de Crăciun a anului 1969, când Willie Sutton, proaspăt eliberat din închisoare printr-o grațiere surprinzătoare, pornește într-o călătorie prin New York alături de un jurnalist și un fotograf. Aceștia vizitează locurile semnificative din viața lui Sutton – de la mahalalele irlandeze din Brooklyn, unde și-a petrecut copilăria, la băncile pe care le-a jefuit și închisorile din care a evadat. Fiecare oprire declanșează o serie de flashback-uri, care dezvăluie treptat povestea vieții lui Sutton, de la sărăcia copilăriei și prima dragoste, Bess, până la ascensiunea sa ca figură legendară a lumii interlope.

Moehringer folosește o structură narativă ingenioasă, alternând între prezent (1969) și trecut, ceea ce permite cititorului să înțeleagă treptat complexitatea personajului principal. Această abordare, combinată cu un stil literar care îmbină umorul, melancolia și suspansul, face ca Sutton să fie o lectură captivantă, care transcende genul biografiei tradiționale.

Unul dintre marile merite ale romanului este capacitatea lui Moehringer de a surprinde spiritul epocii. Prin ochii lui Sutton, cititorul parcurge America de la începutul secolului XX, prin Marea Criză Economică și până în anii postbelici, o perioadă marcată de inegalități sociale și crize financiare. Sutton, care jefuia băncile fără a trage vreun foc de armă, devine un simbol al revoltei împotriva unui sistem corupt, fiind transformat de publicul american într-un erou popular, un fel de Robin Hood modern.

Advertisement

Personajul Willie Sutton este conturat cu mare finețe. Moehringer nu îl prezintă doar ca pe un infractor, ci ca pe un om complex, un autodidact pasionat de lectură (în camera sa au fost găsite operele lui Proust la ultima arestare), un romantic incurabil bântuit de dragostea pentru Bess și un individ prins în capcana circumstanțelor. Dragostea sa neîmplinită pentru Bess, prima sa complice, adaugă o notă de melancolie și umanitate, transformând romanul într-o poveste de dragoste atemporală, pe lângă o cronică a crimei.

Stilul lui Moehringer este un alt punct forte. Vocea narativă este sentimentală, dar puternică, comparată de critici cu cea a lui John Irving sau Roddy Doyle. Autorul reușește să creeze o poveste care „te prinde ca o febră” (Filip Florian), datorită capacității sale de a transforma istoria în ficțiune vibrantă și ficțiunea în ceva ce pare real.

Deși romanul a fost bine primit, unii critici au semnalat anumite slăbiciuni. Finalul, descris de unii ca fiind „fantezist”, nu a fost pe placul tuturor cititorilor, care au simțit că nu se ridică la nivelul restului poveștii. De asemenea, unii au considerat că Moehringer simplifică anumite aspecte ale vieții lui Sutton, în special rolurile feminine, care tind să fie stereotipice (Bess ca iubire idealizată, alte personaje feminine ca figuri secundare). În plus, accentul pus pe realitatea lui Sutton este uneori exagerat, personajul exprimând idei care par mai degrabă clișee decât reflecții profunde.

Sutton nu este doar povestea unui spărgător de bănci, ci și o meditație asupra naturii justiției și a luptei de clasă. Într-o epocă în care băncile erau văzute ca responsabile pentru sărăcia maselor, acțiunile lui Sutton rezonau cu publicul, care îl aclama chiar și în momentele arestării. Această temă rămâne surprinzător de actuală, romanul fiind descris ca „cea mai potrivită carte pe timp de criză” datorită modului în care surprinde resentimentele față de instituțiile financiare.

Sutton de J.R. Moehringer este un roman captivant, care combină cercetarea istorică alături de o poveste emoționantă despre crimă, dragoste și supraviețuire. Deși nu este lipsit de imperfecțiuni, talentul narativ al lui Moehringer și capacitatea sa de a aduce la viață un personaj complex fac din această carte o lectură memorabilă. Recomandată iubitorilor de ficțiune istorică, biografii și povești care explorează latura umană a figurilor legendare, Sutton este o călătorie fascinantă prin viața unui om care a sfidat sistemul și a cucerit imaginația unei națiuni.

Advertisement