La zi
Semnificația istorică a zile de 24 iulie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1148 – În timpul celei de-A Doua Cruciade, regele Ludovic al VII-lea al Franței asediază Damascul. Asediul a avut loc între 24 iulie și 29 iulie 1148 si s-a încheiat cu o înfrângere decisiva a cruciaților, fapt care a condus la dezintegrarea Cruciadei.
1534 – Exploratorul francez Jacques Cartier plasează o cruce pe Peninsula Gaspé și ia în posesie teritoriul, în numele regelui Francisc I al Franței.
1772 – S-a desfășurat Congresul de pace de la Focșani și București. Delegațiile Moldovei și Țării Românești au cerut independența de fapt, sub garanția Austriei, Rusiei și Prusiei, și unirea celor două țări românești. (24 iulie 1772 – 22 martie 1773)
1783 – S-a născut, în actuala Columbie din America de Sud, Simon Bolivar, general și om politic, unul dintre conducătorii mișcării de eliberare a popoarelor din America Latină (1810-1826) de sub dominația spaniolă.
1802 – S-a născut Alexandre Dumas (tatăl), autor de romane istorice de aventuri, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori francezi din lume.
1823 – În Chile este abolită sclavia.
1864 – S-a înființat Poliția de Frontieră, actul de naștere al instituției fiind considerat Decretul nr. 892 din 24 iulie 1864, semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care i-a reunit pe grănicerii moldoveni cu cei munteni într-o singură structură, organizată pe zece batalioane grupate în patru “inspectorii”.
1876 – În România s-a format un nou guvern în întregime liberal, în frunte cu Ion C. Brătianu, care a condus România până în 1888.
1911 – Re-descoperirea orașului Machu Picchu, “orașul pierdut al incașilor“.
1915 În timp ce era ancorată într-un port pe Chicago River, nava SS Eastland s-a înclinat înspre partea râului din cauza numărului prea mare de pasageri. 845 de oameni și-au pierdut viața.
1917 (S.V.) – A început Bătălia de la Mărășești (24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917) – – Parte a Campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial.
1917 (S.N.) – Primul război mondial – A început Bătălia de la Mărăști (11/24 iulie – 19 iulie/1 august 1917);. Armata a II-a română, comandată de generalul Alexandru Averescu, înfrânge armata germană.
1923 – S-a semnat tratatul de la Lausanne, prin care se stabileau granițele Turciei moderne, în urma războiului turc de independență.
1923 – România semnează Contenția de la Lausanne privind regimul strâmtorilor Bosfor și Dardanele.
1937 – S-a stins din viață Alexandru Obregia, cunoscut medic psihiatru și Profesor Universitar, titularul catedrei de „Psihiatrie și Clinica bolilor mintale”, din cadrul Facultății de Medicină din București între 1910 – 1924 ;(n.1860).
1949 – Sunt inaugurate în Republica Populară Română primele Gospodării Agricole de Stat ( GOSTAT), după model sovietic.
1964 – Au fost grațiați 3244 deținuți politic.
Amnistierea și eliberarea majorității deținuților politici din România a fost stabilită prin decretele nr. 767/1963, nr. 176 și nr. 411/1964, care nu au fost publicate în Monitorul Oficial, așa că publicul larg nu cunoaște conținutul lor. Înainte de a fi eliberați, deținuții au fost avertizați că nu le era permis să spună nimic despre cele pătimite, prin diferitele locuri de detenție.
1965 – Alexandru Drăghici a fost eliberat din funcția de ministru al Afacerilor Interne.
1974 – Curtea Supremă de Justiție din SUA i-a cerut președintelui american Richard Nixon, să predea toate documentele ținute la Casa Albă, procurorului însărcinat cu rezolvarea cazului Watergate.
1978 – Generalul de securitate Ion Mihai Pacepa, adjunctul șefului Direcției Informații Externe, secretar de stat în Ministerul de Interne al României, cere azil politic ambasadei SUA de la Bonn.
1990 – Senatul României adoptă un proiect de lege prin care se instituie ca sărbătoare națională a României ziua 1 decembrie, zi în care, în anul 1918, prin unirea Transilvaniei cu România, s-a încheiat procesul constituirii statului național unitar român.
1995 – Prima conferință interamericană la nivel înalt asupra apărării, organizată de Pentagon, la care au participat delegații din SUA, Canada și din alte 32 de state din întreaga emisferă nordică, cu excepția Cubei (Wiliamsburg, Virginia).
2006 – Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis desecretizarea dosarelor politicienilor români.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Spion moldovean, a fost arestat pentru 30 de zile în România, fiind acuzat de tentativă de trădare prin transmiterea de informații secrete de stat către ofițeri ai KGB-ului din Belarus. Potrivit DIICOT, suspectul, identificat de surse ca fiind Alexandru Bălan, fost adjunct al șefului Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova, a fost reținut luni, 9 septembrie 2025, pe aeroportul din Timișoara, în baza unui mandat de aducere.
Operațiune de amploare sub coordonarea EUROJUST
Ancheta, derulată cu sprijinul serviciilor de informații din România, Ungaria, Cehia și Republica Moldova, precum și al procurorilor din aceste țări, a relevat că suspectul ar fi divulgat informații secrete de stat, punând în pericol securitatea națională a României. Investigațiile au fost realizate în colaborare cu Direcția de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul Poliției Române și cu suportul Jandarmeriei Române.
Întâlniri suspecte în Ungaria
Probele strânse indică faptul că, în perioada 2024-2025, Bălan s-a întâlnit de două ori în Budapesta cu ofițeri ai Comitetului Securității de Stat (KGB) din Belarus. Aceste întrevederi ar fi avut ca scop transmiterea de instrucțiuni și realizarea de plăți pentru informațiile furnizate. DIICOT susține că activitățile suspectului au fost de natură să compromită securitatea națională.
Alexandru Bălan a ocupat funcția de adjunct al șefului SIS al Republicii Moldova din martie 2016, în timpul guvernării conduse de Pavel Filip, sub influența oligarhului Vladimir Plahotniuc. Absolvent al Academiei de Studii Economice din Chișinău în anul 2000, Bălan a deținut diverse poziții în cadrul SIS. Presa moldoveană a relatat că acesta a fost implicat în trecut într-un scandal legat de evadarea bloggerului rus Eduard Baghirov, cercetat pentru organizarea protestelor din 7 aprilie 2009 în Moldova.
Serviciul Român de Informații (SRI) a subliniat complexitatea operațiunii, realizată în cooperare cu serviciile de informații din Cehia, Polonia, Ungaria și Republica Moldova. În paralel, autoritățile cehe au expulzat un diplomat belarus în legătură cu acest caz, confirmând dimensiunea internațională a investigației.
SIS-ul moldovean a confirmat că un fost angajat de rang înalt este vizat de ancheta din România, fără a oferi detalii suplimentare despre funcțiile ocupate de Bălan, invocând confidențialitatea. După audieri de peste șapte ore la sediul DIICOT din București, suspectul a fost reținut și nu a făcut declarații presei.
Ancheta continuă sub coordonarea EUROJUST, cu implicarea autorităților din mai multe țări, pentru a clarifica toate aspectele legate de activitățile suspectului și impactul acestora asupra securității regionale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 10 septembrie 2025, Polonia a marcat un moment istoric prin doborârea mai multor drone rusești care au încălcat spațiul său aerian în timpul unui atac masiv asupra Ucrainei. Acest incident, considerat o „provocare la scară largă” de către premierul polonez Donald Tusk, a adus tensiuni fără precedent la granițele NATO, ridicând întrebări despre intențiile Rusiei și reacția alianței.
În noaptea de 9 spre 10 septembrie 2025, Rusia a lansat un atac aerian masiv asupra Ucrainei, utilizând 415 drone și 40 de rachete, majoritatea vizând regiunile de vest ale țării, apropiate de granița cu Polonia. Cel puțin 19 drone de tip Shahed, de fabricație iraniană, au pătruns în spațiul aerian polonez, unele venind din direcția Belarusului, un aliat al Rusiei. Acesta a fost primul caz în care forțele poloneze și NATO au doborât drone rusești deasupra teritoriului unui stat membru al alianței.
Forțele armate poloneze, sprijinite de avioane de luptă NATO, inclusiv F-35 olandeze, au răspuns rapid, neutralizând cel puțin trei, posibil patru, dintre drone. Incidentul a dus la închiderea temporară a patru aeroporturi poloneze, inclusiv cel din Varșovia (Chopin) și cel din Rzeszów, un nod logistic crucial pentru livrările de armament către Ucraina. Debrisurile dronelor au fost găsite în mai multe locații, inclusiv în satul Wyryki, unde o clădire rezidențială a fost avariată, dar nu s-au raportat victime.
Premierul Donald Tusk a descris incidentul ca fiind un „act de agresiune” și a subliniat că Polonia este „mai aproape de un conflict decât oricând de la al Doilea Război Mondial”. În consecință, Polonia a invocat Articolul 4 al Tratatului NATO, declanșând consultări oficiale cu aliații pentru a discuta răspunsul la această încălcare a spațiului aerian. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a condamnat acțiunea Rusiei drept „comportament iresponsabil”, indiferent dacă a fost intenționată sau nu.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că cel puțin opt drone au fost „îndreptate spre Polonia”, calificând incidentul drept un „precedent extrem de periculos pentru Europa”. Lideri din țări precum Suedia, Lituania și Germania au exprimat solidaritate cu Polonia, avertizând că Rusia testează limitele NATO. În schimb, Rusia a negat intențiile de a ataca ținte poloneze, Ministerul Apărării al acesteia afirmând că dronele aveau o rază maximă de 700 km și că nu aveau ca scop teritoriul Poloniei. Totuși, Kremlinul a evitat o negare categorică, oferind în schimb consultări cu Varșovia.
Un test pentru NATO și riscuri de escaladare
Incidentul ridică întrebări cruciale despre intențiile Rusiei. Unii analiști, precum fostul comandant al forțelor americane în Europa, Ben Hodges, consideră că incursiunile sunt „teste intenționate” ale apărării aeriene NATO. Alții, inclusiv Belarus, susțin că dronele au deviat accidental din cauza bruiajului sistemelor de navigație. Indiferent de intenție, amploarea incursiunii – cu zeci de drone pătrunzând adânc în spațiul aerian polonez – sugerează o escaladare periculoasă a conflictului din Ucraina.
Polonia, care a investit masiv în modernizarea armatei sale, inclusiv în sisteme de apărare antiaeriană, a demonstrat o reacție rapidă și coordonată. Cu toate acestea, incidentul subliniază vulnerabilitățile statelor de la frontiera estică a NATO și riscul ca războiul din Ucraina să se extindă. Uniunea Europeană, prin voci precum comisarul pentru apărare Andrius Kubilius, a propus crearea unui „zid de drone” de-a lungul flancului estic al UE pentru a preveni astfel de incidente.
Acest episod marchează un punct de inflexiune în dinamica geopolitică europeană. Polonia, un aliat ferm al Ucrainei, se poziționează ca un lider în contracararea agresiunii rusești, dar se confruntă cu riscuri semnificative. Invocarea Articolului 4 și solidaritatea exprimată de aliați sugerează o reacție unită a NATO, însă absența unui răspuns ferm din partea SUA, în contextul negocierilor de pace ale președintelui Donald Trump, complică situația.
Pe măsură ce investigațiile continuă pentru a analiza resturile dronelor și traiectoriile acestora, Europa se pregătește pentru noi provocări. Incidentul din 10 septembrie 2025 nu este doar o încălcare a spațiului aerian, ci un semnal de alarmă privind fragilitatea securității regionale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Cristian Rusu, ales vicepreședinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României
Senatorul de Călărași, Cristian Rusu, a anunțat că a fost ales vicepreședinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni din cadrul Senatului României. Parlamentarul a subliniat că își asumă această funcție cu responsabilitate și intenționează să contribuie activ la inițiative legislative și proiecte care sprijină comunitățile de români din afara granițelor.
„Îmi asum cu responsabilitate această funcție și îmi propun să contribui activ la inițiativele legislative și proiectele care susțin comunitățile de români din afara granițelor, consolidând legătura lor cu țara”, a transmis senatorul.
Rusu le-a mulțumit colegilor pentru încrederea acordată și a precizat că această poziție îi oferă prilejul de a consolida rolul Senatului în sprijinirea diasporei românești.
Cristian Rusu este senator de Călărași și, prin noua funcție, va avea un rol important în coordonarea politicilor dedicate românilor din străinătate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Primăria Călărași modernizează locurile de joacă pentru copii. Investiții la blocurile Prefab și în Parcul Luceafărului
GALOP FEST revine la Herghelia Jegălia: două zile de distracție pentru întreaga familie
Investiții majore în Lehliu Gară și satele componente – șase obiective publice în reabilitare până în 2026
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
