La zi
Semnificația istorică a zilei de 18 iulie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
586 î.Hr. – Ierusalimul a fost cucerit de Nabucodonosor al II-lea.
64 d. Hr – Roma a fost cuprinsă de un incendiu devastator; împăratul Nero s-a folosit de acest eveniment pentru a începe persecutarea creștinilor.
1610 – A decedat pictorul italian Michelangelo Merisi da Caravaggio (n.29 septembrie 1571), numit după orașul său natal, Caravaggio, de lângă Milano. Este considerat un precursor al stilului baro0c si unul dintre cei mai mari novatori din istoria picturii.
1658 – La Frankfurt, Leopold I este ales Sfânt Împărat Roman.
1711 – Marea confruntare de la Stănilești dintre forțele ruso-române, conduse de țarul Petru I al Rusiei și de Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, și cele otomane. Victoria turcilor a obligat pe Cantemir să-și părăsească tronul și să se refugieze în Rusia, unde a devenit consilierul țarului.
1811 – S-a născut scriitorul englez William Makepeace Thackeray (m. 24 dec. 1863), cunoscut pentru opera “Bâlciul deșertăciunilor”.
1817 – A murit Jane Austen, scriitoare engleză.
1848 – Armata rusă intervine în Moldova și Valahia pentru înăbușirea revoluțiilor din Principatele române.
1862 – Prima ascensiune a vârfului Dent Blanche, unul dintre cei mai înalți din Alpi.
1870 – Se desfășoară primul Conciliu Ecumenic de la Vatican, convocat de către Papa Pius al IX, intre 8 decembrie 1869 si 20 octombrie 1870.
1898 – Marie și Pierre Curie anunță descoperirea unui nou element chimic și propun să se numească Poloniu.
1918 – S-a născut Nelson Mandela, primul președinte de culoare al Republicii Africa de Sud, laureat al Premiului Nobel pentru pace.
1921 – Comitetul Central al Partidului Țărănesc, condus de Ion Mihalache, a aprobat cererea a 11 deputați și senatori basarabeni, membri ai Partidului Țărănesc Basarabean, de a fi primiți în rândurile acestui partid.
1925 – Adolf Hitler publică ”Mein Kampf”, un adevărat manifest- program al nazismului.
1938 – A murit regina Maria a României, principesă de Edinburg și de Saxa Coburg și Gotha, soția regelui Ferdinand I al României.
1942 – Al Doilea Război Mondial – Statele Unite declară război Ungariei, Bulgariei și României.
1942 – Primul zbor al unui avion de luptă cu reacție Messerschmitt Me 262 Schwalbe (Rândunica). Messerschmitt Me 262 Schwalbe a fost primul avion de vânătoare operațional dotat cu motor cu reacție construit de societatea aviatică germana Messerschmitt, in timpul celui de-al doilea război mondial.
1944 – In timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Hideki Tojo demisionează din postul de prim-ministru al Japoniei.
1957 – într-o ambuscadă la Poșaga, în Munții Apuseni, au fost împușcați Leon Șușman și Simion Roșa.
1959 – Au fost executați Petre și Toma Arnăuţoiu, conducătorii grupului de rezistență „Haiducii Muscelului”.
1965 – A fost lansată stația automată sovietică “Sonda 3″, care a fotografiat partea nevăzută a lunii.
1966 – Se lansează misiunea Gemeni 10 cu astronomii John Watts Young și Michael Collins la bord.
1969 – În România au început lucrările pentru construcția barajului Brazi-Valea Neagră, în cadrul sistemului hidrotehnic Runcu-Baia Mare.
1976 – Nadia Comăneci obține, la Jocurile Olimpice de la Montreal, prima notă de 10 din istoria gimnasticii.
1980 – India devine cea de-a șasea țară care lansează o rachetă și un satelit în spațiu.
1998 – Conflictul din Kosovo. Cel puțin 110 albanezi din Kosovo sunt uciși în luptele duse cu armata sârba, lângă granița cu Albania.
2003 – Proiectul final al tratatului constituțional (oficial Tratat de instituire a unei Constituții pentru Europa) pentru Uniunea Europeană a fost publicat în Praesidiumul Convenției pentru Viitorul Europei.
2007 – Un Airbus A320, al companiei TAM, s-a lovit de o clădire a aeroportului Congonhas din Sao Paulo, incident în urma căruia au murit 200 de oameni.
2012 – Cel puțin șapte oameni au fost uciși, și alți 32 au fost răniți, în urma unui atentat terorist cu bombă plasată într-un autobuz, cu turiști israelieni, aflat la Aeroportul Burgas din Bulgaria.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis în unanimitate, joi, să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la legea pensiilor de serviciu ale magistraților, adoptată prin angajarea răspunderii de către Guvernul condus de Ilie Bolojan. Ședința, prezidată de Lia Savonea, a început la ora 13:30 și a reunit toți judecătorii instanței supreme. Decizia vine în contextul în care legea a fost considerată adoptată în Parlament, fără o moțiune de cenzură, dar înainte de promulgare, în intervalul de două zile prevăzut pentru sesizarea CCR.
Critici la adresa procedurii de adoptare
Judecătorii ÎCCJ susțin că Guvernul a utilizat abuziv procedura angajării răspunderii, conform articolului 114 din Constituție. Aceștia argumentează că nu există o urgență reală care să justifice măsura, mai ales că impactul bugetar al legii este nul, iar un proiect similar fusese recent respins de Parlament. De asemenea, fragmentarea în cinci pachete a inițiativelor adoptate în aceeași ședință de Guvern este considerată un subterfugiu legislativ.
Conținutul legii și impactul asupra magistraților
Legea prevede majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani și o vechime totală în muncă de 35 de ani, condiții considerate excesive și fără legătură cu scopul pensiilor de serviciu. Sesizarea ÎCCJ evidențiază că legea creează trei regimuri diferite de pensionare – cel anterior anului 2024, cel din Legea 282/2023 și cel actual – generând discriminări între magistrați în situații similare. Tranziția propusă este văzută ca lipsită de fundament, deoarece creșterea abruptă a vârstei de pensionare și eliminarea treptată a vechimilor asimilate nu oferă o etapizare echitabilă.
Independența justiției și contradicțiile cu jurisprudența
Legea reduce semnificativ cuantumul pensiilor, stabilindu-le la 55% din media veniturilor brute pe 60 de luni și plafonându-le la 70% din ultimul salariu net, ceea ce contravine deciziilor CCR și Curții de Justiție a UE, care cer ca pensia magistraților să fie apropiată de ultima remunerație. De asemenea, legea reintroduce măsuri declarate anterior neconstituționale, precum eliminarea actualizării pensiilor pentru magistrații activi care nu îndeplinesc condițiile de pensionare. Sesizarea mai subliniază diferențele de tratament între magistrații civili și cei militari sau ofițerii de poliție judiciară, care beneficiază de condiții mai favorabile.
Context politic și urmări
Legea face parte din Pachetul 2 de austeritate al Guvernului Bolojan. Deși AUR a inițiat moțiuni de cenzură pentru celelalte patru proiecte din pachet, nu a contestat legea pensiilor magistraților, permițând adoptarea acesteia. Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ, invocând opt decizii CCR și lipsa unui aviz conform din partea CSM. Premierul Bolojan a avertizat că o eventuală declarare a legii ca neconstituțională ar submina legitimitatea politică a guvernului său.
CCR urmează să stabilească un termen pentru analizarea sesizării, o decizie care va influența nu doar statutul magistraților, ci și echilibrul puterilor în stat, precum și angajamentele României față de Comisia Europeană.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
O investigație jurnalistică publicată astăzi de Recorder dezvăluie cazul unei firme fantomă din România, denumită Regional Infrastructure Company for Highways, Roads, Bridges and Tunnels SRL (prescurtată RICHRBT SRL), care are sediul social înregistrat oficial într-o toaletă publică din București, mai exact la adresa Piața Charles de Gaulle nr. 16. Aceasta este o locație reală a unui WC public din zona centrală a Capitalei.
Detalii despre firmă și nereguli:
- Activitate declarată: Firma se prezintă ca o companie de construcții de drumuri și autostrăzi, fiind clasificată în top 100 cele mai mari companii din România după veniturile raportate la ANAF pentru 2023 – peste 3,61 miliarde de lei (aproximativ 700 de milioane de euro), cu un profit de peste 312 milioane de lei (62 de milioane de euro). Aceste cifre o plasează peste companii precum Coca-Cola România sau Engie, deși nu există dovezi ale activității reale.
- Sediul fictiv: Jurnaliștii Recorder au verificat adresa și au confirmat că duce la o toaletă publică. Alte sedii secundare declarate sunt inexistente, suprapunându-se cu locații ale altor firme sau chiar cu Consulatul Austriei. Unele coordonate GPS indică șaormerii, saloane de evenimente sau puncte de lucru ale altor constructori, care au negat orice legătură cu RICHRBT și au sesizat fraude.
- Istoric suspect: Firma a început ca o mică afacere de vinuri (inițial numită Regas), deținută de un bucureștean pe nume Gabriel Stroe. Acesta susține că a fost preluată fraudulos, fără notificări oficiale. De-a lungul anilor, denumirea, obiectul de activitate și bilanțurile au fost modificate repetat, fără intervenția autorităților, deși fostul proprietar a sesizat ANAF și Registrul Comerțului.
- Rolul ANAF: Agenția Națională de Administrare Fiscală a validat bilanțurile și a acordat cod de TVA, deși firma raporta 1.251 de angajați și profituri uriașe, fără verificări reale. ANAF susține că monitorizează cazul de opt luni, dar invocă “secretul fiscal” pentru a nu divulga detalii. Președintele ANAF, Adrian Nicușor Nica, a declarat că investigația Recorder “nu este exactă”, dar nu a oferit clarificări suplimentare.
- Implicații: Cazul ridică întrebări grave despre evaziunea fiscală și capacitatea statului de a detecta fraude, mai ales în contextul eforturilor guvernamentale de combatere a evaziunii pentru reducerea deficitului bugetar. Nu se știe dacă profiturile declarate (peste 182 de milioane de lei între 2018-2023) au fost plătite efectiv, iar firma nu apare pe listele de datornici ANAF.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
D.N.A. lovitură zdrobitoare: Cinci reținuți și milioane confiscate în Dosarul „Leasing Automobile”
Joi, 4 septembrie 2025, procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au lovit în plin o rețea de evaziune fiscală de proporții, reținând cinci persoane și plasând alte trei sub control judiciar în dosarul „Leasing Automobile”. Schema infracțională, care a cauzat un prejudiciu de peste 18 milioane de euro statului român, implica un lanț sofisticat de firme „carusel” ce comercializau mașini second-hand de lux aduse din Uniunea Europeană. Prin tranzacții fictive, rețeaua reducea obligațiile fiscale aproape de zero, fraudând bugetul public. „E așa de flagrantă treaba”, a admis unul dintre inculpați, conform interceptărilor obținute de G4Media.
Ancheta a scos la iveală o operațiune bine pusă la punct, derulată între 2021 și 2024, coordonată de figuri precum Gabriel Hăulică prin firme ca Catoantud SRL și Damarex SRL. DNA a confiscat bunuri impresionante: imobile în valoare de 31 de milioane de lei, peste 50 de mașini de lux (inclusiv modele precum Porsche, Bentley și Mercedes) și 440.000 de euro cash. În plus, conturi bancare și active financiare au fost blocate pentru a recupera prejudiciul.
Detalii suplimentare: Rețeaua opera printr-un sistem complex de facturi false și firme fantomă, care simulau tranzacții între state membre UE pentru a exploata diferențele de TVA. Clienții, atrași de prețurile competitive, nu bănuiau că achiziționau mașini prin intermediul unei scheme ilegale. DNA a colaborat cu autorități europene, inclusiv OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă), pentru a documenta fluxurile financiare transfrontaliere. Printre acuzații se numără evaziune fiscală, spălare de bani și constituirea unui grup infracțional organizat.
Evenimentul a stârnit reacții puternice în spațiul public, fiind considerat unul dintre cele mai mari scandaluri de fraudă fiscală din ultimii ani. „Aceste acțiuni subminează economia națională și încrederea cetățenilor în instituții”, a declarat un purtător de cuvânt al DNA. Următoarele etape ale anchetei vizează extinderea investigațiilor către alți complici și recuperarea integrală a prejudiciului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Icoana Maicii Domnului de la Neamț, purtată în procesiune pe străzile din Călărași – un moment de rugăciune și binecuvântare pentru oraș
Lucrările la Campusul Școlar din comuna Borcea avansează conform graficului
ÎCCJ contestă legea pensiilor magistraților: Sesizare la CCR pentru neconstituționalitate
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
