La zi
Focul care a aprins dictatura: incendierea Reichstagului a schimbat soarta lumii
Incendierea Reichstagului, sediul parlamentului german, din noaptea de 27 februarie 1933, reprezintă unul dintre cele mai controversate și semnificative evenimente din istoria ascensiunii regimului nazist. Acest incident a fost exploatat de Partidul Nazist, condus de Adolf Hitler, pentru a accelera consolidarea puterii și a elimina opoziția politică, marcând un punct de cotitură în transformarea Germaniei într-un stat totalitar.
În ianuarie 1933, Adolf Hitler fusese numit cancelar al Germaniei, dar poziția sa era încă fragilă, Partidul Nazist neavând o majoritate absolută în Reichstag. Alegerile programate pentru martie 1933 erau văzute ca o oportunitate pentru naziști de a-și întări controlul. În acest context tensionat, incendierea clădirii Reichstagului a oferit un pretext perfect pentru a justifica măsuri drastice.
În seara de 27 februarie 1933, un incendiu masiv a cuprins clădirea Reichstagului din Berlin. Pompierii au intervenit rapid, dar pagubele au fost considerabile. Un tânăr comunist olandez, Marinus van der Lubbe, a fost arestat la fața locului și acuzat că ar fi acționat de unul singur. Van der Lubbe a mărturisit că a declanșat incendiul ca un act de protest împotriva inegalităților sociale, dar circumstanțele exacte ale incidentului rămân controversate și astăzi. Istoricii încă dezbat dacă incendiul a fost un act individual sau o operațiune orchestrată de naziști pentru a servi propriilor scopuri.
A doua zi, pe 28 februarie 1933, Hitler și liderii naziști au folosit incendiul pentru a convinge președintele Paul von Hindenburg să emită Decretul Reichstagului, care suspenda drepturile fundamentale, inclusiv libertatea presei, libertatea de întrunire și habeas corpus. Acest decret a permis arestarea în masă a opozanților politici, în special a comuniștilor și social-democraților, acuzați de naziști de complot împotriva statului.
Partidul Nazist a exploatat evenimentul în campania electorală, prezentându-l ca dovadă a unei presupuse amenințări comuniste iminente. În alegerile din martie 1933, naziștii au obținut un succes semnificativ, deși nu o majoritate absolută. Ulterior, în martie 1933, adoptarea Legii de împuternicire (Ermächtigungsgesetz) a permis lui Hitler să guverneze prin decret, fără control parlamentar, punând bazele dictaturii naziste.
Deși Marinus van der Lubbe a fost condamnat și executat, există speculații persistente că naziștii ar fi fost implicați în incendiere pentru a justifica represiunea. Dovezile concrete în sprijinul acestei teorii sunt limitate, dar rapiditatea cu care regimul a profitat de situație ridică semne de întrebare. Indiferent de adevărul din spatele incendiului, impactul său asupra consolidării puterii naziste este incontestabil.
Incendierea Reichstagului a fost un catalizator pentru eliminarea democrației în Germania. Prin decretele și măsurile care au urmat, naziștii au desființat opoziția, au suprimat libertățile civile și au instaurat un regim totalitar. Evenimentul rămâne un simbol al modului în care crizele pot fi manipulate pentru a justifica autoritarismul.
Concluzie: Incendierea Reichstagului a marcat un moment de ruptură în istoria Germaniei, transformând o democrație fragilă într-o dictatură. Acest episod ilustrează puterea propagandei și a fricii în mâinile unui regim care urmărește controlul absolut, rămânând un avertisment asupra vulnerabilităților democrației în fața manipulării politice.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Județul Călărași traversează o perioadă de vreme specifică finalului de toamnă și începutului de iarnă, caracterizată prin temperaturi scăzute, nebulozitate persistentă, ceață și precipitații slabe, potrivit prognozei meteo valabile până la finalul lunii decembrie.
În prima parte a intervalului, până la sfârșitul acestei săptămâni, vremea va fi în general mai mult noroasă, cu maxime cuprinse între 4 și 7 grade Celsius și minime negative, care pot coborî până la -3 grade. Ceața va fi un fenomen frecvent, mai ales dimineața și noaptea, în special în zonele joase și în apropierea cursurilor de apă, reducând vizibilitatea.
De vineri și pe parcursul weekendului, temperaturile se mențin ușor peste media normală a perioadei, însă ceața și cerul acoperit vor domina peisajul meteorologic. Șansele de precipitații rămân reduse, dar nu sunt excluse episoade izolate.
Începând de duminică și la începutul săptămânii viitoare, prognoza indică o creștere a probabilității de averse slabe, cu cantități reduse de precipitații. Temperaturile diurne vor urca treptat, atingând 8–9 grade Celsius, iar nopțile vor deveni mai blânde, cu minime pozitive de 3–4 grade.
În preajma Crăciunului, vremea se menține instabilă, cu ploi slabe și posibil lapoviță, mai ales în cursul zilei de 25 decembrie. Valorile termice vor oscila între 5 și 6 grade ziua și 0–1 grad noaptea, fără perspective pentru un strat consistent de zăpadă.
Finalul lunii decembrie aduce din nou răcire treptată, cu maxime de 3–4 grade și minime negative, vremea rămânând predominant norosă, fără precipitații semnificative.
Autoritățile recomandă prudență în trafic, în special în intervalele cu ceață densă, și adaptarea vitezei la condițiile de drum, în contextul umidității ridicate și al temperaturilor scăzute din timpul nopții.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Bătut cu cheia de roți și lăsat inconștient! Victima este ajutorul șefului de post din Dragoș Vodă
Scene greu de imaginat au avut loc în seara de 10 decembrie, în satul Dor Mărunt, județul Călărași. Un polițist, adjunct de șef de post în comuna Dragos Vodă, a fost snopit în bătaie, lovit cu un obiect contondent și călcat în picioare, apoi abandonat inconștient pe asfalt, în fața școlii din localitate, potrivit marinbadea.ro.
Totul s-a petrecut în jurul orei 21:30, într-o zonă intens circulată, chiar vis-a-vis de Școala Generală nr. 2 din Dor Mărunt. Conform datelor comunicate de Inspectoratul de Poliție Județean Călărași, conflictul ar fi pornit în trafic, după ce polițistul, în vârstă de 49 de ani, ar fi urmărit un autoturism în care se aflau mai multe persoane.
Situația a degenerat rapid. Din imaginile video analizate, publicate de marinbadea.ro, se observă cum unul dintre tineri coboară din mașină, scoate din portbagaj un obiect contondent, cel mai probabil o cheie de roți, și îl lovește în repetate rânduri pe polițist, în special în zona capului. După ce acesta cade la pământ, agresiunea continuă, victima fiind lovită cu picioarele.
Polițistul a rămas inconștient pe carosabil. Martorii, muncitori care se aflau la amenajarea noului magazin din zonă, au apelat numărul unic de urgență 112. Un echipaj medical a ajuns la fața locului după aproximativ 20 de minute, iar victima a fost transportată de urgență la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” din București.
Agresorul a fost identificat ca fiind Darius Mihai, în vârstă de 18 ani, din Dor Mărunt. Potrivit informațiilor publicate de marinbadea.ro, în autoturismul acestuia se mai aflau alte două persoane. În cauză a fost întocmit dosar penal pentru lovire sau alte violențe, iar ancheta este în plină desfășurare.
Surse citate de marinbadea.ro indică faptul că între polițist și sora agresorului ar fi existat tensiuni mai vechi, existând suspiciuni privind o relație personală anterioară, aspecte care urmează să fie clarificate oficial de anchetatori.
Contactat de jurnaliști, Valerică Olteanu a refuzat să facă declarații, invocând starea de sănătate: „Vorbim un pic mai târziu, am perfuzii. Poate mai târziu.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Arme, muniție și câini ogar, descoperite în urma unor percheziții pentru braconaj cinegetic, în Ialomița
Polițiștii din cadrul Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase Ialomița au efectuat, marți, 9 decembrie, trei percheziții domiciliare în comuna Axintele, într-un dosar penal ce vizează infracțiuni de braconaj cinegetic. Acțiunea a fost desfășurată sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Urziceni.
Perchezițiile au avut loc la locuințele a trei persoane suspectate că ar fi comis, în mod repetat, acte de braconaj pe fonduri de vânătoare din zonă, folosind câini din rasa ogar și metiși de ogar, metodă interzisă de legislația în vigoare.
În urma descinderilor, polițiștii au descoperit și ridicat mai multe bunuri de interes pentru anchetă, printre care o armă neletală lungă, tip pușcă, supusă regimului de autorizare, 1.450 de bucăți de muniție neletală, precum și un recipient cu gaz CO₂. Totodată, la una dintre locații a fost identificat și un pistol airsoft, alături de alte obiecte care pot avea relevanță în cauză.
De asemenea, la imobilele percheziționate au fost găsite mai multe exemplare canine, dintre care două din rasa ogar, existând suspiciunea că acestea ar fi fost folosite în activitățile de braconaj. În acest context, polițiștii au solicitat sprijinul Biroului pentru Protecția Animalelor, pentru dispunerea măsurilor legale care se impun.
Toate bunurile descoperite au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor, dosarul penal aflându-se în lucru sub coordonarea unității de parchet competente.
Reprezentanții IPJ Ialomița precizează că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de toate drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Magia Crăciunului ajunge la Roseți: eveniment dedicat copiilor și familiilor, pe 19 decembrie
La Rinconada: Orașul de pe acoperișul lumii
Antibiotic natural puternic împotriva streptococului: Remediu cu ceapă, miere și ulei de cimbru
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
