România își abandonează viitorul sub ochii noștri. Cele mai recente date publicate de Eurostat confirmă o realitate rușinoasă: tinerii români sunt cei mai afectați de sărăcie din întreaga Uniune Europeană. Aproape 1 din 3 tineri trăiește în condiții de privare materială severă, iar statul nu doar că nu intervine, ci pare complet absent, avertizează deputatul AUR de Călărași, Mihai Claudiu Gheorghe.
„Este rezultatul a 30 de ani de nepăsare, batjocură și lipsă de viziune. Tinerii noștri sunt forța de muncă pe care o trimitem în Occident, pentru că aici nu le oferim nicio șansă reală. Nu mai putem continua așa”, spune parlamentarul AUR.
Deputatul atrage atenția că tinerii din România – fie că sunt medici, ingineri, profesori sau muncitori calificați – pornesc în viață cu salarii de mizerie, în timp ce prețurile cresc, iar șansa de a obține o locuință decentă devine un lux.
„Avem tineri care muncesc cinstit, dar nu-și permit să trăiască. Cum vrem să ne mai construim viitorul ca țară, dacă le punem piedici celor care ar trebui să-l ridice?”, a întrebat retoric deputatul Gheorghe.
Grupul de parlamentari AUR propune un set de soluții concrete:
- 💼 Programe reale pentru integrarea tinerilor în piața muncii, bazate pe formare profesională și parteneriate solide cu sectorul privat;
- 📈 Creșterea salariilor din domeniile esențiale – sănătate, educație, administrație;
- 🏠 Acces la locuințe prin programe naționale transparente, fără birocrație inutilă sau privilegii pentru clientela de partid;
- 🎓 Un sistem educațional corelat cu cerințele reale ale economiei, care să pregătească tineri pentru cariere viabile în România.
„Nu mai avem timp de pierdut. Dacă vrem o Românie puternică, trebuie să începem prin a investi în tinerii noștri. Ei nu sunt o povară, ci cea mai importantă resursă pe care o avem”, a conchis Mihai Gheorghe.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
