Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 17°C | Anul XI Nr. 531

La zi

Beneficiile ceaiului de busuioc pentru sănătate

Published

on

Ceaiul de busuioc, obținut din frunzele plantei Ocimum basilicum, este apreciat nu doar pentru aroma sa plăcută, ci și pentru multiplele beneficii pentru sănătate. Bazat pe informații reale, iată principalele avantaje ale consumului de ceai de busuioc:

1. Proprietăți antioxidante

Frunzele de busuioc conțin compuși antioxidanți, cum ar fi eugenolul, linaloolul și acidul rosmarinic. Acești compuși ajută la combaterea stresului oxidativ din organism, protejând celulele împotriva daunelor cauzate de radicalii liberi. Consumul regulat de ceai de busuioc poate contribui la reducerea riscului de boli cronice, precum cele cardiovasculare sau neurodegenerative.

2. Efecte antiinflamatorii

Ceaiul de busuioc poate reduce inflamațiile din organism datorită uleiurilor esențiale pe care le conține. Eugenolul, în special, are proprietăți antiinflamatorii, fiind util în ameliorarea durerilor articulare sau a inflamațiilor asociate cu afecțiuni precum artrita.

3. Susținerea sănătății digestive

Ceaiul de busuioc este recunoscut pentru capacitatea sa de a calma problemele digestive. Poate reduce balonarea, crampele abdominale și indigestia. De asemenea, stimulează producția de enzime digestive, facilitând o digestie sănătoasă.

Advertisement

4. Reducerea stresului și anxietății

Busuiocul are proprietăți adaptogene, ajutând organismul să facă față stresului. Ceaiul de busuioc poate avea un efect calmant asupra sistemului nervos, reducând anxietatea și promovând relaxarea. Consumul regulat poate contribui la îmbunătățirea stării de spirit.

5. Întărirea sistemului imunitar

Datorită conținutului de vitamina C și alți compuși bioactivi, ceaiul de busuioc poate susține sistemul imunitar. Are proprietăți antimicrobiene și antibacteriene, care ajută la protejarea organismului împotriva infecțiilor, cum ar fi răcelile sau gripa.

6. Beneficii pentru sănătatea respiratorie

Ceaiul de busuioc poate fi un remediu natural pentru afecțiunile respiratorii. Proprietățile sale expectorante ajută la eliberarea căilor respiratorii, fiind util în caz de tuse, bronșită sau sinuzită.

7. Îmbunătățirea sănătății pielii

Antioxidanții și proprietățile antibacteriene ale busuiocului pot contribui la o piele mai sănătoasă. Ceaiul de busuioc poate ajuta la reducerea acneei și a inflamațiilor pielii, promovând un ten mai curat atunci când este consumat regulat.

8. Reglarea glicemiei

Unele studii sugerează că busuiocul poate ajuta la reglarea nivelului de zahăr din sânge, fiind benefic pentru persoanele cu diabet sau prediabet. Compușii din busuioc pot îmbunătăți sensibilitatea la insulină.

Advertisement

Cum se prepară ceaiul de busuioc

  1. Fierbe 250 ml de apă.

  2. Adaugă 5-7 frunze proaspete de busuioc (sau 1 linguriță de frunze uscate).

  3. Lasă la infuzat timp de 5-10 minute.

  4. Strecoară și consumă cald. Poți adăuga miere sau lămâie pentru gust.

Precauții

  • Ceaiul de busuioc este, în general, sigur, dar consumul excesiv poate cauza disconfort gastric.

  • Femeile însărcinate sau care alăptează ar trebui să consulte un medic înainte de consum.

  • Persoanele care iau medicamente pentru diabet sau anticoagulante ar trebui să fie precaute, deoarece busuiocul poate interacționa cu acestea.

Ceaiul de busuioc este o băutură naturală, aromată și plină de beneficii, care poate fi integrată ușor într-un stil de viață sănătos. Consumă-l cu moderație pentru a te bucura de efectele sale pozitive!

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Noi numiri în Administrația Prezidențială

Published

on

Administrația Prezidențială a comunicat că, începând cu lunile octombrie și noiembrie 2025, mai multe poziții importante au fost ocupate, în conformitate cu principiile de profesionalism, responsabilitate și respect față de cadrul legal al instituției.

Printre numirile cheie se regăsesc:

  • Marius Lazurca – consilier prezidențial pentru politică externă

  • Ana-Maria Geană – consilier de stat pentru românii de pretutindeni

  • Eugen Tomac – consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni

  • Alexandru Ciurea – consilier prezidențial pe probleme juridice

  • Ludovic Orban – consilier prezidențial pentru politică internă

  • Diana Iancu – consilier prezidențial pentru comunicare publică

  • Andreea Miu – conducător al Secretariatului General al Administrației Prezidențiale

De asemenea, au fost numiți:

  • Valentin Naumescu – consilier pentru afaceri europene

  • Cosmin Soare – consilier pe probleme constituționale

  • Ramona Dinu – consilier pentru guvernanță corporativă și turism

  • Ștefania Simion – consilier pentru mediu

  • Diana Punga – consilier pentru relația cu societatea civilă

  • Cristian Roșu – consilier pentru relații publice

  • Roxana Butnaru – responsabilă de Cancelaria Ordinelor

Aceste numiri reflectă angajamentul Președintelui pentru consolidarea unei echipe dedicate și competente în slujba instituției și a cetățenilor.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Fapt Divers

Născut fără picioare, Matthew DeMeritt a adus la viață extraterestrul din E.T.

Published

on

În 1981, Steven Spielberg și echipa sa se confruntau cu o provocare unică: să creeze un extraterestru credibil pentru filmul E.T. the Extra-Terrestrial, o poveste emoționantă despre prietenie și acceptare. Personajul principal, E.T., trebuia să aibă mișcări stângace, dar realiste, care să pară de pe altă planetă, păstrând în același timp o conexiune emoțională cu publicul. Pentru a da viață acestui personaj iconic, echipa a găsit o soluție neașteptată în Matthew DeMeritt, un tânăr născut fără picioare, a cărui poveste de viață și talent au transformat limitările fizice într-o performanță cinematografică memorabilă.

Matthew DeMeritt s-a născut cu o afecțiune congenitală care l-a lăsat fără picioare, dar acest lucru nu l-a împiedicat să-și urmeze pasiunile. Datorită forței sale fizice remarcabile și a determinării, DeMeritt a fost ales să interpreteze rolul lui E.T. în scenele care necesitau mișcări fizice. El a purtat un costum special conceput, care îi permitea să folosească brațele și torsul pentru a imita mersul și gesturile unei creaturi extraterestre. Mișcările sale unice, rezultate din adaptarea la propria sa condiție fizică, au adus o autenticitate aparte personajului, făcându-l să pară atât de ciudat, cât și de familiar spectatorilor.

Procesul de filmare nu a fost lipsit de provocări. Costumul lui E.T. era complex, greu și necesita o rezistență fizică destul de puternică pentru a fi purtat ore în șir. DeMeritt a lucrat îndeaproape cu echipa de producție pentru a perfecționa mișcările personajului, contribuind la crearea unor momente memorabile, precum scena în care E.T. merge stângaci sau își întinde gâtul lung pentru a observa lumea din jur. Abilitatea sa de a se mișca într-un mod care părea nenatural, dar în același timp expresiv, a fost esențială pentru succesul filmului.

Povestea lui Matthew DeMeritt este mai mult decât o simplă notă de subsol în istoria filmului E.T.. Este o mărturie a puterii perseverenței și a modului în care diversitatea poate aduce o contribuție unică artei. DeMeritt nu doar că a dat viață unui personaj iconic, ci a demonstrat că talentul și determinarea pot transcende orice bariere fizice. Filmul E.T. the Extra-Terrestrial rămâne un reper în cinematografie, iar contribuția lui DeMeritt este o parte esențială a moștenirii sale.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Fapt Divers

Pardalotul pătat (Pardalotus punctatus): O bijuterie a pădurilor australiene

Published

on

Pardalotul pătat (Pardalotus punctatus), cunoscut și sub denumirea de „pasăre diamant” datorită penajului său viu colorat, este o specie mică de pasăre endemică Australiei, aparținând familiei Pardalotidae. Această pasăre fascinantă, cu o lungime de doar 8-10 cm, impresionează prin aspectul său delicat și comportamentul său agil, fiind una dintre cele mai îndrăgite specii din ecosistemele forestiere australiene.

Caracteristici fizice

Pardalotul pătat este ușor de recunoscut datorită penajului său distinctiv. Masculii au un colorit mai vibrant decât femelele, cu spatele negru presărat cu pete albe, de unde îi vine și numele. Pieptul și abdomenul sunt de un galben strălucitor, iar aripile prezintă accente de roșu și galben. Capul este împodobit cu o „sprânceană” albă și pete galbene în jurul ochilor, ceea ce le conferă un aspect expresiv. Femelele au culori mai pale, dar păstrează modelul caracteristic de pete albe pe spate.

Habitat și răspândire

Această specie este răspândită în pădurile de eucalipt, savanele și zonele împădurite din sud-estul și sud-vestul Australiei, inclusiv Tasmania. Preferă pădurile deschise și zonele cu copaci maturi, unde își construiește cuiburile în scorburi sau tuneluri săpate în malurile râurilor. Adaptabilitatea sa la diverse medii împădurite a contribuit la supraviețuirea sa, deși defrișările reprezintă o amenințare pentru populațiile locale.

Comportament și dietă

Pardalotul pătat este o pasăre activă, care își petrece mare parte din timp căutând hrană în coronamentul copacilor. Dieta sa constă în principal din insecte mici, larve și păianjeni, dar consumă și ocazional seva dulce a plantelor (cunoscută sub numele de „manna”). Este o specie teritorială, mai ales în sezonul de reproducere, când masculii cântă melodii scurte, dar melodioase, pentru a atrage femelele și a-și apăra teritoriul.

Reproducere

Sezonul de reproducere al pardalotului pătat are loc primăvara și vara (septembrie-februarie în Australia). Cuiburile sunt construite în tuneluri săpate în pământ sau în scorburi de copaci, unde femela depune 3-5 ouă albe. Ambii părinți contribuie la hrănirea puilor, care devin independenți la aproximativ o lună după eclozare. Cuiburile ascunse oferă protecție împotriva prădătorilor, dar sunt vulnerabile la inundații sau distrugerea habitatului.

Advertisement

Conservare și amenințări

Deși pardalotul pătat nu este considerat o specie pe cale de dispariție, pierderea habitatului din cauza defrișărilor și a urbanizării afectează populațiile locale. Schimbările climatice, care influențează disponibilitatea insectelor și sănătatea pădurilor de eucalipt, reprezintă o altă provocare. Eforturile de conservare, cum ar fi protejarea pădurilor și crearea de coridoare verzi, sunt esențiale pentru menținerea sănătății acestei specii.

Curiozități

  • Numele „pardalotus” provine din greacă și înseamnă „pătat”, o referință la modelul distinctiv al penajului.
  • Datorită dimensiunilor mici și culorilor vibrante, pardalotul pătat este adesea confundat cu o insectă la prima vedere.
  • Aceste păsări sunt extrem de agile, fiind capabile să se agațe de ramuri subțiri pentru a căuta hrană.

Pardalotul pătat este un simbol al biodiversității australiene, o pasăre care încântă prin frumusețe și comportament. Observarea acestei specii în sălbăticie este o experiență memorabilă pentru ornitologi și iubitori de natură deopotrivă.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading