Femeile „cu gâtul lung”, cunoscute și ca femei Padaung, aparțin grupului etnic Kayan, o ramură a poporului Kayan Lahwi, originar din Myanmar. Ele nu fac parte din poporul thailandez, deși sunt adesea asociate cu Thailanda datorită prezenței lor în regiuni turistice precum Chiang Mai și Chiang Rai. Aceste femei au migrat în Thailanda, în special în ultimele decenii, ca refugiați, fugind de conflictele și persecuțiile din Myanmar.
Tradiția inelelor de alamă purtate în jurul gâtului este un element definitoriu al identității lor culturale. Contrar percepției comune, inelele nu alungesc efectiv gâtul, ci apasă pe clavicule și pe umeri, creând iluzia unui gât mai lung. Această practică începe de obicei în copilărie, iar numărul inelelor crește treptat pe măsură ce femeile înaintează în vârstă. Pentru comunitatea Kayan, această tradiție simbolizează frumusețea, statutul social și apartenența la grupul etnic.
În Thailanda, multe femei Kayan trăiesc în sate care au devenit atracții turistice. Aici, ele își prezintă meșteșugurile tradiționale, cum ar fi țesutul, și interacționează cu vizitatorii. Totuși, această expunere turistică a ridicat întrebări legate de exploatare, deoarece condițiile lor de viață și dependența de turism pot limita libertatea și oportunitățile economice. În ciuda acestui fapt, femeile Kayan își păstrează cu mândrie tradițiile și identitatea culturală, aducând în atenția lumii bogăția patrimoniului lor.
Originea lor din Myanmar și statutul de refugiați subliniază importanța înțelegerii contextului istoric și social al acestui grup etnic. Femeile cu gâtul lung nu sunt doar o atracție turistică, ci reprezentantele unei culturi unice, care continuă să supraviețuiască în ciuda provocărilor modernității și migrației.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.