Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 22°C | Anul XI Nr. 528

La zi

Semnificația istorică a zile de 15 iunie

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1167 – A fost întemeiat orașul Copenhaga, devenit capitala regatului danez în anul 1443.

1215 – Regele Ioan fără Țară semnează la Runnymede, în Anglia, Magna Carta.

1219 – Se naște legenda drapelului danez numit Dannebrog (haina roșie sau haina daneză).

Advertisement

1300 – Este întemeiat orașul Bilbao din Spania.

1389 – A avut loc Bătălia de la Kosovo Polje (Câmpia Mierlei) terminată cu înfrângerea  armatei sârbe, de către armata turcă și condusă de cneazul Lazăr, aliat cu bosniacii și cu macedonenii.

1502 – În timpul ultimei sale expediții, exploratorul Cristofor Columb descoperă insula Martinica.

1667 – Se efectuează prima transfuzie de sânge de la animal la om. William Harvey (1578-1657) a explicat în 1628 mecanismul de circulație a sângelui, iar in anii 1660, Royal Society din Londra (Anglia) a sponsorizat o serie de studii privitoare la transfuzii.

1754 – Václav Prokop Divis, preot, teolog și naturalist ceh, a inventat independent de invenția americanului Benjamin Franklin, paratrăsnetul. Ca medic, este unul dintre promotorii electroterapiei.

Advertisement

1839 – Charles Goodyear (1800-1860), inventator, a descoperit vulcanizarea cauciucului, procedeu prin care acesta devine insensibil la variațiile de temperatură.

1848 – A fost sfințit drapelul național tricolor, adoptat prin decret la 14 iunie de către Guvernul revoluționar de la București; drapelul avea culorile albastru, galben, roșu și avea înscrisă deviza „Dreptate, Frăție“.

1848 – A doua Adunare populară de la Lugoj a românilor din Banat, a hotărât: înființarea unei armate populare române în frunte cu Eftimie Murgu, introducerea limbii române, recunoașterea naționalității române etc.

1848 – Marea Adunare de pe Câmpia Filaretului, numită apoi Câmpia Libertății, în timpul căreia s-a depus jurământul pe Constituție și s-a aprobat constituirea Guvernului provizoriu.

1889 – S-a stins din viață genialul poet român Mihai Eminescu.

Advertisement

1898 – S-a născut Ion Marin Sadoveanu, romancier, dramaturg, poet și eseist, care-și datorează consacrarea ca scriitor îndeosebi romanului “Sfârşit de veac în Bucureşti”.

1919 – Piloții britanici John Alcock si Arthur Brown au încheiat primul zbor fără întrerupere pe deasupra Atlanticului.

1940 – Al doilea război mondial: a fost fondat lagărul de exterminare de la Auschwitz, destinat inițial oamenilor politici din Polonia.

1969 – Și-a început mandatul prezidențial Georges Pompidou, succesorul generalului Charles de Gaulle la președinția Franței.

1970 – A început vizita oficială de două zile a lui Nicolae Ceaușescu în Franța la invitația președintelui Georges Pompidou.

Advertisement

1977 – A fost inaugurat, la Paris, atelierul lui Constantin Brâncuși, reconstituit pe esplanada Beaubourg, într-o construcție izolata de clădirea Muzeului de Arta Moderna.

1985 – A avut loc, la Ploiești, ultimul spectacol al Cenaclului Flacăra, interzis de către autoritățile comuniste; înființat la 17 septembrie 1973 și condus vreme de 12 ani de poetul Adrian Păunescu, cenaclul a reprezentat un moment special în anii întunecați ai comunismului.

1990 – Printr-o decizie a Consiliului Militar Superior al M.Ap.N. a fost desființată organizația CADA.

1992 – Au fost stabilite relații diplomatice între România și Republica Kârgâzstan.

2002 – Se lansează postul de televiziune MTV România; invitat de onoare la spectacolul inaugural a fost cunoscutul interpret de muzică latino Enrique Iglesias.

Advertisement

2004 – Vaticanul a dat publicității un amplu dosar despre Inchiziție si torturile sale.

2005 – Compania Microsoft începe comercializarea pentru producătorii de computere a sistemului de operare Windows fără Media Player, conform exigențelor Comisiei Europene.

2018 – La Palatul Parlamentului din Bucuresti, au inceput lucrările celei de-a 19-a reuniuni a Asociaţiei Senatelor din Europa.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Advertisement

La zi

Ministrul bulgar al Transporturilor acuză România că blochează construirea de noi poduri peste Dunăre

Published

on

Vicepremierul și ministrul bulgar al Transporturilor și Comunicațiilor, Grozdan Karadjov, a declarat în fața Comisiei parlamentare pentru transporturi de la Sofia că România reprezintă principalul obstacol în realizarea unor noi puncte de trecere peste Dunăre, transmite agenția BGNES, citată de Rador.

„Bulgaria insistă pentru construirea de noi poduri peste Dunăre, dar se confruntă cu o rezistență din partea României. Noi vrem să avem propriile noastre treceri, iar singurul obstacol de până acum este România”, a spus Karadjov.

Dunărea – „un coșmar pentru transporturi”

Ministrul a afirmat că fluviul a devenit „un adevărat coșmar” pentru transporturile bulgare, din cauza refuzului Bucureștiului de a accepta noi proiecte. „Politica de descurajare îndelungată – de zeci de ani – a României de a nu permite noi poduri peste Dunăre joacă un rol în transformarea acestui lucru într-un coșmar pentru transporturi”, a adăugat el.

Karadjov a reamintit că Bulgaria solicită cinci noi puncte de trecere peste fluviu și a susținut această poziție și în fața comisarului european Apostolos Tzitzikostas. „În celelalte țări de-a lungul Dunării există câte un pod cam la fiecare 70 de kilometri. Nu este normal ca un locuitor din Lom să parcurgă sute de kilometri pentru a ajunge pe celălalt mal, aflat la doar câteva sute de metri”, a subliniat oficialul bulgar.

Advertisement

România cere dragarea Dunării

De cealaltă parte, România insistă ca Bulgaria să realizeze lucrări de dragare pentru a facilita navigația pe Dunăre, condiție considerată esențială pentru transportul fluvial.

Karadjov a precizat că reprezentanți ai Bulgariei, României și Greciei au fost invitați la o întâlnire la Luxemburg, pe 4 iunie, pentru a discuta problema trecerilor peste Dunăre. „Din păcate, România a respins propunerea, probabil din cauza alegerilor interne”, a spus el.

Probleme și la feriboturi

Ministrul bulgar a reclamat și blocajele legate de transportul cu feribotul. Potrivit acestuia, linia de lângă Ruse nu a primit autorizație de la partea română de peste doi ani. „Am cerut ca românii să permită operarea feribotului măcar pe perioada reparațiilor la pod, însă nu există nicio evoluție”, a adăugat Karadjov.

Oficialul de la Sofia a subliniat că instituțiile europene, dar și Bulgaria și Grecia, ar trebui să intensifice presiunea asupra României. „Nu este posibil ca, în secolul XXI, un obstacol natural să fie transformat într-o problemă socială și economică de o asemenea amploare”, a conchis Karadjov.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Deputatul PSD Călărași Ion Samoilă cere reluarea discuțiilor pentru construirea unui pod peste Dunăre, investiție vitală pentru regiune

Published

on

În prima ședință a Comisiei pentru transporturi și infrastructură din noua sesiune parlamentară, deputatul PSD de Călărași, Ion Samoilă, a propus reluarea discuțiilor privind construirea unui pod peste Dunăre, la Călărași, considerat o investiție strategică pentru fluidizarea traficului național și internațional.

Samoilă a subliniat faptul că, deși drumul expres Galați–Brăila–Ialomița–Călărași este în execuție, acesta se oprește în buza Dunării, fără o legătură directă peste fluviu. „Lipsește veriga esențială: podul”, a transmis parlamentarul.

Totodată, acesta a amintit că în cadrul Inițiativei celor Trei Mări, la o reuniune internațională desfășurată în Polonia, s-a semnat un acord privind realizarea a cinci studii de fezabilitate pentru poduri peste Dunăre, unul dintre acestea fiind dedicat zonei Călărași.

Mă bucur să vă anunț că președintele Comisiei pentru transporturi și toți membrii acesteia au fost de acord cu reluarea demersurilor necesare pentru această investiție majoră”, a precizat Ion Samoilă.

Advertisement

Deputatul PSD a atras atenția că proiectul nu este „un moft”, ci o necesitate strategică, mai ales în contextul dificultăților de transport întâlnite la trecerea de la Giurgiu. Samoilă a subliniat că valoarea investiției depășește capacitățile financiare ale României și trebuie susținută prin fonduri europene, inclusiv prin Comisia Europeană.

Voi continua să susțin acest proiect cu toată convingerea, pentru că dezvoltarea regiunii sud-estice și conectivitatea României cu rețelele europene de transport nu mai pot fi amânate!”, a concluzionat deputatul.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

O nouă avarie la rețeaua de apă din Călărași: furnizarea întreruptă pe strada Dobrogeanu Gherea

Published

on

Operatorul de apă și canalizare EcoAqua Călărași a anunțat luni dimineață, la ora 10:10, producerea unei noi avarii pe rețeaua stradală. Echipele de intervenție se află deja pe teren pentru remedierea situației.

Din cauza lucrărilor, alimentarea cu apă a fost oprită pe strada Dobrogeanu Gherea, iar reluarea furnizării este estimată în aproximativ două ore.

EcoAqua face apel la locuitorii din zonă să aibă răbdare și să utilizeze cu responsabilitate rezervele de apă până la finalizarea intervenției.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading