La zi
Semnificația istorică a zilei de 13 iunie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1373 – Se încheie alianţa dintre Anglia şi Portugalia. Este cea mai veche alianţă din lume, rămasă în vigoare până în zilele noastre.
1381 – Revolta țăranilor condusă de Wat Tyler, a culminat cu distrugerea Palatului Savoy, reşedinţa lui John of Gaunt din Londra, acuzat de introducerea unui impozit înrobitor.
1456 – A fost menţionat pentru prima dată în documentele din Moldova „slugerul”, dregător ce avea în grijă aprovizionarea cu alimente a curţii domneşti.
1525 – Reformatorul religios Martin Luther s-a căsătorit cu Katharina von Bora, o calugariţă catolică, încălcând regula celibatului decretată de Biserica Romano-Catolică.
1720 – Danemarca ia în stăpânire întreg ţinutul Schleswig-Holstein, în urma Păcii de la Frederiksborg.
1848 – După abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu (13/14 iun.), domnul Țării Româneşti (1842-1848), și plecarea acestuia la Braşov, s-a format, la București un Guvern provizoriu (mitropolitul Neofit – preşedinte, Ion Heliade Rădulescu, Chrisian Tell, Ştefan Golescu, Gheorghe Magheru, Gheorghe Scurtu, Ion Odobescu, Nicolae Golescu, Ion Cîmpineanu, Constantin N. Filipescu, Ion Voinescu II – membri; Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Al. G.Golescu-Negru şi I. C. Brătianu – secretari). A fost adoptat ca drapel național tricolorul.
1878 – A început Tratatul de la Berlin (13 iunie – 13 iulie 1878).
1886 – Regele Ludwig al II- lea al Bavariei a fost găsit mort în lacul Starnberg, la sud de Munchen.
1898 – În urma creșterii demografice din regiune cauzate de goana după aur din Klondike, statul canadian a înființat provincia Yukon, separând-o de Teritoriile de Nord-Vest.
1918 – Moare asasinat Marele Duce Mihail al Rusiei, fratele mai tânăr al țarului Nicolae al II- lea.
1930 – În România a fost constituit un nou guvern condus de Iuliu Maniu. A fost al doilea guvern condus de Iuliu Maniu (13 iunie – 8 octombrie 1930).
1932 – Se înființează Institutului de Biooceanografie din Constanța.
1934 – Adolf Hitler se întâlnește cu dictatorul italian Mussolini la Veneția, in Italia. Mussolini il va numi pe Hitler “o mică maimuță stupidă”.
1941 – În noaptea de 12-13 iunie are loc primul val de deportări sovietice din RSSM și Bucovina de nord. Au fost deportați din Basarabia și Bucovina de Nord în Siberia și Kazahstan, peste 31.000 locuitori.
1952 – Gheorghe Cucu a realizat primul zbor fără motor din țara noastră pe o distanță de 300 km (Cluj-Siliștea-Buzău).
1965 – În finala Cupei campionilor europeni la volei masculin, desfășurată la Bruxelles, echipa Rapid București cucerește pentru a treia oară Cupa de Cristal, decernată celei mai bune echipe de pe continent.
1978 – A avut loc vizita oficială de stat în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a lui Nicolae Ceaușescu. A fost primit cu onoruri de către Regina Elisabeta a II-a.
1985 – În Africa de Sud, relațiile sexuale și căsătoriile între indivizii de culori diferite sunt interzise prin lege.
1990 – Mineriada din 13-15 iunie 1990 – În România a început represiunea violentă a ceea ce s-a numit „Fenomenul Piața Universității“, începutul celei de-a treia mineriade din anul 1990, cea mai sângeroasă dintre toate, soldată cu morți și răniți. Sediile partidelor opoziției anticomuniste de la București, precum și locuințele liderilor acestor partide au fost vandalizate.
1995 – Președintele francez Jacques Chirac anunță reluarea testelor nucleare în Polinezia Franceză.
2000 – În Italia a fost eliberat din închisoare Mehmet Ali Agca, atentatorul turc care a încercat să-l omoare pe Papa Ioan Paul al II în 1981.
2005 – Un juriu din Santa Maria, California, îl achită pe cântărețul pop Michael Jackson de acuzația de a-l fi molestat sexul pe Gavin Arvizo, un băiat de 13 ani.
2007 – Omul de afaceri sirian Omar Hayssam a fost condamnat la 20 de ani de închisoare, de un tribunal din România, într-un proces în care a fost acuzat de acte de terorism în legătură cu răpirea a trei jurnaliști români în Irak.
2008 – Evadare spectaculoasă a unor prizonieri talibani din închisoarea din Kandahar. Circa 1000 de deținuți, dintre care 400 de talibani au reușit sa scape după ce un camion plin cu explozibil a distrus un zid al inchisorii. 10 gardieni afgani ai închisorii au fost uciși. Închisoarea Sarposa se află la 30 km.de o mare baza a NATO.
2009 – Mahmoud Ahmadinejad, a fost reales președinte al Iranului pentru un nou mandat.
2009 – Protestele de după alegerile din Iran din 2009.
La zi
Ceaiul de piersic și sănătatea
Ceaiul de piersic, cu aroma sa dulce și reconfortantă, poate fi integrat cu ușurință într-o rutină zilnică pentru a susține sănătatea. Preparat din frunze de piersic, fructe uscate sau în combinație cu ceai verde ori negru, această băutură nu doar încântă papilele gustative, ci oferă și beneficii pentru organism dacă este utilizată corect. Iată cum poate fi folosit ceaiul de piersic pentru a maximiza efectele sale pozitive asupra sănătății.
1. Prepararea corectă:
Pentru a beneficia de proprietățile ceaiului de piersic, alege un produs de calitate, preferabil natural, fără arome artificiale sau zaharuri adăugate. Pentru ceaiul din frunze uscate sau fructe, folosește o linguriță de amestec la 200 ml de apă fierbinte (80-90°C, pentru a nu distruge compușii benefici). Lasă ceaiul să infuzeze timp de 5-7 minute, apoi strecoară-l. Consumă-l cald sau rece, dar evită să adaugi zahăr în exces, deoarece poate anula beneficiile.
2. Hidratare zilnică:
Ceaiul de piersic este o alternativă excelentă la băuturile dulci sau carbogazoase, ajutând la menținerea hidratării. Bea 1-2 căni pe zi pentru a sprijini funcțiile generale ale organismului, cum ar fi digestia și sănătatea pielii. Pentru un efect răcoritor, lasă ceaiul să se răcească și adaugă câteva felii de piersică proaspătă sau frunze de mentă.
3. Susținerea digestiei:
Dacă te confrunți cu balonare sau disconfort abdominal, ceaiul de piersic poate fi consumat după mese. Proprietățile sale blânde ajută la calmarea stomacului și la stimularea digestiei. Pentru rezultate optime, bea o cană de ceai cald, fără îndulcitori, la 20-30 de minute după masă.
4. Relaxare și reducerea stresului:
Aroma plăcută a ceaiului de piersic are un efect calmant, fiind ideal pentru momentele de relaxare. Consumă o cană seara, pentru a te destinde după o zi aglomerată. Dacă ceaiul este combinat cu ceai verde, teina prezentă poate oferi un impuls ușor de energie, fără a afecta somnul, dacă este consumat cu moderație.
5. Îngrijirea pielii:
Antioxidanții din ceaiul de piersic, precum polifenolii, pot contribui la sănătatea pielii prin combaterea radicalilor liberi. Pentru un efect extern, poți folosi ceaiul rece ca tonic facial: aplică-l cu un disc demachiant pe pielea curată pentru a calma iritațiile sau pentru a hidrata tenul. Asigură-te că ceaiul este natural și nu conține aditivi care ar putea irita pielea.
6. Precauții și moderație:
Consumă ceaiul de piersic cu măsură, nu mai mult de 2-3 căni pe zi, pentru a evita posibile efecte secundare, mai ales dacă este combinat cu ceaiuri care conțin teină. Persoanele care iau medicamente ar trebui să consulte un medic, deoarece ceaiurile din plante pot interacționa cu anumite tratamente. De asemenea, dacă alegi ceaiuri din comerț, verifică eticheta pentru a evita aditivii artificiali.
7. Integrarea în ritualuri sănătoase:
Pentru a maximiza beneficiile, combină consumul de ceai de piersic cu o dietă echilibrată și un stil de viață activ. Poți savura ceaiul în timpul unei pauze de meditație sau lectură, transformându-l într-un moment de răsfăț care susține atât sănătatea fizică, cât și cea mentală.
Ceaiul de piersic este o băutură versatilă, care poate fi folosit nu doar pentru plăcerea gustului, ci și pentru a sprijini hidratarea, digestia și relaxarea. Prin prepararea atentă și consumul responsabil, această băutură aromată devine un aliat valoros pentru un stil de viață sănătos.
La zi
Smoothie tropical revigorant cu citrice și caise
Bucură-te de o explozie de prospețime și vitamine cu acest smoothie vibrant, perfect pentru a-ți începe ziua cu energie! Combinația de caise dulci, pepene galben suculent și citrice pline de aromă transformă această băutură într-un adevărat răsfăț sănătos. Ideal pentru micul dejun sau o gustare rapidă, acest smoothie se prepară în doar câteva minute și îți va încânta papilele gustative. Hai să trecem la rețetă!
Ingrediente:
- 2 caise proaspete, fără sâmbure
- 1 felie de pepene galben
- 1 portocală
- 3 mandarine
Preparare: Extrageți mai întâi sucul din cele trei mandarine și portocală, iar apoi procesați-l în blender împreună cu caisele și felia de pepene galben. Procesați până ce obțineți o băutură omogenă. Serviți imediat, pe stomacul gol.
La zi
Minieriada din 14 Iunie 1990: violența a îngenuncheat democrația
Pe 14 iunie 1990, Bucureștiul a fost scena uneia dintre cele mai întunecate pagini ale istoriei postdecembriste a României: Mineriada. Evenimentele din acea zi s-au desfășurat într-un context politic tensionat, marcat de tranziția fragilă de la regimul comunist la o democrație incertă, sub conducerea Frontului Salvării Naționale (FSN) și a președintelui Ion Iliescu.
Contextul politic:
După revoluția din decembrie 1989, România se afla într-o stare de efervescență politică. FSN, format din foști membri ai nomenklaturii comuniste și condus de Ion Iliescu, a preluat puterea, promițând reforme democratice. Însă, rapid, au apărut nemulțumiri din partea societății civile, care acuza FSN că perpetuează practicile autoritare ale fostului regim. Piața Universității devenise, în primăvara lui 1990, epicentrul protestelor anticomuniste, cunoscute sub numele de „Golaniada”. Aici, studenți, intelectuali și cetățeni obișnuiți cereau o democrație autentică, alegeri libere și excluderea foștilor comuniști din conducere. Aceste manifestații pașnice, începute în aprilie 1990, au fost văzute ca o amenințare de către FSN, mai ales după victoria sa covârșitoare în alegerile din 20 mai 1990, considerate de opozanți ca fiind marcate de nereguli.
Conducerea de atunci:
Ion Iliescu, președinte interimar și apoi ales, era figura centrală a puterii. Alături de el, premierul Petre Roman și alți lideri ai FSN, precum Gelu Voican Voiculescu, jucau roluri importante. Conducerea FSN era compusă în mare parte din foști membri ai Partidului Comunist, ceea ce alimenta neîncrederea opozanților. Aceștia din urmă, organizați în partide precum PNȚCD și PNL, împreună cu societatea civilă, denunțau lipsa de transparență și tendințele autoritare ale FSN. În acest context, protestele din Piața Universității au fost percepute ca o provocare directă la adresa legitimității noii puteri.
Minieriada din 14 iunie:
Pe fondul acestor tensiuni, autoritățile au decis să pună capăt protestelor din Piața Universității. În noaptea de 13 spre 14 iunie, forțele de ordine au intervenit violent pentru a dispersa manifestanții, dar situația a escaladat rapid. În dimineața zilei de 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului, mobilizați de lideri sindicali apropiați FSN și susținuți logistic de autorități, au sosit în București. Aceștia au fost manipulați prin propagandă, fiind convinși că protestatarii sunt „huligani” sau „agenți străini” care destabilizează țara. Sub îndrumarea tacită a conducerii, minerii au dezlănțuit un val de violență: au atacat protestatarii din Piața Universității, au devastat sedii ale partidelor de opoziție (PNȚCD și PNL) și redacții ale ziarelor independente, precum „România Liberă”. Civili nevinovați, studenți și intelectuali au fost bătuți cu brutalitate, doar pentru că „aratau suspect” sau purtau barbă, asociată stereotipic cu protestatarii.
Rolul conducerii:
Deși Ion Iliescu a negat implicarea directă în organizarea venirii minerilor, discursul său public din acea perioadă, în care a mulțumit minerilor pentru „restabilirea ordinii”, a sugerat o complicitate a conducerii. Declarațiile sale, precum cea în care îi numea pe protestatari „golani” sau „elemente fasciste”, au alimentat climatul de ură. Anchetele ulterioare au indicat că transportul minerilor a fost coordonat cu sprijinul instituțiilor statului, iar lipsa de intervenție a forțelor de ordine în fața violențelor a ridicat întrebări despre responsabilitatea directă a liderilor FSN.
Urmări:
Minieriada din 14 iunie 1990 a lăsat urme adânci în societatea românească. Oficial, s-au raportat șase morți și sute de răniți, dar mărturiile sugerează un bilanț mult mai grav. Evenimentul a consolidat imaginea unui regim dispus să folosească forța pentru a înăbuși opoziția, afectând încrederea în democrația tânără a României. În plan internațional, imaginile cu violențele din București au atras critici dure, izolând România pe scena globală.
Minieriada rămâne un simbol al luptei pentru libertate și al costului plătit pentru o democrație autentică. Ea reflectă nu doar diviziunile societății românești de atunci, ci și provocările unei tranziții marcate de umbrele trecutului comunist și de ambițiile unei conduceri care a prioritizat controlul în detrimentul pluralismului.
Traian Băsescu, operat de urgență pe inimă la Paris”
O iubire aproape perfectă. Cu tarife, program și profit pentru „iubit”
Accident feroviar la Mășcăteni: o femeie rănită, un copil cu atac de panică
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
Strada Independenței din Călărași, complet reabilitată: Lucrările s-au încheiat oficial, investiție de peste 7 milioane lei
