La zi
În următorii 5 ani ne așteaptă temperaturi record și secetă, conform OMM
Conform unui raport recent publicat de Organizația Meteorologică Mondială (OMM) în colaborare cu Met Office din Regatul Unit, perioada 2025-2029 va fi marcată de temperaturi globale record, cu un risc ridicat ca temperatura medie să depășească pragul de +1,5°C față de era preindustrială (1850-1900). Raportul, publicat pe 28 mai 2025, confirmă că anul 2024 a fost cel mai cald din istoria înregistrărilor, cu o temperatură medie globală de +1,55°C peste nivelurile preindustriale, fiind primul an care a depășit acest prag critic.
Specialiștii avertizează că fiecare fracțiune de grad de încălzire suplimentară intensifică fenomenele extreme: valuri de căldură mai severe, precipitații extreme, secete intense, topirea accelerată a calotei glaciare, a gheții marine și a ghețarilor, încălzirea oceanelor și creșterea nivelului mării. Există o probabilitate de 80% ca cel puțin unul dintre următorii cinci ani să depășească recordul de temperatură din 2024 și o șansă de 86% ca un an din această perioadă să fie cu peste 1,5°C mai cald decât media preindustrială. De asemenea, există o probabilitate de 70% ca media pe întreaga perioadă 2025-2029 să depășească acest prag.
În ceea ce privește precipitațiile, raportul prevede o creștere peste medie în regiuni precum Sahel, nordul Europei, Alaska și nordul Siberiei în perioada mai-septembrie 2025-2029, comparativ cu referința 1991-2020. În schimb, regiunea Amazonului se va confrunta probabil cu condiții mai uscate, accentuând riscul de secetă. În Arctica, temperaturile vor crește de peste trei ori mai rapid decât media globală, cu o reducere semnificativă a gheții marine în mările Barents, Bering și Okhotsk.
Ko Barrett, secretar general adjunct al OMM, subliniază că raportul „nu oferă niciun semn de atenuare în următorii ani”, ceea ce va amplifica impactul negativ asupra economiilor, vieții cotidiene și ecosistemelor. Totuși, depășirea pragului de 1,5°C nu înseamnă încă o încălcare definitivă a Acordului de la Paris, care se referă la media pe 20 de ani. Cu toate acestea, Davide Faranda, director de cercetare CNRS, avertizează că „știința este fără echivoc” și că reducerea urgentă a emisiilor de gaze cu efect de seră este esențială pentru a menține planeta într-o zonă climatică sigură.
Aceste previziuni subliniază necesitatea unor măsuri imediate pentru adaptarea la schimbările climatice și reducerea emisiilor, fenomenele extreme urmând să afecteze tot mai mult sănătatea publică, infrastructura și producția de alimente la nivel global.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Din 2026, TVA în HoReCa ar putea crește de la 11% la 21%, dacă încasările din august-octombrie 2025 nu satisfac guvernul. Majorarea, parte a măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar, urmează creșterii de la 9% la 11% din august 2025 (Legea nr. 141/2025).
-
Scumpiri: Prețurile în restaurante și hoteluri ar putea crește cu 10-25%, reducând consumul și turismul.
-
Falimente: Peste 4.000 de unități (10%) riscă închiderea, cu 40.000-50.000 de concedieri.
-
Evaziune fiscală: TVA de 21% ar încuraja neemiterea bonurilor fiscale, afectând încasările statului.
-
Turism: România ar deveni mai puțin competitivă față de țări cu TVA redus (Franța 10%, Germania 7%).
Reacții
HORA și FPIOR cer menținerea cotei de 11% și dialog cu guvernul. Digitalizarea e văzută ca soluție mai bună decât majorarea taxelor.
Creșterea TVA la 21% amenință HoReCa la falimente și scumpiri, afectând turismul și economia. Decizia finală din toamna 2025 va fi crucială.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Incident din 4-5 septembrie 2025:
În seara zilei de 4 septembrie 2025, sistemele radar ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) au detectat un grup de drone aeriene la aproximativ 36 de mile marine nord-est de Sulina, în apropierea graniței cu Ucraina. Ca răspuns, două avioane de luptă Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, au fost trimise pentru a monitoriza zona. La scurt timp după stabilirea contactului radar, dronele și-au schimbat traiectoria spre nord, iar semnalul lor electronic a dispărut. Avioanele germane au continuat misiunea de supraveghere și apoi au revenit la bază. Nu s-a raportat nicio pătrundere confirmată în spațiul aerian românesc în acest caz specific.
- Atacuri rusești în zonă: Dronele rusești vizează frecvent porturile ucrainene de la Dunăre, precum Ismail sau Reni, aflate în apropierea graniței cu România. Aceste atacuri au determinat emiterea frecventă de mesaje RO-Alert în județul Tulcea, inclusiv în Sulina, pentru a avertiza populația despre riscul căderii unor resturi din spațiul aerian.
- Răspunsul României: Armata română monitorizează constant spațiul aerian cu avioane F-16 sau alte aeronave aliate (cum ar fi Eurofighter Typhoon germane sau F-18 spaniole) și emite alerte RO-Alert atunci când există riscuri. Începând cu 26 februarie 2025, România a adoptat o lege care permite armatei să doboare drone care pătrund ilegal în spațiul aerian național, dar în multe cazuri, dronele sunt doar monitorizate dacă nu reprezintă o amenințare directă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Toamna anului 2025 pare să fie de scurtă durată în România, cedând rapid locul iernii. Deși începutul lunii octombrie promite zile blânde, cu soare și temperaturi tipice de toamnă, meteorologii avertizează că frigul se va instala mult mai devreme decât ne-am obișnuit, aducând temperaturi sub zero grade Celsius înainte de finalul lunii.
Sezonul de tranziție, plin de surprize
România traversează o perioadă de tranziție în care variațiile de temperatură pot fi surprinzătoare. Începutul lunii octombrie va fi marcat de zile plăcute, cu maxime între 13 și 15 grade Celsius și mult soare. Totuși, această atmosferă caldă nu va dura mult, frigul urmând să își facă simțită prezența mai rapid decât anticipăm.
Primul val de iarnă lovește Predealul
Conform prognozei Accuweather, primele temperaturi negative vor apărea pe 22 octombrie în Predeal, orașul situat la cea mai mare altitudine din România. Aici, termometrele vor indica -3 grade Celsius în timpul nopții, iar maxima zilei va ajunge doar la 8 grade. Această scădere bruscă marchează un contrast semnificativ față de zilele anterioare, când temperaturile se situau în jurul valorilor de 14-15 grade.
Frigul se instalează treptat
După 22 octombrie, temperaturile vor rămâne scăzute, cu minime apropiate de zero grade în mai multe nopți, în special pe 28 și 29 octombrie, când sunt așteptate valori între 1 și 3 grade Celsius. În ciuda soarelui de toamnă care încă mai încălzește zilele de la începutul lunii, finalul lui octombrie va aduce o atmosferă rece, specifică iernii, mai ales în zonele montane.
Pregătiți-vă pentru iarnă
Chiar dacă toamna mai oferă momente de confort, frigul se apropie rapid. În zonele de munte, luna octombrie 2025 va marca debutul iernii, iar românii ar trebui să fie pregătiți pentru o tranziție rapidă către sezonul rece.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
TVA în HoReCa la 21%: Falimente și scumpiri
Alertă la Sulina: Drone rusești în apropierea graniței pun armata română în gardă
Legătura invizibilă dintre sănătatea orală și afecțiunile cardiovasculare
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
