La zi
Ceai de foi de ceapă – beneficii și preparare
Ceaiul de foi de ceapă, deși mai puțin cunoscut, este o băutură tradițională cu multiple beneficii pentru sănătate, utilizată în medicina populară pentru proprietățile sale terapeutice. Cojile uscate de ceapă, adesea aruncate, sunt bogate în antioxidanți, vitamine și minerale, transformând acest ceai într-un remediu natural surprinzător de eficient.
Beneficiile ceaiului de foi de ceapă
-
Bogăție de antioxidanți: Cojile de ceapă conțin quercetină, un antioxidant puternic cu proprietăți antiinflamatoare și de stimulare a imunității. Aceasta ajută la combaterea stresului oxidativ și poate reduce riscul bolilor cronice.
-
Susținerea sănătății cardiovasculare: Quercetina contribuie la scăderea tensiunii arteriale și la îmbunătățirea circulației, fiind benefică pentru inimă.
-
Efect diuretic natural: Ceaiul de foi de ceapă poate ajuta la eliminarea excesului de apă din organism, fiind util în reducerea retenției de lichide.
-
Proprietăți antimicrobiene: Compușii din cojile de ceapă au efecte antimicrobiene, ajutând la combaterea infecțiilor minore și la susținerea sistemului imunitar.
-
Îmbunătățirea sănătății pielii și părului: Datorită conținutului de vitamine (A, C, E) și minerale, ceaiul poate contribui la sănătatea pielii și la întărirea firului de păr.
Cum se prepară ceaiul de foi de ceapă
Ingrediente:
-
Cojile uscate de la 2-3 cepe (de preferat ceapă galbenă sau roșie, organică, bine spălate înainte de decojire)
-
500 ml apă
-
Opțional: miere sau lămâie pentru gust
Mod de preparare:
-
Spală cojile și usucă-le: Asigură-te că foile de ceapă sunt curate și uscate. Dacă folosești ceapă proaspăt decojită, clătește cojile și lasă-le să se usuce.
-
Fierbe apa: Pune apa la fiert într-un ibric sau o cratiță mică.
-
Adaugă cojile: Când apa începe să fiarbă, adaugă foile de ceapă și lasă-le la infuzat timp de 10-15 minute la foc mic.
-
Strecoară: Toarnă ceaiul printr-o sită pentru a îndepărta cojile.
-
Adaugă arome (opțional): Dacă dorești, adaugă o linguriță de miere sau câteva picături de lămâie pentru a îmbunătăți gustul.
-
Consumă: Bea ceaiul cald, de 1-2 ori pe zi, în cantități moderate.
Precauții
-
Cantitate moderată: Consumul excesiv poate provoca disconfort gastric datorită conținutului ridicat de fibre și compuși activi.
-
Alergii: Dacă ești alergic la ceapă, evită ceaiul.
-
Consult medical: Persoanele cu afecțiuni renale sau care iau medicamente diuretice ar trebui să consulte un medic înainte de consum.
Concluzie
Ceaiul de foi de ceapă este o modalitate simplă și economică de a valorifica un ingredient adesea ignorat. Cu beneficii pentru sănătate și o preparare ușoară, această băutură merită încercată de cei interesați de remedii naturale. Totuși, moderația și consultarea unui specialist sunt esențiale pentru a te bucura de efectele sale în siguranță.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Din 2026, TVA în HoReCa ar putea crește de la 11% la 21%, dacă încasările din august-octombrie 2025 nu satisfac guvernul. Majorarea, parte a măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar, urmează creșterii de la 9% la 11% din august 2025 (Legea nr. 141/2025).
-
Scumpiri: Prețurile în restaurante și hoteluri ar putea crește cu 10-25%, reducând consumul și turismul.
-
Falimente: Peste 4.000 de unități (10%) riscă închiderea, cu 40.000-50.000 de concedieri.
-
Evaziune fiscală: TVA de 21% ar încuraja neemiterea bonurilor fiscale, afectând încasările statului.
-
Turism: România ar deveni mai puțin competitivă față de țări cu TVA redus (Franța 10%, Germania 7%).
Reacții
HORA și FPIOR cer menținerea cotei de 11% și dialog cu guvernul. Digitalizarea e văzută ca soluție mai bună decât majorarea taxelor.
Creșterea TVA la 21% amenință HoReCa la falimente și scumpiri, afectând turismul și economia. Decizia finală din toamna 2025 va fi crucială.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Incident din 4-5 septembrie 2025:
În seara zilei de 4 septembrie 2025, sistemele radar ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) au detectat un grup de drone aeriene la aproximativ 36 de mile marine nord-est de Sulina, în apropierea graniței cu Ucraina. Ca răspuns, două avioane de luptă Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, au fost trimise pentru a monitoriza zona. La scurt timp după stabilirea contactului radar, dronele și-au schimbat traiectoria spre nord, iar semnalul lor electronic a dispărut. Avioanele germane au continuat misiunea de supraveghere și apoi au revenit la bază. Nu s-a raportat nicio pătrundere confirmată în spațiul aerian românesc în acest caz specific.
- Atacuri rusești în zonă: Dronele rusești vizează frecvent porturile ucrainene de la Dunăre, precum Ismail sau Reni, aflate în apropierea graniței cu România. Aceste atacuri au determinat emiterea frecventă de mesaje RO-Alert în județul Tulcea, inclusiv în Sulina, pentru a avertiza populația despre riscul căderii unor resturi din spațiul aerian.
- Răspunsul României: Armata română monitorizează constant spațiul aerian cu avioane F-16 sau alte aeronave aliate (cum ar fi Eurofighter Typhoon germane sau F-18 spaniole) și emite alerte RO-Alert atunci când există riscuri. Începând cu 26 februarie 2025, România a adoptat o lege care permite armatei să doboare drone care pătrund ilegal în spațiul aerian național, dar în multe cazuri, dronele sunt doar monitorizate dacă nu reprezintă o amenințare directă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Toamna anului 2025 pare să fie de scurtă durată în România, cedând rapid locul iernii. Deși începutul lunii octombrie promite zile blânde, cu soare și temperaturi tipice de toamnă, meteorologii avertizează că frigul se va instala mult mai devreme decât ne-am obișnuit, aducând temperaturi sub zero grade Celsius înainte de finalul lunii.
Sezonul de tranziție, plin de surprize
România traversează o perioadă de tranziție în care variațiile de temperatură pot fi surprinzătoare. Începutul lunii octombrie va fi marcat de zile plăcute, cu maxime între 13 și 15 grade Celsius și mult soare. Totuși, această atmosferă caldă nu va dura mult, frigul urmând să își facă simțită prezența mai rapid decât anticipăm.
Primul val de iarnă lovește Predealul
Conform prognozei Accuweather, primele temperaturi negative vor apărea pe 22 octombrie în Predeal, orașul situat la cea mai mare altitudine din România. Aici, termometrele vor indica -3 grade Celsius în timpul nopții, iar maxima zilei va ajunge doar la 8 grade. Această scădere bruscă marchează un contrast semnificativ față de zilele anterioare, când temperaturile se situau în jurul valorilor de 14-15 grade.
Frigul se instalează treptat
După 22 octombrie, temperaturile vor rămâne scăzute, cu minime apropiate de zero grade în mai multe nopți, în special pe 28 și 29 octombrie, când sunt așteptate valori între 1 și 3 grade Celsius. În ciuda soarelui de toamnă care încă mai încălzește zilele de la începutul lunii, finalul lui octombrie va aduce o atmosferă rece, specifică iernii, mai ales în zonele montane.
Pregătiți-vă pentru iarnă
Chiar dacă toamna mai oferă momente de confort, frigul se apropie rapid. În zonele de munte, luna octombrie 2025 va marca debutul iernii, iar românii ar trebui să fie pregătiți pentru o tranziție rapidă către sezonul rece.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Țăranii, obligați să raporteze la ANAF tot ce vând. Opoziția acuză Guvernul că „îngroapă gospodăria de familie”
Zilele Europene ale Patrimoniului, marcate la Călărași prin proiectul „Vizitator în orașul meu”
Deputatul PSD Ion Samoilă, inițiative pentru corectarea inechităților fiscale și susținerea categoriilor vulnerabile
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
