Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -4°C | Anul XI Nr. 545

Știri

Babirusa – porcul cerb

Published

on

Babirusa, denumită și „porcul-cerb” datorită aspectului său neobișnuit, este o specie de suid care trăiește exclusiv în arhipelagul indonezian, în special pe insulele Sulawesi, Togian, Sula și Buru. Acest animal fascinant se distinge prin trăsăturile sale fizice unice și comportamentul său intrigant, fiind una dintre cele mai distinctive specii din familia Suidae. Ceea ce atrage imediat atenția la babirusa sunt colții săi spectaculoși, în special la masculi. Acești colți, care cresc din maxilarul superior, se curbează în sus și înapoi, uneori străpungând pielea capului și formând ceea ce pare a fi o pereche de coarne. Spre deosebire de colții altor specii de porci, aceștia nu sunt folosiți ca arme, ci joacă un rol important în ritualurile de împerechere, fiind un simbol al statutului și al forței masculului. La femele, colții sunt mult mai mici sau chiar absenți.

Babirusa trăiește în păduri tropicale umede, zone mlaștinose și regiuni cu vegetație densă, preferând habitate apropiate de surse de apă, cum ar fi râurile sau lacurile. Spre deosebire de alți porci sălbatici, care tind să fie mai gregari, babirusa este adesea solitară sau trăiește în grupuri mici, formate de obicei din femele și puii lor. Masculii tind să fie mai retrași, alăturându-se grupurilor doar în perioada de împerechere. Dieta babirusei este omnivoră, incluzând o varietate de fructe, rădăcini, frunze, insecte și chiar mici vertebrate, cum ar fi rozătoarele sau reptilele. Un aspect unic al fiziologiei sale este stomacul, care este mai simplu decât cel al altor porci și seamănă mai degrabă cu cel al rumegătoarelor, ceea ce sugerează o adaptare specială la mediul său.

Reproducerea babirusei este un proces interesant. Femelele au o perioadă de gestație de aproximativ 150-160 de zile, după care nasc de obicei unul sau doi pui, un număr relativ mic comparativ cu alte specii de porci. Puii sunt bine dezvoltați la naștere și pot merge la scurt timp după ce vin pe lume, ceea ce îi ajută să supraviețuiască în mediul sălbatic. Cu toate acestea, rata lor de supraviețuire este afectată de amenințările din habitatul lor natural.

Din păcate, babirusa este o specie vulnerabilă, conform Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Principalele amenințări la adresa sa sunt defrișările masive, care distrug pădurile tropicale în care trăiește, și vânătoarea pentru carnea sa sau pentru colți, care sunt considerați trofee de către unele comunități locale. În plus, fragmentarea habitatului și competiția cu alte specii invazive, cum ar fi porcii domestici, contribuie la scăderea populației. Eforturile de conservare, cum ar fi crearea de rezervații naturale și programele de monitorizare, sunt cruciale pentru protejarea acestei specii. Unele grădini zoologice din lume contribuie, de asemenea, la conservarea babirusei prin programe de reproducere în captivitate, deși provocarea principală rămâne protejarea habitatului său natural.

Advertisement

Pe lângă unicitatea sa fizică și ecologică, babirusa ocupă un loc special în cultura și mitologia locală din insulele indoneziene. În unele comunități, acest animal este considerat un simbol al puterii și al misterului, datorită aspectului său aproape mitologic. Povestirile locale vorbesc despre babirusa ca despre un animal sacru, uneori asociat cu spirite ale pădurii. În ciuda acestui statut cultural, protecția sa rămâne o provocare, deoarece dezvoltarea economică și expansiunea agricolă continuă să pună presiune pe ecosistemele fragile ale insulelor.

În concluzie, babirusa nu este doar un animal cu un aspect extraordinar, ci și o specie care reflectă diversitatea incredibilă a faunei din Indonezia. Supraviețuirea sa depinde de un echilibru delicat între conservare, educație și respect pentru natură. Protejarea babirusei nu înseamnă doar salvarea unui animal, ci și păstrarea unui ecosistem unic și a unei moșteniri naturale care fascinează și inspiră generații.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Lovitură la buzunar pentru români: impozitele pe case, terenuri și mașini explodează. Guvernul spune clar: „Nu mai aveam de ales”

Published

on

Românii se pregătesc pentru una dintre cele mai mari scumpiri fiscale din ultimii ani. Guvernul României anunță majorări masive ale impozitelor pe proprietate, care vor ajunge, în medie, la 70–80%, iar în unele cazuri pot fi chiar mai mari. Totul, spun oficialii, pentru bani și pentru a nu pierde fondurile europene.

De ce cresc taxele atât de mult

Explicația Guvernului este simplă: România colectează prea puțin din impozitele pe proprietate. În prezent, aceste taxe aduc doar 0,55% din PIB, de peste trei ori mai puțin decât media Uniunii Europene. Pe scurt, statul spune că:

  • multe impozite erau prea mici;
  • o parte importantă nici măcar nu era colectată;
  • sistemul favoriza inechități între contribuabili.

În plus, presiunea vine direct din Planul Național de Redresare și Reziliență și de la Comisia Europeană. Fără reformă, România risca să piardă sute de milioane de euro din cererile de plată PNRR.

Cât câștigă statul din buzunarul tău

Executivul estimează că noile impozite vor aduce 3,7 miliarde de lei în plus doar în 2026:

  • peste 1,4 miliarde lei din clădiri;
  • peste 1 miliard lei din terenuri;
  • aproape 1,2 miliarde lei din mașini.

Banii rămân la primării, care trebuie să se descurce cu mai puțini bani primiți de la bugetul de stat.

Ce se schimbă concret la case și terenuri

  • Valoarea impozabilă sare cu aproximativ 70%, până la aproape 2.700 lei/mp.
  • Dispar reducerile pentru vechimea clădirii: nu mai contează dacă locuiești într-o casă veche de 100 de ani sau într-un bloc ridicat în anii ’70.
  • Primăriile pot dubla impozitele, dacă vor, față de nivelul actual.

Pe scurt: acolo unde taxele erau minime, creșterea poate fi chiar peste media anunțată.

Mașinile, taxate după cât poluează

Impozitul auto nu mai e doar despre capacitatea motorului. Contează și norma de poluare:

Advertisement
  • mașinile vechi, poluante – taxe mai mari;
  • mașinile mai noi – creșteri mai mici;
  • hibridele nu mai sunt automat avantajate, iar electricele nu mai sunt scutite.
  • Principiul e clar: „poluatorul plătește”.

Probleme și haos la nivel local

Aplicarea noilor reguli a creat deja confuzii:

  • erori în deciziile de impunere;
  • blocaje și probleme pe ghișeul.ro;
  • primării nepregătite tehnic.

Guvernul promite că situația va fi corectată.

De când plătim mai mult

Noile taxe intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026, iar din 2027 urmează pasul final: impozitarea la valoarea reală de piață a proprietăților.

Singura veste bună: dacă îți plătești taxele până pe 31 martie, primești în continuare reducerea de 10%.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Prefectura Călărași: utilitățile funcționează normal, traficul rutier se desfășoară în condiții de iarnă

Published

on

În plină iarnă, Prefectura Călărași vine cu vești bune: fără pene de curent, fără gaze tăiate și fără drumuri blocate. La ora 12:00, autoritățile au anunțat că județul rezistă bine în fața vremii reci.

Curent electric: zero avarii mari. Doar câțiva consumatori izolați, punctual, în zone din baltă.
Gaze: nicio problemă. Totul funcționează normal.

Drumurile? Se circulă!
Pe A2, utilajele au ieșit la atac:

  • București – Lehliu Gară: 15 utilaje, 190 tone de sare;
  • Lehliu Gară – Ialomița: 32 utilaje, cu intervenții consistente la Drajna și Fetești (peste 450 tone de sare și NaCl).

În județ:

  • Drumuri Naționale: 26 utilaje, 75 tone de sare;
  • Drumuri Județene: 41 utilaje, 1.400 tone de sare și nisip.

Concluzia zilei: se merge, se aprinde lumina, gazele curg, iar utilajele rămân în priză. Iarna a venit, dar Călărașiul nu s-a oprit.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

iPhone-uri „de lux” la AJOFM Călărași. Explicația șefei instituției după valul de revoltă: „Nu sunt bani de salarii, dar telefoanele sunt din fonduri europene”

Published

on

Achiziția a 9 telefoane iPhone 17 Pro, în valoare de aproape 49.000 de lei, de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași a aprins spiritele în mediul online și a stârnit un val de reacții dure. Într-o perioadă în care se vorbește tot mai des despre austeritate, lipsă de fonduri și sacrificii, ideea că o instituție care se ocupă de șomeri își cumpără telefoane de ultimă generație a fost suficientă pentru a provoca indignare.

„Legal poate. Moral, fiecare judecă”, au comentat cetățenii, după ce documentele din platforma de achiziții publice au arătat că AJOFM Călărași a cumpărat 9 iPhone 17 Pro 256 GB, la un preț de peste 5.400 de lei bucata, bani publici.

Contactată de CălărașiPress, Doinița Nicolae, directoarea Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași, spune însă că lucrurile stau complet diferit față de situație expusă în spațiul public.

„Nu sunt telefoane pentru șefi și nu sunt din bugetul instituției”, susține aceasta.

Advertisement

Potrivit explicațiilor oferite, achiziția a fost făcută din fonduri europene, în cadrul unui proiect major – un Centru de Tineret, cu o valoare totală de aproximativ 2 milioane de euro, implementat la nivel național. AJOFM Călărași este beneficiar într-un proiect „în oglindă” cu alte județe din țară.

Mai mult, directoarea afirmă că nu beneficiază personal de niciun telefon și că nici măcar nu face parte din echipa de proiect.

„Eu folosesc un telefon vechi, primit cadou de Crăciun. În instituție nu avem bani nici de hârtie, suntem datori la gaze. Telefoanele astea nu au legătură cu bugetul nostru de funcționare”, a declarat șefa AJOFM.

Telefoanele sunt destinate angajaților implicați direct în implementarea proiectului, respectiv nouă persoane, dintre care șapte de la Oltenița, care lucrează zilnic cu sute de tineri: îi contactează, îi consiliază, îi înscriu în baze de date și merg pe teren.

Proiect pe 3 ani, mii de tineri vizați

Advertisement

Conform conducerii AJOFM, proiectul se întinde pe trei ani și vizează peste 1.800 – 2.000 de tineri, doar în zona Călărași–Ialomița. Activitatea presupune deplasări constante și comunicare permanentă, iar instituția nu are telefoane de serviciu în dotare.

„Fără aceste echipamente, proiectul nu poate funcționa. Sunt bani prevăzuți, aprobați și controlați la nivel european”, mai spune directoarea.

În încercarea de a calma spiritele, reprezentanții AJOFM anunță că vor publica toate detaliile proiectului și bugetului, pentru a elimina suspiciunile.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading