Pe 7 mai 2025, Parlamentul României a adoptat o lege semnificativă care interzice vânzarea petardelor și a altor articole pirotehnice către publicul larg, rezervând utilizarea acestora exclusiv profesioniștilor autorizați. Această decizie marchează un pas important în direcția sporirii siguranței publice și a reducerii incidentelor asociate cu utilizarea necorespunzătoare a materialelor pirotehnice. Noua legislație impune restricții drastice asupra accesului persoanelor fizice la astfel de produse, limitând utilizarea lor la evenimente organizate de entități licențiate, cum ar fi companiile specializate în spectacole pirotehnice.
Măsura vine ca răspuns la o serie de probleme recurente raportate în ultimii ani, în special în perioada sărbătorilor de iarnă, când petardele și focurile de artificii utilizate iresponsabil au cauzat numeroase accidente. De la răni grave, inclusiv arsuri și leziuni ale membrelor, până la incendii accidentale și tulburarea liniștii publice, impactul negativ al articolelor pirotehnice asupra comunităților a determinat autoritățile să acționeze. Statisticile oficiale indică sute de cazuri anual în care intervenția serviciilor de urgență a fost necesară din cauza utilizării necontrolate a petardelor, iar spitalele au raportat o creștere a numărului de pacienți în perioada sărbătorilor.
Legea reflectă, de asemenea, o aliniere la tendințele europene, unde țări precum Germania, Olanda sau Irlanda au introdus reglementări similare pentru a controla mai strict comercializarea și utilizarea articolelor pirotehnice. Prin limitarea accesului la petarde, România urmărește nu doar reducerea riscurilor pentru sănătate și siguranță, ci și protejarea mediului, având în vedere că focurile de artificii contribuie la poluarea aerului și generează deșeuri greu de gestionat.
Cu toate acestea, adoptarea legii nu este lipsită de controverse. Pentru mulți români, utilizarea petardelor și a focurilor de artificii reprezintă o tradiție, în special în timpul Revelionului sau al altor sărbători. Restricțiile ar putea genera nemulțumiri în rândul celor care consideră că această activitate, dacă este realizată responsabil, nu ar trebui interzisă complet. În plus, există întrebări legate de impactul economic asupra comercianților care depindeau de vânzarea acestor produse. Autoritățile vor trebui să găsească un echilibru între aplicarea strictă a legii și comunicarea eficientă cu publicul pentru a explica beneficiile pe termen lung ale acestei măsuri.
Succesul implementării legii va depinde de mai mulți factori. În primul rând, controalele riguroase asupra pieței sunt esențiale pentru a preveni vânzările ilegale de petarde, care ar putea submina scopul legislației. În al doilea rând, campaniile de informare publică vor juca un rol crucial în educarea cetățenilor cu privire la noile reglementări și la riscurile asociate utilizării neautorizate a articolelor pirotehnice. Nu în ultimul rând, colaborarea cu profesioniștii din domeniu va asigura că evenimentele care implică focuri de artificii, cum ar fi spectacolele publice, vor continua să fie realizate în condiții de siguranță.
În concluzie, legea adoptată pe 7 mai 2025 reprezintă un pas curajos către o societate mai sigură și mai responsabilă. Deși tranziția către noile reguli poate fi dificilă pentru unii, beneficiile de reducere a accidentelor, protejare a mediului și respectare a liniștii publice sunt incontestabile. Rămâne de văzut cât de eficient va fi aplicată această lege și dacă va reuși să schimbe atitudinile față de utilizarea articolelor pirotehnice în România.
Această lege este un pas concret și necesar către o societate mai empatică, care înțelege că distracția unora nu trebuie să însemne suferința altora.
De acum înainte, doar profesioniști autorizați vor mai putea folosi articole pirotehnice, iar utilizarea de către persoane fizice va fi drastic limitată.
Cei care încalcă legea riscă pedepse de la 1 la 5 ani de închisoare.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
