La zi
Semnificația istorică a zilei de 3 mai
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
612 – S-a născut împăratul bizantin Heraclius Konstantin (Constantin al III- lea).
1270 – A murit regele Bela al IV-lea al Ungariei.
1469 – S-a născut Niccolò Machiavelli, scriitor, om politic și istoric italian, reprezentant ilustru al istoriografiei renascentiste.
1481 – A murit sultanul otoman Mahomed al II-lea.
1560 – Diaconul Coresi și Tudor diacul încep tipărirea, la Brașov, a primului „Tetraevanghel” în limba română.
1720 – Frederic I este încoronat rege al Suediei după ce soția lui, Ulrica Eleonora, a abdicat.
1791 – Sejmul polonez a adoptat Constituția poloneză din 3 mai, una dintre primele constituții moderne din lume.
1847 – A avut loc la Iași, in Principatul Moldova, premiera comediei „Piatra în casă”, de Vasile Alecsandri.
1848 – A început Adunarea Națională de la Blaj (3/15 – 5/17 mai).
1849 – S-a născut Bernhard von Bulow, om politic, cancelar al Reichului și prim–ministru al Prusiei între 1900–1909.
1851 – Nicolae Bălcescu ține la Paris conferința intitulată „Mișcarea romanilor din Ardeal la 1848″, titlul original era “Discursul cetățeanului Bălcescu”, apărut în publicația “Junimea română”, la rubrica “Dare de seama asupra banchetului studenților romani din 3/15 mai 1851″.
1868 – Are loc Conferința de la Blaj, a fruntașilor politici ai românilor din Transilvania, în cadrul căreia se adoptă un act de protest împotriva alipirii Transilvaniei la Ungaria (Pronunciamentul de la Blaj). În cadrul aceleiași conferințe a fost revendicată autonomia Transilvaniei pe baza “Diplomei leopoldine” și a “Pragmaticei sancțiuni”.
1891 – Se înființează “Fundația Universitară Carol I“, actuala Bibliotecă Universitară din București.
1924 – Echipa României de rugby câștigă prima medalie olimpică pentru țara noastră.
1937 – Romanul „Pe aripile vântului” al scriitoarei Margaret Mitchell, câștigă premiul Pulitzer.
1942 – Marina japoneză a declanșat invazia insulei Tulagi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
1946 – Potrivit rechizitoriului din 29 aprilie, începe audierea în procesele de la Tokyo, împotriva membrilor japonezi ai armatei imperiale și a foștilor oficiali guvernamentali învinuiți de crime de război.
1948 – Președintele SUA, Harry Truman, semnează legea privind instituirea „Planului Marshall”.
1960 – Intră în vigoare Convenția de la Stockholm privind crearea Asociației Europene pentru Liber Schimb (AELS), din care fac parte Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elveția si Marea Britanie.
1975 – Nadia Comăneci devine la vârsta de 13 ani și jumătate, campioană absolută a Europei la gimnastică, precum și pe aparate (sărituri, paralele și bârnă).
1979 – Margaret Thatcher a câștigat alegerile și a devenit prima femeie prim–ministru din istoria Marii Britanii.
1990 – Demonstranții din Piața Universității din București primesc un mesaj de solidaritate de la Paris, din partea scriitorului Eugen Ionescu care se declară „academician golan“.
1991 – Asociația mondială a ziarelor și Federația Internațională a Editorilor de Ziare adoptă ziua internațională a presei libere. Se semnează “Declarația de la Windhoek” (Africa de Sud), care sublinia că “o presa libera, pluralista si independenta, este o componentă esențială a oricărei societăți democratice”.
1996 – Prima vizită la București a secretarului general al NATO, Javier Solana.
1997 – Semnarea, la Kiev, de către miniștrii de externe ai României și Ucrainei a Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre cele doua țări.
1998 – Președintele german, Roman Herzog, deschide „Anul Fontane“, care marchează centenarul morții scriitorului Theodor Fontane (20 septembrie 1898).
2004 – Organizația arabă a drepturilor omului – OADH – a solicitat ONU să formeze o comisie de anchetă cu privire la „torturile sistematice practicate de forțele de ocupație din Irak”.
2008 – Peste 134.000 de persoane au murit sau au fost date dispărute, în urma ciclonului Nargis în Myanmar, cel mai mare dezastru natural de la cutremurul din Oceanul Indian din 2004.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Meteo și Mediu
Vortexul polar lovește România în valuri succesive: pregătiți-vă pentru cea mai rece iarnă din ultimii ani!
România se pregătește pentru o iarnă cum nu a mai fost de mult timp. Vortexul polar, acea uriașă masă de aer rece care învăluie Polul Nord, dă semne clare de slăbiciune și instabilitate. Un fenomen rar, o încălzire bruscă a stratosferei, a început deja să perturbe acest sistem atmosferic gigant, permițând aerului arctic să coboare în valuri succesive spre latitudinile noastre.
Primele semne vor apărea încă din decembrie, când răciri bruște vor lovi nordul și estul țării, aducând ninsori timpurii și temperaturi care pot scădea sub zero grade chiar în zonele joase. Apoi, în ianuarie și februarie, vortexul polar își va arăta adevărata forță: valuri de frig intens se vor succeda unul după altul, ca o cascadă de aer polar. Temperaturile vor coborî frecvent sub -15 grade, iar în unele nopți chiar spre -25 de grade în Moldova, Transilvania și zonele montane. Viscolul va mătura câmpiile, formând troiene înalte și blocând drumuri, iar stratul de zăpadă va depăși un metru în multe regiuni.
Specialiștii observă că această destabilizare a vortexului polar este amplificată de alți factori globali, ceea ce face ca iarna 2025-2026 să aibă toate șansele să devină cea mai geroasă și mai înzăpezită din ultimii ani. După câțiva ani cu ierni blânde și lipsite de zăpadă consistentă, acum revenim la iernile autentice, acelea care pun la încercare rezistența noastră: ger pătrunzător dimineața, ninsori care acoperă totul în alb și perioade în care termometrele refuză să urce peste minus.
Autoritățile trebuie să fie pregătite pentru intervenții rapide, iar noi, cetățenii, ar trebui să ne asigurăm rezerve de combustibil, să verificăm instalațiile de încălzire și să ne echipăm mașinile cu anvelope de iarnă. Fermierii vor avea de suferit de la înghețul prelungit, iar transporturile vor fi frecvent întrerupte de viscole puternice.
Nu este exclus ca aceste valuri de frig să alterneze cu scurte perioade mai blânde, dar tendința generală este clară: vortexul polar lovește în cascadă, aducând o iarnă grea, cu ger persistent și zăpadă din belșug. Este momentul să ne amintim de iernile de odinioară și să ne pregătim temeinic – cea mai rece iarnă din ultimii ani este la doar câteva săptămâni distanță!
SURSE: ANM
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Victorie pentru Guvern: CCR devansează urgent judecata impozitelor – majorările pot intra în vigoare de la 1 ianuarie!
Curtea Constituțională a României a decis astăzi să accepte cererea de preschimbare a termenului formulată de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Judecata sesizării depuse de partidul AUR împotriva pachetului de majorări fiscale (impozite pe proprietate, taxe auto, impozit pe dividende și altele) va avea loc acum pe 10 decembrie 2025, în loc de data inițială din februarie 2026.
Această decizie rapidă schimbă complet situația: dacă până ieri părea imposibil ca noile impozite și taxe să se aplice de la 1 ianuarie 2026, acum șansele sunt foarte mari ca ele să intre în vigoare exact la termenul planificat. Suspendarea automată a legii încetează odată cu pronunțarea Curții, iar o decizie favorabilă Guvernului (considerată probabilă de majoritatea analiștilor) va permite autorităților locale și centrale să colecteze sumele suplimentare încă din primele zile ale anului viitor.
Pentru cetățeni înseamnă că nivelul impozitelor și taxelor locale va crește nu doar cu indexarea automată în funcție de inflație (aproximativ 5-6%), ci și cu majorările suplimentare stabilite prin legea adoptată recent în Parlament. Primăriile așteptau cu nerăbdare această clarificare, deoarece bugetele pe 2026 erau construite pe baza veniturilor estimate din noile cote.
Decizia de astăzi demonstrează că, atunci când miza bugetară este mare, instituțiile pot acționa cu rapiditate maximă. Rămâne de văzut verdictul final din 10 decembrie, dar drumul spre aplicarea măsurilor fiscale este acum larg deschis.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Agenția Națională de Administrare Fiscală a făcut un pas decisiv în dosarul imobilului pierdut de familia Iohannis în Sibiu. Statul român, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, a înregistrat la Tribunalul Sibiu o acțiune prin care solicită obligarea fostului președinte Klaus Iohannis și a soției sale la plata unor despăgubiri consistente, estimate la aproximativ un milion de euro.
Suma reprezintă contravaloarea lipsei de folosință a cotei de jumătate dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu, pe strada Nicolae Bălcescu, pe care familia Iohannis l-a deținut și exploatat timp de peste un deceniu și jumătate, încasând chirii substanțiale. Imobilul respectiv a fost recuperat de stat în urma unor decizii judecătorești definitive, care au anulat contractul de vânzare-cumpărare considerat nelegal.
Deși au fost notificați în repetate rânduri și li s-a propus chiar eșalonarea plății, soții Iohannis au refuzat să achite voluntar prejudiciul. În aceste condiții, instituția fiscală a cerut instanței instituirea imediată a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor familiei, inclusiv sechestru pe casele și apartamentele deținute în Sibiu, pentru a garanta recuperarea integrală a sumelor datorate bugetului de stat.
Acțiunea reprezintă o continuare firească a eforturilor depuse pentru apărarea patrimoniului public și vine după ce, recent, familia fostului președinte a fost executată silit pentru predarea imobilului în cauză. Reprezentanții instituției au subliniat că toate demersurile legale vor fi urmărite cu maximă celeritate, tratând cazul cu aceeași rigoare aplicată oricărui contribuabil.
Dosarul promite să fie unul dintre cele mai răsunătoare procese ale ultimilor ani, punând sub reflector averea acumulată de Klaus Iohannis și ridicând întrebări privind modul în care au fost gestionate anumite proprietăți în perioada mandatelor sale. Următoarele termene de judecată vor decide dacă sechestrul va fi aplicat efectiv, blocând orice posibilitate de înstrăinare a bunurilor până la soluționarea definitivă a cauzei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Trogonul mascat – bijuteria ascunsă a Anzilor
Primul submarin din istorie: Invenția care a schimbat războaiele navale
Ceaiul negru – aliatul sănătății tale zilnice, cu măsură și înțelepciune
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
