La zi
Semnificația istorică a zilei de 3 mai
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
612 – S-a născut împăratul bizantin Heraclius Konstantin (Constantin al III- lea).
1270 – A murit regele Bela al IV-lea al Ungariei.
1469 – S-a născut Niccolò Machiavelli, scriitor, om politic și istoric italian, reprezentant ilustru al istoriografiei renascentiste.
1481 – A murit sultanul otoman Mahomed al II-lea.
1560 – Diaconul Coresi și Tudor diacul încep tipărirea, la Brașov, a primului „Tetraevanghel” în limba română.
1720 – Frederic I este încoronat rege al Suediei după ce soția lui, Ulrica Eleonora, a abdicat.
1791 – Sejmul polonez a adoptat Constituția poloneză din 3 mai, una dintre primele constituții moderne din lume.
1847 – A avut loc la Iași, in Principatul Moldova, premiera comediei „Piatra în casă”, de Vasile Alecsandri.
1848 – A început Adunarea Națională de la Blaj (3/15 – 5/17 mai).
1849 – S-a născut Bernhard von Bulow, om politic, cancelar al Reichului și prim–ministru al Prusiei între 1900–1909.
1851 – Nicolae Bălcescu ține la Paris conferința intitulată „Mișcarea romanilor din Ardeal la 1848″, titlul original era “Discursul cetățeanului Bălcescu”, apărut în publicația “Junimea română”, la rubrica “Dare de seama asupra banchetului studenților romani din 3/15 mai 1851″.
1868 – Are loc Conferința de la Blaj, a fruntașilor politici ai românilor din Transilvania, în cadrul căreia se adoptă un act de protest împotriva alipirii Transilvaniei la Ungaria (Pronunciamentul de la Blaj). În cadrul aceleiași conferințe a fost revendicată autonomia Transilvaniei pe baza “Diplomei leopoldine” și a “Pragmaticei sancțiuni”.
1891 – Se înființează “Fundația Universitară Carol I“, actuala Bibliotecă Universitară din București.
1924 – Echipa României de rugby câștigă prima medalie olimpică pentru țara noastră.
1937 – Romanul „Pe aripile vântului” al scriitoarei Margaret Mitchell, câștigă premiul Pulitzer.
1942 – Marina japoneză a declanșat invazia insulei Tulagi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
1946 – Potrivit rechizitoriului din 29 aprilie, începe audierea în procesele de la Tokyo, împotriva membrilor japonezi ai armatei imperiale și a foștilor oficiali guvernamentali învinuiți de crime de război.
1948 – Președintele SUA, Harry Truman, semnează legea privind instituirea „Planului Marshall”.
1960 – Intră în vigoare Convenția de la Stockholm privind crearea Asociației Europene pentru Liber Schimb (AELS), din care fac parte Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elveția si Marea Britanie.
1975 – Nadia Comăneci devine la vârsta de 13 ani și jumătate, campioană absolută a Europei la gimnastică, precum și pe aparate (sărituri, paralele și bârnă).
1979 – Margaret Thatcher a câștigat alegerile și a devenit prima femeie prim–ministru din istoria Marii Britanii.
1990 – Demonstranții din Piața Universității din București primesc un mesaj de solidaritate de la Paris, din partea scriitorului Eugen Ionescu care se declară „academician golan“.
1991 – Asociația mondială a ziarelor și Federația Internațională a Editorilor de Ziare adoptă ziua internațională a presei libere. Se semnează “Declarația de la Windhoek” (Africa de Sud), care sublinia că “o presa libera, pluralista si independenta, este o componentă esențială a oricărei societăți democratice”.
1996 – Prima vizită la București a secretarului general al NATO, Javier Solana.
1997 – Semnarea, la Kiev, de către miniștrii de externe ai României și Ucrainei a Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre cele doua țări.
1998 – Președintele german, Roman Herzog, deschide „Anul Fontane“, care marchează centenarul morții scriitorului Theodor Fontane (20 septembrie 1898).
2004 – Organizația arabă a drepturilor omului – OADH – a solicitat ONU să formeze o comisie de anchetă cu privire la „torturile sistematice practicate de forțele de ocupație din Irak”.
2008 – Peste 134.000 de persoane au murit sau au fost date dispărute, în urma ciclonului Nargis în Myanmar, cel mai mare dezastru natural de la cutremurul din Oceanul Indian din 2004.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În inima deșertului egiptean, la marginea orașului Giza, se înalță trei colosi de piatră care au sfidat timpul și au fascinat omenirea timp de peste 4.500 de ani. Piramidele din Giza – Khufu (sau Keops), Khafre și Menkaure – nu sunt doar monumente funerare, ci simboluri ale unei civilizații care a atins culmi uluitoare ale ingineriei, astronomiei și spiritualității.
O capodoperă a Epocii Bronzului
Marea Piramidă, construită în jurul anului 2580 î.Hr. pentru faraonul Khufu, a fost cea mai înaltă construcție din lume timp de aproape 4 milenii. Cu peste 2,3 milioane de blocuri de piatră, unele cântărind până la 15 tone, ridicarea acestei structuri fără macarale sau unelte moderne rămâne un mister tehnologic.
Egiptenii foloseau dălți de cupru, nisip de cuarț și tehnici ingenioase pentru a tăia și transporta blocurile. Calcarul alb, care odinioară făcea piramida să strălucească în soare, era adus de la Tura, iar granitul pentru camerele funerare venea de la Aswan, la peste 800 de km distanță.
Aliniate cu stelele
Fețele piramidelor sunt aliniate aproape perfect cu punctele cardinale, iar coridoarele interne indică stele sacre precum Sirius și Orion. Conform teoriei corelării Orion, dispunerea celor trei piramide reflectă poziția stelelor din centura lui Orion, asociate cu zeul Osiris – stăpânul lumii de apoi.
Mai mult decât morminte
Piramidele nu erau doar locuri de odihnă pentru faraoni, ci „mașinării pentru eternitate”. Ele protejau trupul mumificat al regelui și îi facilitau ascensiunea către viața de apoi. Complexul includea temple mortuare, drumuri sacre și piramide mai mici pentru regine.
Descoperiri moderne
În 2017, cercetătorii au folosit fizica particulelor pentru a explora interiorul Marii Piramide și au descoperit o cavitate uriașă, necunoscută anterior, cu o lungime de peste 30 de metri.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Tamarinul împărat (Saguinus imperator) este o specie de maimuță mică, plină de farmec, originară din pădurile tropicale ale bazinului Amazonului. Cunoscut pentru aspectul său distinctiv, cu o „mustță” albă, lungă și elegantă, care contrastează cu blana sa de culoare închisă, tamarinul împărat este una dintre cele mai carismatice primate din America de Sud. Această specie a fost numită în onoarea împăratului german Wilhelm al II-lea, datorită asemănării mustăților sale cu cele ale monarhului.
Tamarinul împărat este o maimuță de dimensiuni reduse, măsurând între 23 și 26 cm în lungime, fără a include coada, care poate ajunge până la 40 cm. Greutatea sa variază între 400 și 550 de grame. Blana sa este predominant gri-maronie, cu nuanțe aurii sau roșiatice pe spate, iar mustățile albe, lungi și bine definite sunt trăsătura sa cea mai emblematică. Membrele sale sunt agile, adaptate pentru sărituri și cățărări rapide prin coronamentul pădurii.
Această specie trăiește în pădurile tropicale umede din vestul bazinului Amazonului, în țări precum Brazilia, Peru, Bolivia și estul Ecuadorului. Preferă pădurile primare și secundare, unde copacii înalți și vegetația densă oferă adăpost și hrană. Tamarinii împărați sunt arboricoli, petrecând majoritatea timpului în copaci, la înălțimi de 10-30 de metri.
Tamarinii împărați sunt animale sociale, trăind în grupuri mici de 2 până la 8 indivizi, conduse de o femelă dominantă. Aceste grupuri sunt foarte unite, membrii comunicând prin sunete variate, de la ciripituri la fluierături. Dieta lor este omnivoră, incluzând fructe, nectar, seva copacilor, insecte și ocazional vertebrate mici, precum broaște sau șopârle. Seva copacilor reprezintă o sursă importantă de hrană, mai ales în sezonul uscat.
Tamarinul împărat are un sistem de reproducere cooperativ. Femela dominantă este singura care se reproduce în grup, dând naștere de obicei la gemeni, o trăsătură comună la tamarini. Perioada de gestație durează aproximativ 140 de zile, iar puii sunt îngrijiți de toți membrii grupului, inclusiv de masculi, care joacă un rol esențial în transportul și protejarea acestora.
Deși tamarinul împărat nu este în prezent clasificat ca specie pe cale de dispariție, habitatul său este amenințat de defrișări, agricultură și extinderea infrastructurii. Conservarea pădurilor amazoniene este crucială pentru supraviețuirea acestei specii. Programele de monitorizare și protejare a habitatului contribuie la menținerea populațiilor stabile.
Curiozități
-
Mustățile impresionante ale tamarinului împărat nu sunt doar decorative; ele pot juca un rol în comunicarea vizuală.
-
Acești tamarini sunt extrem de agili, putând sări până la 2 metri între ramuri.
-
În captivitate, tamarinii împărați pot trăi până la 20 de ani, dar în sălbăticie durata lor de viață este mai scurtă din cauza prădătorilor și a condițiilor de mediu.
Tamarinul împărat este o adevărată bijuterie a pădurilor amazoniene, combinând un aspect adorabil cu un comportament complex și fascinant. Protejarea habitatului său este esențială pentru a ne asigura că această maimuță carismatică va continua să încânte generațiile viitoare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cei care dau petreceri de pomină nu mai scapă de ochii Fiscului! ANAF a decis să intre direct pe ringul de dans al românilor, obligând restaurantele și sălile de evenimente să raporteze totul – de la câți invitați vin la nuntă, cât costă meniul și până la ce avansuri s-au încasat.
Pe scurt, statul vrea să știe dacă sarmalele, lăutarii și artificiile sunt trecute și pe factură, nu doar în caiet.
Autoritățile spun că măsura e menită să taie din rădăcină evaziunea fiscală din HoReCa, unde circulă sume uriașe „la negru”. Așa că, până la final de an, toți operatorii de evenimente trebuie să trimită date detaliate despre nunțile și botezurile programate între august și decembrie 2025.
Iar cireașa de pe tort: la masa mirilor, pe lângă nași și socri, se așază acum și inspectorul ANAF – ca să numere banii de nuntă împreună.
foto ilustrativ: Ionuț Blebea
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Povestea incredibilă a piramidelor din Giza
Tamarinul Împărat: Maimuța cu mustăți regale din inima Amazonului
De la hore la facturi: ANAF, invitatul surpriză la nunți și botezuri!
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
