Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 35°C | Anul XI Nr. 524

Știri

Informare privind riscul de blackout în România

Published

on

În urma blackout-ului major care a afectat Spania, Portugalia și Andorra pe 28 aprilie 2025, autoritățile române evaluează riscul unei posibile pene de curent de amploare în țara noastră. Deși ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că un scenariu similar celui din Spania este puțin probabil în România, specialiștii recomandă pregătirea pentru situații de urgență, având în vedere interconexiunile rețelei electrice europene.

Contextul blackout-ului din Spania
Pana de curent din Spania a afectat orașe precum Sevilla, Madrid, Burgos, Granada, Málaga și Cádiz, fiind descrisă ca cea mai gravă din istoria recentă a regiunii. Cauza exactă rămâne neclară, dar operatorul spaniol Red Eléctrica investighează posibilele motive, excluzând temporar ipoteza unui atac cibernetic. Întreruperea a generat pierderi economice estimate la peste 4,5 miliarde de euro în Spania.

Situația în România
România nu a raportat pene de curent majore recente, dar un incident notabil a avut loc în 2021, când șase județe din nord-vestul țării (Cluj, Satu Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Sălaj și Alba) au rămas fără electricitate timp de o oră din cauza unei avarii în rețea. În prezent, sistemul energetic românesc este considerat stabil, dar vulnerabilitățile regionale, cum ar fi dependența de interconexiunile europene și posibilele defecțiuni în infrastructură, ridică semne de întrebare.

Zonele vizate în România
În cazul unui blackout ipotetic, zonele cele mai expuse ar fi:

Advertisement
  • București-Ilfov: Datorită consumului ridicat de energie și densității populației, capitala ar putea fi afectată semnificativ.

  • Județele din nord-vest (Cluj, Satu Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Alba): Aceste județe au antecedente de pene de curent și sunt conectate la rețele care pot fi vulnerabile la fluctuații.

  • Zona de sud (Dolj, Olt, Vâlcea): Centrele industriale mari, cum ar fi Craiova, pot suferi din cauza cererii mari de energie.

  • Dobrogea (Constanța, Tulcea): Infrastructura eoliană, care contribuie semnificativ la producția de energie, ar putea fi afectată de condiții meteorologice extreme sau avarii.

Recomandări pentru populație
Autoritățile îndeamnă cetățenii să fie pregătiți pentru o posibilă pană de curent care ar putea dura de la câteva ore la câteva zile. O trusă de urgență ar trebui să includă:

  • Lanterne și baterii de rezervă

  • Apă potabilă și alimente neperisabile

  • O sursă alternativă de încălzire (dacă este cazul)

  • Un radio portabil pentru a primi informații oficiale

Concluzie
Deși riscul unui blackout major în România rămâne scăzut, evenimentele recente din Spania subliniază importanța pregătirii. Autoritățile monitorizează situația, iar cetățenii sunt încurajați să fie vigilenți și să urmeze recomandările oficiale. Pentru informații actualizate, accesați site-urile oficiale ale Ministerului Energiei și Transelectrica.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Vlad Pascu a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare în dosarul 2 Mai

Published

on

Vlad Pascu a fost condamnat definitiv la zece ani de închisoare, după ce Curtea de Apel Constanța a menținut decizia primei instanțe. Pe 19 august s-au împlinit doi ani de la accidentul prin care a omorât doi tineri și a rănit alți trei. 

„Dosarul 2 Mai a ajuns la final. Totul a ramas cum știți. 10 ani de închisoare pentru Vlad Pascu. O poveste tristă,tristă”, a transmis avocatul, printr-o postare pe Facebook. Continuarea, aici.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Jandarmii din Călărași, în acțiune pe Canalul Siderurgic pentru prevenirea braconajului piscicol

Published

on

Inspectoratul de Jandarmi Județean (IJJ) Călărași a desfășurat miercuri, 20 august, o acțiune de prevenire și combatere a pescuitului ilegal pe Canalul Siderurgic.

Pe parcursul activității, jandarmii au verificat zonele frecventate de pescari și au purtat discuții cu aceștia pentru a le reaminti prevederile legale care reglementează pescuitul sportiv și comercial.

🔹 În cadrul acțiunii:

  • au fost legitimate 10 persoane;
  • au fost controlate uneltele de pescuit utilizate;
  • nu au fost constatate fapte de natură penală și nu s-au aplicat sancțiuni contravenționale conform O.U.G. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

Reprezentanții Jandarmeriei Călărași transmit că astfel de controale vor continua, atât independent, cât și în colaborare cu alte instituții, pentru protejarea resurselor acvatice și prevenirea activităților ilegale din zonă.

Cetățenii sunt încurajați să semnaleze orice situație de braconaj piscicol la numărul unic de urgență 112.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași: „Serviciul farmaceutic de noapte este un serviciu public și ar trebui susținut de autorități”

Published

on

În urma publicării materialului despre lipsa farmaciilor de gardă din municipiul Călărași, redacția Călărași Press a primit un punct de vedere din partea farmacistului Postelnicu Doru, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași.

Reamintim că, în discuția avută cu redacția noastră, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a subliniat faptul că farmaciile nu își permit să asigure program non-stop doar din resurse proprii, iar gărzile de noapte ar trebui tratate drept un serviciu public, sprijinit financiar de autoritățile locale și de Ministerul Sănătății.

Exemplul Bulgariei: cum sprijină statul farmaciile

Pentru a identifica soluții concrete, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a solicitat informații oficiale de la Uniunea Farmaceutică din Bulgaria. Într-un document transmis de președintele acesteia, Dimitar Marinov, sunt prezentate măsuri aplicate peste Dunăre pentru a susține continuitatea serviciilor farmaceutice.

Advertisement

Printre acestea:

  • Sprijin financiar direct pentru farmaciile deschise 24/7 sau pentru cele aflate în zone izolate.
  • Plăți suplimentare pentru serviciile de eliberare a medicamentelor compensate, de până la 15% din valoarea produsului (nu mai mult de 12,50 euro).
  • Reguli clare de adaos comercial, diferențiate în funcție de prețul medicamentului, pentru a asigura un echilibru între sustenabilitate și accesibilitate.
  • Control digitalizat al medicamentelor, care a redus fraudele și concurența neloială.

„În Bulgaria, farmacistul care face gardă de noapte nu mai este lăsat singur să suporte costurile. Statul intervine și compensează financiar acest serviciu public. Este un model pe care și România ar trebui să îl ia în calcul”, a subliniat farmacistul Postelnicu Doru.

În timp ce la Călărași oamenii rămân fără acces la medicamente după ora 23:00, vecinii bulgari au găsit soluții concrete prin care să mențină farmacii deschise non-stop sau să sprijine unitățile aflate în zone greu accesibile.

Întrebarea care rămâne este: cine își va asuma în România rolul de a transforma serviciul farmaceutic de noapte într-un adevărat serviciu public, așa cum se întâmplă deja peste graniță?

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading