Fapt Divers
Legenda „Casei cu Stafii” sau Casa Jean Troianos din Brăila
Legenda „Casei cu Stafii” sau Casa Jean Troianos din Brăila, situată pe strada Ana Aslan, este una dintre cele mai captivante și sumbre povești din folclorul urban românesc, împletind dramă, crimă și elemente supranaturale. Conform tradiției locale, casa ar fi fost construită la începutul secolului XX de Nicolachi Mavrocordulas, un negustor grec înstărit, specializat în exportul de cereale, care a dorit să creeze un cămin luxos pentru tânăra sa soție, Voica. Mavrocordulas, descris ca un bărbat de 50-60 de ani, pasionat de vânătoare, s-ar fi îndrăgostit de Voica, o tânără de o frumusețe remarcabilă, fiica unui țăran din satul Însurăței, județul Brăila. Se spune că a „cumpărat-o” de la familia ei săracă, a luat-o de soție și a adus-o în Brăila, unde a ridicat această clădire impresionantă, realizată în stil art-deco sau, după unele surse, Secession.
Povestea capătă accente tragice atunci când gelozia începe să-l macine pe Mavrocordulas. Convins că Voica l-ar putea înșela, el pune la cale un plan pentru a o verifica. Într-o noapte de iarnă, sub pretextul că pleacă la vânătoare, negustorul se întoarce pe ascuns acasă. Acolo, legenda spune că o surprinde pe Voica în brațele unui alt bărbat – în unele variante, un servitor, în altele, un tânăr din elita orașului. Orbit de furie, Mavrocordulas o împușcă pe loc pe Voica și, pentru a ascunde crima, decide să-i zidească trupul în pereții subsolului casei. Ulterior, copleșit de vinovăție sau temându-se de consecințe, negustorul părăsește Brăila și se întoarce în Grecia, unde, conform legendei, se sinucide.
Povestea a căpătat o aură de autenticitate în 1985, când, în timpul unor lucrări de consolidare a clădirii, muncitorii au descoperit un schelet uman zidit în subsol. Analizele medico-legale au indicat că osemintele aparțineau unei femei de aproximativ 30 de ani, cu urmele unui glonț în craniu, ceea ce a părut să confirme, cel puțin parțial, legenda. Cu toate acestea, din cauza cenzurii din perioada comunistă, cazul nu a fost investigat în profunzime, iar identitatea scheletului a rămas un mister. Lipsa documentelor oficiale și restricțiile vremii au lăsat povestea în sfera speculațiilor.
Casa Jean Troianos, supranumită „Casa cu Stafii”, a avut o istorie complexă. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a servit ca sediu pentru comandamentul german, iar în perioada ocupației sovietice a fost folosită de securitate. În perioada comunistă, clădirea a fost transformată în azil de bătrâni, iar locatarii raportau frecvent zgomote inexplicabile, pași în miez de noapte sau apariții fantomatice, atribuite spiritului Voicăi, care ar bântui casa în căutarea dreptății sau a liniștii. De-a lungul timpului, casa a trecut prin mâinile mai multor proprietari, dar majoritatea au părăsit-o rapid, susținând că atmosfera era apăsătoare sau că fenomenele inexplicabile îi alungau. În 2020, casa, declarată monument istoric, era scoasă la vânzare pentru aproximativ 600.000 de euro, dar se afla într-o stare avansată de degradare, necesitând lucrări ample de restaurare.
Deși legenda a inspirat opere literare, precum romanele „Fiul lui Monte Cristo” și „Vrăjitoarea din Casa cu Stafii” de Theodor Constantin, dovezile istorice care să susțină povestea crimei sunt aproape inexistente. Unele surse sugerează chiar o confuzie în atribuirea casei: aceasta ar fi aparținut, de fapt, lui Luca Oancea, nu lui Jean Troianos, un armator grec, iar stilul arhitectural ar fi mai degrabă Secession decât art-deco. Lipsa arhivelor clare și caracterul oral al legendei fac ca adevărul să fie dificil de separat de ficțiune. Totuși, povestea continuă să fascineze, alimentând interesul pentru misterele Brăilei și pentru clădirile sale cu trecut tumultuos.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Prohibiția, prin Amendamentul al 18-lea (1920-1933), interzicea producerea, vânzarea și transportul alcoolului în SUA, cu excepții medicale sau religioase. Motivată de reforme sociale pentru combaterea abuzului, legea a eșuat, creând o piață neagră masivă și infracțiuni organizate.
Consumul a continuat ilegal: bootleggers importau alcool din Canada sau Mexic, iar distilerii clandestine produceau băuturi toxice. Guvernul a denaturat alcoolul industrial cu otrăvuri precum kerosen, brucină (rudă a stricninei), gazolină, benzen, cadmium, iodină, cloroform, eter, nicotină, zinc, camfor, acid carbolic, chinină și acetonă, ducând la circa 10.000 de morți până în 1933. Speakeasies – baruri clandestine – au promovat jazz-ul și petrecerile secrete.
Mafia a prosperat: Al Capone a construit un imperiu cu venituri uriașe, mituind oficiali și declanșând războaie între bande, precum Masacrul de Sfântul Valentin (1929). Agenți ca Eliot Ness au luptat contra corupției, dar fără succes major.
Economic, a pierdut locuri de muncă, dar a stimulat băuturi răcoritoare. Social, a divizat urbanul de rural. Marea Depresiune a grăbit abrogarea prin Amendamentul al 21-lea.
Astăzi, e o lecție despre consecințele neașteptate ale interdicțiilor, influențând dezbateri despre droguri.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Găina de Guineea Vulturină (Acryllium vulturinum), cunoscută și sub numele de Guineea vulturină, este una dintre cele mai spectaculoase specii de păsări din familia Numididae, originară din savanele și tufișurile din estul Africii, în special din Kenya, Etiopia, Somalia și Tanzania. Numele său derivă din aspectul său distinct, cu un gât lung și golaș, de un căprui intens, care amintește de pielea vulturilor, și un penaj de un căprui vibrant, cu irizații de smarald și safir.
Caracteristici fizice remarcabile
Această pasăre, cu o lungime de aproximativ 60-70 cm, este cea mai mare dintre speciile de găini de Guineea. Penajul său este o combinație fascinantă de nuanțe: pieptul și spatele sunt împodobite cu pene de un căprui metalic, cu pete albe delicate, în timp ce gâtul golaș, de un roșu-cărămiziu, contrastează cu ciocul său robust și ochii pătrunzători. Coada lungă, cu pene în evantai, adaugă un aer regal, iar picioarele puternice sunt adaptate pentru a scormoni solul în căutarea hranei.
Habitat și comportament
Găina de Guineea Vulturină preferă zonele aride și semiaride, populate cu ierburi și arbuști, unde trăiește în grupuri sociale de 20-50 de indivizi. Aceste păsări sunt extrem de gregare, comunicând printr-o varietate de sunete, de la țipete stridente la chemări joase, care pot fi auzite de la distanță. Sunt diurne și petrec mare parte din zi căutând hrană – semințe, insecte, frunze și chiar mici vertebrate. Spre deosebire de alte găini de Guineea, specia vulturină este mai puțin domesticită și preferă libertatea sălbăticiei.
Reproducere și ecologie
Sezonul de reproducere coincide cu anotimpul ploios, când resursele sunt abundente. Femelele depun 4-8 ouă de culoare crem, pe care le clocesc în cuiburi ascunse în vegetație. Puii, numiți keets, sunt precoce și pot alerga la doar câteva ore după eclozare, dar rămân sub protecția grupului. Găina vulturină joacă un rol ecologic important, controlând populațiile de insecte și dispersând semințele plantelor din savană.
Amenințări și conservare
Deși nu este considerată o specie pe cale de dispariție, găina de Guineea Vulturină se confruntă cu amenințări din cauza pierderii habitatului și a vânătorii ocazionale pentru penajul său. Conservarea zonelor de savană și educația comunităților locale sunt esențiale pentru protejarea acestei păsări magnifice.
Curiozități
-
Găina vulturină poate alerga cu până la 30 km/h pentru a scăpa de prădători precum șoimii sau hienele.
-
În ciuda aspectului său fragil, este o pasăre rezistentă, capabilă să supraviețuiască în condiții dure, cu acces limitat la apă.
-
Penajul său irizat este folosit în unele culturi africane pentru ornamente tradiționale.
Găina de Guineea Vulturină rămâne un simbol al frumuseții sălbatice a Africii, o pasăre care îmbină grația cu supraviețuirea într-un mod unic. Observarea ei în habitatul natural este o experiență de neuitat pentru orice iubitor al naturii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cinteza pictată (Emblema pictum): O bijuterie a naturii
Cinteza pictată (Emblema pictum), cunoscută și sub denumirea de cinteza curcubeu, este una dintre cele mai spectaculoase păsări din lume, originară din Australia și insulele învecinate. Această pasăre mică, dar vibrant colorată, aparține familiei Estrildidae și este renumită pentru penajul său strălucitor, care combină nuanțe de roșu, albastru, verde, galben și negru, creând un efect vizual ce pare desprins dintr-o pictură. Masculii sunt, în general, viu colorați comparativ cu femelele, folosindu-și penajul pentru a atrage partenerele în timpul sezonului de împerechere.
Caracteristici și comportament
Cinteza pictată măsoară aproximativ 10-12 cm în lungime și cântărește între 10 și 15 grame. Penajul său multicolor este complet dezvoltat la maturitate, iar diferențele dintre sexe devin evidente în această perioadă. Masculii au obrajii roșii intens, pieptul albastru și abdomenul galben, în timp ce femelele prezintă culori mai estompate.
Aceste păsări sunt sociabile și trăiesc în stoluri mici, preferând zonele de savană, pășuni și regiunile cu vegetație joasă din nordul și estul Australiei. Se hrănesc în principal cu semințe de ierburi, dar ocazional consumă și insecte mici sau fructe. Cinteza pictată este o pasăre agilă, care zboară rapid și se deplasează cu mișcări energice, fiind adesea observată în grupuri care explorează solul în căutarea hranei.
Reproducere și habitat
Sezonul de reproducere al cintezei pictate variază în funcție de condițiile climatice, dar este de obicei corelat cu sezonul ploios, când hrana este abundentă. Cuiburile sunt construite din ierburi și fibre vegetale, ascunse în tufișuri sau ierburi înalte. Femela depune între 4 și 6 ouă, pe care ambii părinți le clocesc timp de aproximativ 13-14 zile. Puii părăsesc cuibul după circa trei săptămâni, dar rămân dependenți de părinți pentru hrană încă o perioadă.
Cinteza pictată preferă climatele calde și umede, dar se adaptează bine și în captivitate, fiind o pasăre populară în avicultură datorită frumuseții sale. Totuși, în sălbăticie, populațiile sale pot fi afectate de pierderea habitatului din cauza expansiunii agricole sau a schimbărilor climatice.
Importanța culturală și ecologică
În cultura aborigenă australiană, cinteza pictată este uneori asociată cu simboluri ale vitalității și diversității, datorită culorilor sale vibrante. Din punct de vedere ecologic, această pasăre joacă un rol important în dispersarea semințelor, contribuind la regenerarea vegetației în habitatele sale.
Conservare
Deși cinteza pictată nu este considerată o specie pe cale de dispariție, schimbările de mediu și fragmentarea habitatului pot pune presiune pe populațiile locale. Eforturile de conservare se concentrează pe protejarea zonelor de savană și a pășunilor care reprezintă casa acestei păsări.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Flăcări devastatoare în Pantelimon: zona Antefrig cuprinsă de un incendiu de proporții
Accident grav la Independența: băiat de 14 ani pe trotinetă electrică, lovit de o mașină condusă de o femeie
Băutura minune din țelină și lămâie: Topește grăsimea abdominală și îți protejează inima
VIDEO. PMC / Noua creșă din Cartier Tineri, inaugurată la Călărași
Călărași: Bărbat de 35 de ani intoxicat cu alcool metilic la Dragalina. Poliția și localnicii oferă versiuni diferite
