Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -1°C | Anul XI Nr. 546

La zi

Semnificația istorică a zilei de 12 aprilie

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

238 – Gordian al II-lea pierde Bătălia de la Cartagina împotriva forțelor lui Maximin Tracul si este ucis. La auzul veștii, tatăl său, Gordian I se sinucide.

1204 – Constantinopolul a fost cucerit de către cruciați in timpul celei de-a patra Cruciade. Balduin de Flandra (1171-1205), fondează Imperiul Latin de Răsărit.

1452  – Se încheie Tratatul de pace de la Adrianopol, ratificat la Seghedin și mijlocit de domnul Vladislav al II-lea al Munteniei, între Ungaria reprezentată de Iancu de Hunedoara și Imperiul Otoman.

Advertisement

 1457 – A avut loc Bătălia de la Doljeşti, în urma căreia Ștefan cel Mare (1457 – 1504) ocupă tronul Moldovei, înlăturându-l pe Petru Aron.

 1606 – Primul design al drapelului Regatului Unit, a fost stabilit prin decret regal al regelui James.

1633 – Inchiziția a început interogatoriul lui Galileo Galilei.

1814 – Contele de Artois, viitorul rege Carol al X-lea al Franței, sosește din exil la Paris, după căderea lui Napoleon.

1861 – A început Războiul Civil American, prin atacul asupra Fortului Sumter declanșat de forțele confederate.

Advertisement

1877 – A început războiul ruso–turc.

1877 – Proclamația Marelui duce Nicolae, comandantul armatei ruse, către romani, prin care aduce la cunoștință ca trupele sale se vor comporta, la trecerea prin România, ca oști prietene si „vor respecta legile, persoanele si averile pașnicilor cetățeni”.

 1930 – S-a constituit la București, din inițiativa lui Corneliu Zelea Codreanu, partidul Garda de Fier pentru reprezentarea politică a Mișcării Legionare.

1943 – Întâlnirea dintre conducătorul statului roman, mareșalul Ion Antonescu, si Adolf Hitler la castelul Klessheim. Hitler i-a cerut lui Antonescu sa înceteze orice tatonări de pace cu puterile antifasciste.

1944 – În cadrul tratativelor de la Stockholm, dintre F. Nanu, ambasadorul României, și Alexandra Kollontay, ambasadoarea URSS, sovieticii propun încheierea unui armistițiu, cu următoarele condiții: întoarcerea armelor contra Germaniei, restabilirea frontierei din 1940 dintre România și URSS, de după ocuparea Basarabiei și a Bucovinei de nord, plata unor reparații și despăgubiri de război.

Advertisement

1945 – Participanții la Mișcarea Tineretului Progresist hotărăsc crearea unei organizații unitare, intitulată Tineretul Progresist din România. Congresul acesteia are loc la 22 octombrie – 24 octombrie 1945.

1951 – Pilotul de motociclete Wilhelm Herz a reușit sa stabilească un nou record mondial de 290 km/h cu o motocicleta de curse NSU, compresor de 500 cmc, pe o porțiune a autostrăzii München – Ingolstadt.

1955 – Doctorul Jonas Salk anunță folosirea cu succes a vaccinului împotriva poliomielitei.

1956 – A avut loc ședința Biroului Politic al CC al PMR, care consfințește supremația lui Gheorghiu-Dej în partid și înfrângerea liniei Iosif Chişinevski – Miron Constantinescu.

1961 – Nava ruseasca „Vostok”, la bordul căreia se afla cosmonautul Iuri Gagarin, a efectuat primul zbor in cosmos. Zborul a durat 108 minute. De la bordul navei a avut loc, in direct, o transmisie televizata.

Advertisement

1966 – Primul bombardament american asupra R.D.Vietnam.

1970 – S-au deschis pentru circulație primele două benzi ale autostrăzii București–Pitești.

1978 – Vizita oficială a lui Nicolae Ceaușescu în SUA. Întâlnirea cu președintele SUA, Jimmy Carter.

1981 – Primul zbor al navetei spatiale americane „Columbia”. La bordul navetei se aflau astronauții John Young si Robert Crippen.

1993 – În Bosnia, a fost lansată prima misiune de luptă din istoria Alianței Nord-Atlantice.

Advertisement

 1997 – A fost parafat Acordul privind aderarea României la Acordul Central European de Comerț Liber – CEFTA.

2019 – Primul zbor comercial al rachetei Falcon Heavy, dezvoltată de SpaceX, realizat cu succes.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Deputatul Ciprian Pandea explică pe scurt: ce se întâmplă cu acordul UE–MERCOSUR

Published

on

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și țările din blocul MERCOSUR (America de Sud) a ajuns într-un punct important. Deputatul PNL de Călărași, Ciprian Pandea, explică public că documentul este analizat acum de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), instituția care verifică dacă acordul respectă regulile și valorile UE.

Pe scurt, există două variante:

  • Prima variantă: Uniunea Europeană să aștepte verdictul Curții, pentru a vedea dacă acordul respectă normele legate de protecția mediului, condițiile de muncă și siguranța alimentelor.

  • A doua variantă: acordul să fie aplicat temporar, chiar înainte ca judecătorii europeni să dea o decizie finală. Această opțiune este susținută de unele state membre.

Pentru a afla ce cred oamenii, Ciprian Pandea a lansat un sondaj online. Majoritatea celor care au răspuns sunt prudenți: 79% spun că UE ar trebui să aștepte decizia Curții, iar 21% sunt de acord cu aplicarea provizorie a acordului.

Mesajul deputatului este unul simplu: înainte de a lua o decizie care poate afecta economia, agricultura și siguranța alimentelor din Europa, este important ca Uniunea Europeană să se asigure că toate regulile sunt respectate.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

PSD cere explicații Kievului după excluderea României din lista statelor cu dublă cetățenie

Published

on

Partidul Social Democrat a solicitat miercuri intervenția rapidă a instituțiilor responsabile de politica externă, după ce România nu a fost inclusă în lista statelor pentru care Ucraina a reglementat posibilitatea dublei cetățenii. Demersul vine în contextul în care Kievul a anunțat recent un cadru legal ce permite cetățenilor ucraineni să dețină simultan și cetățenia altor țări, însă România nu figurează printre statele menționate.

Într-un comunicat transmis Agerpres, PSD afirmă că Administrația Prezidențială și Guvernul, prin Ministerul Afacerilor Externe, trebuie să solicite de urgență clarificări autorităților ucrainene. Social-democrații consideră că absența României din această listă reprezintă o problemă serioasă, cu impact direct asupra comunității românești din Ucraina, una dintre cele mai vechi și mai numeroase minorități din regiune.

Potrivit PSD, omisiunea este cu atât mai surprinzătoare cu cât România a oferit sprijin constant Ucrainei după declanșarea invaziei ruse, de la asistență umanitară și sprijin diplomatic până la facilitarea tranzitului cerealelor ucrainene și găzduirea a sute de mii de refugiați. În acest context, partidul consideră că excluderea României din reglementările privind dubla cetățenie „contrastează puternic cu sprijinul necondiționat” acordat de București în ultimii ani.

PSD subliniază că situația trebuie clarificată rapid, pentru a evita afectarea drepturilor și identității românilor din Ucraina, care au solicitat în repetate rânduri un cadru legal mai flexibil privind cetățenia. Partidul insistă ca autoritățile române să trateze subiectul ca pe o prioritate diplomatică și să obțină explicații oficiale din partea Kievului.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Primăria Sohatu: rețeaua de apă este în execuție și nu poate fi utilizată

Published

on

Primăria Comunei Sohatu a transmis un avertisment ferm către locuitorii din satele Sohatu și Progresu, în contextul lucrărilor aflate în desfășurare la rețeaua de alimentare cu apă. Autoritățile locale precizează că rețeaua nu este finalizată și nu a fost încă recepționată oficial, motiv pentru care orice utilizare sau branșare este strict interzisă.

Reprezentanții primăriei subliniază că branșările realizate fără drept sunt considerate ilegale, vor fi dezafectate și sancționate conform prevederilor legale în vigoare. În acest sens, Primăria Sohatu, împreună cu Poliția, desfășoară verificări în teren pentru identificarea eventualelor nereguli.

Autoritatea locală mai precizează că racordarea legală a gospodăriilor și punerea în funcțiune a rețelei de apă se vor face exclusiv după finalizarea lucrărilor și recepția oficială, în condițiile stabilite de primărie și de operatorul de apă.

Cetățenii sunt îndemnați să respecte aceste dispoziții pentru protejarea bunului public și pentru a evita sancțiunile prevăzute de lege. Primăria Comunei Sohatu anunță că va reveni cu informații oficiale în momentul în care rețeaua va fi recepționată și va putea fi utilizată în mod legal.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading