Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 16°C | Anul XI Nr. 533

Știri

Castelul Iuliei Hașdeu din Câmpina, un loc unde istoria și supranaturalul se împletesc

Published

on

Castelul Iuliei Hașdeu din Câmpina este una dintre cele mai fascinante și misterioase construcții din România, asociată adesea cu fenomene paranormale și legende care au captivat imaginația multora. Construit între 1894 și 1896 de Bogdan Petriceicu Hașdeu, un renumit savant și scriitor român, castelul a fost ridicat în memoria fiicei sale, Iulia, care a murit la doar 19 ani, în 1888, răpusă de tuberculoză. Hașdeu, devastat de pierderea unicului său copil, considerat un geniu precoce, a apelat la spiritism pentru a menține o legătură cu ea, iar castelul a fost conceput ca un loc unde să poată interacționa cu spiritul fiicei sale.

Povestea castelului începe cu durerea profundă a lui Hașdeu. După moartea Iuliei, el a susținut că aceasta i-a transmis, prin ședințe de spiritism, planurile pentru construirea edificiului. Aceste ședințe, detaliate în lucrarea sa „Sic Cogito” („Așa cuget eu”), ar fi inclus mesaje directe de la Iulia, care i-ar fi ghidat tatăl în realizarea unui „templu spiritist”. Castelul, situat în Câmpina, are o arhitectură neobișnuită, cu trei turnuri crenelate, o ușă masivă de piatră care se rotește pe un ax, și numeroase simboluri ezoterice – de la „Ochiul Lumii” deasupra intrării, la oglinzi paralele și statui care sugerează o legătură cu lumea de dincolo.

De-a lungul timpului, castelul a devenit celebru pentru presupusele evenimente inexplicabile care au avut loc acolo, atât în timpul vieții lui Hașdeu, cât și după moartea sa, în 1907. Iată câteva dintre cele mai cunoscute relatări:

Una dintre cele mai persistente legende spune că pianul Iuliei, aflat în castel, începe să cânte fără să fie atins. Vizitatori și angajați ai muzeului (castelul este acum Muzeul Memorial „B.P. Hașdeu”) au raportat acorduri stranii auzite ziua sau noaptea, chiar și atunci când instrumentul era defect sau nu era nimeni în preajmă. Localnicii susțin că este spiritul Iuliei, care era o talentată pianistă în timpul vieții.

Advertisement

Se spune că silueta Iuliei a fost văzută de mai multe ori, fie în grădină, ținând margarete în mână, fie la ferestrele castelului. Uneori, a doua zi după astfel de apariții, margarete proaspete erau găsite în curte, deși anotimpul nu permitea înflorirea lor. De asemenea, urlete asemănătoare unor strigăte de lup, atribuite lui Hașdeu, ar fi fost auzite noaptea.

Camerele de supraveghere ale castelului au surprins, în unele momente, globuri luminoase mișcându-se inexplicabil prin pivnițe sau alte zone ale clădirii. Angajații muzeului au declarat că nu au găsit o explicație rațională pentru aceste fenomene.

În 1957, când castelul a fost folosit temporar drept cazarmă militară, un soldat a încercat să mute o statuie a lui Iisus din templul central al castelului. Deși părea un obiect ușor, statuia nu a putut fi clintită, ceea ce a alimentat ideea că o forță supranaturală o protejează. Statuia, sculptată de Raphael Casciani, se află și astăzi la locul ei.

Hașdeu însuși a documentat 101 ședințe de spiritism între 1890 și 1903, în care afirma că primea mesaje de la Iulia. Unele relatări sugerează că astfel de practici au „deschis” o poartă către lumea spiritelor, iar energia reziduală ar fi rămas în castel. După moartea sa, ședințele au continuat sub îndrumarea unor apropiați, precum avocatul C.M. Ciocazan.

Localnicii din Câmpina au contribuit la aura misterioasă a castelului. Unii povestesc că noaptea se aud aplauze și exclamații de „bravo”, atribuite lui Hașdeu, care ar fi ascultat-o pe Iulia cântând. Alții spun că oamenii evitau să treacă pe lângă castel după lăsarea întunericului, temându-se de „stafiile” locului. O relatare din 1936 vorbește despre trei tineri care, vizitând castelul, au râs de ideea spiritelor, iar unul dintre ei a murit ulterior într-un accident ciudat, legat de acid sulfuric, ceea ce a fost interpretat ca o „pedeapsă” supranaturală.

Advertisement

Deși aceste povești sunt captivante, multe pot fi puse pe seama imaginației, a sugestiei sau a contextului istoric. Hașdeu era un om profund afectat emoțional, iar spiritismul era o practică populară în Europa secolului XIX, mai ales în rândul celor care își pierduseră persoane dragi. Fenomene precum sunetele pianului ar putea fi explicate prin acustica neobișnuită a clădirii sau prin condițiile meteorologice, iar globurile luminoase ar putea fi reflexii sau defecte ale echipamentelor. Totuși, lipsa unor explicații definitive păstrează misterul viu.

Astăzi, Castelul Iuliei Hașdeu este un punct de atracție turistică și culturală, redeschis publicului în 1995 după restaurări parțiale. Vizitatorii pot explora cele șase camere, inclusiv „camera obscură” unde aveau loc ședințele de spiritism, și templul cu statuia lui Iisus. Deși restaurările recente (finalizate în 2022) au modernizat clădirea, atmosfera sa unică, încărcată de simbolism și istorie, continuă să inspire curiozitate și fiori.

În concluzie, fie că crezi în paranormal sau nu, castelul rămâne un monument al durerii unui tată și al geniului unei tinere dispărute prea devreme, învăluit într-un văl de mister care refuză să se risipească.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Advertisement

Știri

Elevii Colegiului Economic Călărași, lecție despre alimentația sănătoasă la Biblioteca Județeană

Published

on

Biblioteca Județeană Călărași a marcat joi, 16 octombrie, Ziua Mondială a Alimentației printr-o activitate educativă dedicată elevilor de la Colegiul Economic Călărași. Evenimentul, desfășurat în Sala „Nirvana”, a avut ca scop promovarea unei alimentații echilibrate și conștientizarea importanței respectului față de resursele planetei.

Cu sprijinul specialiștilor Direcției de Sănătate Publică Călărași, tinerii au participat la discuții și dezbateri despre risipa alimentară, obiceiurile sănătoase și rolul alegerilor zilnice în menținerea unei vieți echilibrate.

Activitatea, desfășurată sub motto-ul „Suntem ceea ce mâncăm, dar și ceea ce alegem să învățăm despre hrană”, a îmbinat informațiile teoretice cu momente interactive, oferind participanților ocazia să descopere într-un mod practic principiile unei diete corecte.

Biblioteca Județeană continuă astfel seria proiectelor dedicate educației pentru sănătate, încurajând tinerii să adopte un stil de viață echilibrat și responsabil.

Advertisement

📍 Eveniment: Ziua Mondială a Alimentației

📅 Data: 16 octombrie 2025

📍 Locație: Biblioteca Județeană Călărași – Sala Nirvana

🤝 Parteneri: Direcția de Sănătate Publică Călărași, Colegiul Economic Călărași

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Cultură

Filme de acțiune, aventuri SF și animații pentru toate vârstele – programul Cinema Călărași din 16 până pe 30 octombrie 2025

Published

on

cjcc calarasi

Călărășenii se pot bucura de o selecție spectaculoasă de filme în a doua jumătate a lunii octombrie, de la blockbustere SF și thrillere cu distribuții de top, până la animații pentru copii și superproducții românești.
Proiecțiile au loc la Cinema 3D/2D Călărași, în incinta Centrului Județean de Cultură și Creație, iar filmele rulează de marți până duminică, cu pauză în ziua de luni.

🎞️ 16 – 23 octombrie: Aventură SF și comedie divină

🔹 TRON: Ares (3D)
📅 10–16 octombrie 2025, ora 17:00
Regia: Joachim Ronning
Cu: Gillian Anderson, Jeff Bridges, Jared Leto, Evan Peters
🎟️ Rating: AP12
⏱️ Durata: 119 minute
TRON: Ares aduce o nouă generație de eroi într-o lume unde digitalul și realul se ciocnesc spectaculos. Programul Ares este trimis din lumea virtuală în cea reală, marcând prima întâlnire a omenirii cu inteligența artificială.
🎬 Trailer: YouTube

🔹 Roofman: Hoțul de pe acoperiș (2D)
📅 10–16 octombrie 2025, ora 20:00
Regia: Derek Cianfrance
Cu: Channing Tatum, Juno Temple, Ben Mendelsohn, Kirsten Dunst, Peter Dinklage
🎟️ Rating: N15
Un thriller bazat pe fapte reale, despre spărgătorul evadat Jeffrey Manchester, interpretat de Channing Tatum, și perioada în care a reușit să se ascundă de autorități.
🎬 Trailer: YouTube

🧵 17 – 26 octombrie: Emoție, comedie și adrenalină

🔹 Micul erou peticit (2D, animație pentru copii)
📅 17 octombrie, ora 12:30; 18–19 octombrie, orele 10:00 și 12:30; 24 octombrie, ora 12:30; 25–26 octombrie, orele 10:00 și 12:30
Regia: Steve Hudson, Toby Genkel
Cu: Asa Butterfield, Joel Fry, Alison Steadman
🎟️ Rating: AG
Stitch Head, un mic erou construit din petice și piese, trăiește într-un castel plin de monștri și aventuri amuzante. O animație ideală pentru întreaga familie, plină de emoție și învățăminte.
🎬 Trailer: YouTube

Advertisement

🔹 Doamne, ce noroc! (2D, comedie, acțiune)
📅 17–23 octombrie 2025, ora 17:00
Regia: Aziz Ansari
Cu: Keanu Reeves, Seth Rogen, Sandra Oh
🎟️ Rating: AP12
Keanu Reeves interpretează un înger stângaci care provoacă haos în încercarea sa de a ajuta oamenii. O comedie plină de ironie și momente imprevizibile.
🎬 Trailer: YouTube

🔹 Telefonul negru (2D, horror)
📅 17–23 octombrie 2025, ora 20:00
Regia: Scott Derrickson
Cu: Ethan Hawke, Madeleine McGraw
🎟️ Rating: N15
Un thriller psihologic intens în care o tânără primește mesaje din vise printr-un misterios telefon negru. O poveste plină de suspans, ideală pentru iubitorii genului horror.
🎬 Trailer: YouTube

🚗 24 – 30 octombrie: Producții românești și drame de Oscar

🔹 Cursa (2D, acțiune românească)
📅 24–30 octombrie 2025, ora 17:00
Regia: Anghel Damian, Millo Simulov
Cu: Codin Maticiuc, Denis Hanganu, Cristina Ștefania, Andi Vasluianu
🎟️ Rating: AG
Un film românesc de acțiune spectaculos, plin de mașini de lux, cascadorii și adrenalină. Bulevardele Bucureștiului devin circuitul unei competiții periculoase unde viteza și curajul fac legea.
🎬 Trailer: YouTube

🔹 După vânătoare (2D, thriller, dramă)
📅 24–30 octombrie 2025, ora 20:00
Regia: Luca Guadagnino
Cu: Julia Roberts, Andrew Garfield, Ayo Edebiri
🎟️ Rating: N15
O profesoară universitară este prinsă între scandaluri, acuzații și secrete din trecut. Un film tulburător despre moralitate, carieră și decizii imposibile.
🎬 Trailer: YouTube

🎟️ Cinema Călărași își așteaptă spectatorii în sala 3D/2D a Centrului Județean de Cultură și Creație Călărași, situat pe strada 1 Decembrie 1918 nr. 1.
📞 Detalii și program complet: www.culturalcl.ro

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Legea care ar permite intervenții în ariile protejate, contestată dur de ecologiști. Deputatul PSD de Călărași, Ion Samoilă, a votat împotrivă

Published

on

Sursa: Facebook

Camera Deputaților a respins miercuri, 15 octombrie 2025, propunerea legislativă PL 14/2023 privind completarea Ordonanței de Urgență nr. 57/2007 referitoare la regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Proiectul, care ar fi permis realizarea unor lucrări de infrastructură și construcții de hidrocentrale în interiorul ariilor protejate, a stârnit reacții dure din partea societății civile și a mai multor lideri politici locali și naționali.

Potrivit datelor oficiale ale Camerei Deputaților, 239 de parlamentari au fost prezenți la vot, dintre care 149 s-au pronunțat împotrivă, 41 pentru, iar 49 s-au abținut. Proiectul a fost, astfel, respins.

Cum au votat partidele

Cele mai multe voturi împotrivă au venit din partea PSD (74 de deputați), urmat de AUR (43), PNL (3), SOS România (10) și UDMR (niciun vot „pentru”). Singurii care au susținut retrimiterea proiectului la comisie au fost USR (30 voturi pentru), alături de câțiva deputați neafiliați și minorități.

Poziția deputaților de Călărași

Din datele obținute de Călărași Press, deputatul PSD de Călărași, Ion Samoilă, a votat împotriva proiectului, alăturându-se celor care au respins inițiativa considerată periculoasă pentru patrimoniul natural al României.

Advertisement

Prin votul său, Samoilă a transmis un mesaj de responsabilitate față de protejarea mediului și conservarea ariilor naturale unice, în contextul în care legea era criticată pentru posibilitatea de a deschide calea exploatărilor în zone până acum protejate strict.

Reacția primarului Dominic Fritz

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a criticat dur inițiativa, numind-o „cea mai mare trădare împotriva pădurilor României”. Într-o postare pe Facebook, acesta a scris:

„Se pregătește cea mai mare trădare împotriva pădurilor României. AUR și unii aliați de serviciu din PSD vor să dea liber, printr-un proiect de lege, distrugerii tuturor ariilor naturale protejate. Tocmai AUR, care s-a jurat că va proteja pădurile, vrea acum să le taie pentru a construi hidrocentrale. Distrugerea comorilor naturale este o crimă împotriva viitorului copiilor noștri.”

Proiectul de lege PL 14/2023 urmărea modificarea articolului 56¹ din OUG 57/2007, oferind posibilitatea construirii unor obiective de interes public în perimetrul ariilor protejate, inclusiv hidrocentrale și alte lucrări de infrastructură energetică. Specialiștii în mediu au avertizat însă că o asemenea modificare ar duce la pierderea unor ecosisteme unice în Europa.

 

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading