Connect with us

Știri

Controale ITM Călărași: Amenzi de 40.000 de lei pentru muncă nedeclarată și zeci de nereguli constatate! Ce au descoperit autoritățile

În perioada 3-9 martie 2025, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Călărași a desfășurat o serie de controale pentru combaterea muncii nedeclarate și verificarea respectării legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă.

În domeniul relațiilor de muncă, inspectorii au efectuat 21 de controale, dintre care 17 au vizat identificarea muncii nedeclarate. Trei angajatori au fost sancționați, valoarea totală a amenzilor aplicate fiind de 40.000 de lei.

Pe partea de securitate și sănătate în muncă, s-au realizat 10 verificări în urma cărora au fost identificate 13 deficiențe, iar 9 angajatori au fost sancționați. Inspectorii au dispus măsuri corective cu termene clare de remediere.

Acțiunile de control au fost efectuate în diferite domenii de activitate: construcții, agricultură, comerț, fabricarea pâinii, prăjiturilor și a produselor de patiserie, creșterea păsărilor, activități de asistență spitalicească, învățământ secundar general, colectarea deșeurilor nepericuloase, activități de servicii privind sistemele de securizare, alte activități anexe transporturilor, lucrări de tâmplărie și dulgherie, fabricarea de uși și ferestre din metal, baruri și alte activități de servire a băuturilor, comerț cu amănuntul al florilor, plantelor și semințelor, comerț cu amănuntul al hranei pentru animalele de companie, în magazinele specializate, activități de jocuri de noroc și pariuri, școli de conducere (pilotaj), potrivit comunicatului de presă. 

Advertisement

Neregulile constatate 

  • angajatorul nu a respectat prevederile art. 4(1)a din HG nr. 905/2017, cu privire la transmiterea în Revisal a contractelor individuale de muncă;
  • nu a respectat prevederile art. 4 alin.1 lit.a  din H.G.  905/ 2017 cu privire la transmiterea datelor în registrul general de evidenţă a salariaţilor;
  • nu a întocmit programarea concediilor de odihnă conform prevederilor art. 148 alin. 1, din Lg. 53/2003, republicată- respectiv cu consultarea salariaţilor ;
  • nu face dovada achitării drepturilor salariale;
  • nu a avut în vedere, ca la emiterea deciziilor de încetare, sub sancţiunea nulităţii absolute, acestea să conţină precizări cu privire la termenul în care decizia poate fi contestată în instanţa judecătorească ;
  • nu face dovada comunicării adeverinţelor de vechime și a extrasului din revisal, pentru salariații care au încetat activitatea;
  • nu a respectat prevederile art. 3 alin. 2 lit. o și 4 alin. 1 lit. e din H.G. 905/2017 cu privire la completarea și transmiterea în registrul general de evidenţă a salariaţilor, a cauzelor de suspendare a contractelor individuale de muncă pentru concediile fără plată sau absențele nemotivate ;
  • nu a respectat prevederile art. 97 alin.1 şi art. 98  din Legea nr. 367/2022 cu privire la procedura de iniţiere a negocierii colective la nivel de unitate a contractului colectiv de muncă;
  • nu face dovada compensării în bani a concediului de odihnă neefectuat în cursul anului pentru toți salariații care au încetat activitatea;
  • angajatorul  nu a făcut evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă “magaziner”;
  • în fața tabloului electric nu exista covor electroizolant sau grătar din lemn;
  • societatea nu a luat măsuri de protejarea corespunzătoare a cablurilor electrice;
  • fișele individuale de instruire ale lucrătorilor nu prevedeau traseul și durata deplasării de la domiciliu la locul de muncă și invers;
  • marcajele căilor de acces și circulație nu erau refăcute;
  • căile de circulație nu erau eliberate și menținute libere de orice obstacol;
  • la fișa individuală de SSM a fiecarui salariat, nu era anexată o copie a fișei de aptitudini completată și semnată de medicul de medicina muncii;
  • căile de ieșire în caz de urgență nu erau semnalizate în mod corespunzator;
  • evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă  “stivuitorist”, nu era efectuată;
  • prizele de alimentare cu energie electrică nu erau inscripționate cu valoarea tensiunii de alimentare, așa cum rezultă din buletinul de verificare PRAM.

Știri

INCENDIU la un restaurant din zona Parcului Victoria din Călărași. Pompierii intervin de urgență!

O situație de urgență a avut loc în după-amiaza zilei de joi, 19 iunie, în municipiul Călărași. Un incendiu a izbucnit la un restaurant situat în apropierea Parcului Victoria, pe strada Victoria, alarmând locuitorii din zonă.

Este vorba despre Restaurantul Chideșa, unde fumul negru a fost observat în interiorul clădirii. Un apel la 112 a mobilizat imediat echipajele de intervenție.

Două autospeciale de pompieri din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” Călărași s-au deplasat rapid la fața locului și acționează în aceste momente pentru localizarea și stingerea incendiului. Zona a fost delimitată pentru siguranța trecătorilor, iar intervenția este în desfășurare.

Deși cauza exactă a izbucnirii focului nu este, deocamdată, cunoscută, pompierii au reușit să țină situația sub control, evitând extinderea flăcărilor către clădirile învecinate.

Advertisement

Din primele informații, nu s-au înregistrat victime, însă evaluările sunt în desfășurare. Autoritățile urmează să stabilească, după stingerea completă a incendiului, cauza probabilă a izbucnirii acestuia.

Continue Reading

Știri

Trenul Leon – renașterea industriei feroviare românești

Pe 19 iunie 2025, Gara de Nord din București a găzduit un moment istoric pentru industria feroviară românească: lansarea trenului Leon, primul automotor diesel (DMU – Diesel Multiple Unit) fabricat integral în România după mai bine de 80 de ani. Proiectat și construit de Electroputere VFU Pașcani, parte a Grampet Group, acest tren simbolizează nu doar o realizare tehnică, ci și o renaștere a spiritului ingineresc autohton.

Un simbol al tradiției și inovației

Trenul Leon, compus din trei vagoane, oferă 145 de locuri (11 VIP și 134 pentru clasa a II-a) și este dotat cu tehnologie modernă care respectă standardele europene de siguranță și confort. Cu un design ergonomic, scaune rabatabile, ferestre panoramice și măsuțe pliabile, Leon asigură o experiență plăcută pasagerilor. Facilitățile includ prize de 230V și USB, spații pentru bagaje voluminoase și biciclete, precum și rampe de acces pentru persoanele cu mobilitate redusă. Vagoanele sunt izolate fonic și echipate cu sisteme de supraveghere video, senzori de incendiu, interfoane pentru comunicarea cu mecanicul și afișaje audio-vizuale pentru informarea călătorilor.

„Leon este dovada vie că tradiția și tehnologia pot merge mână în mână, atunci când sunt susținute de pasiunea și dedicarea unei echipe extraordinare,” a declarat Gruia Stoica, președintele Grampet Group, în cadrul ceremoniei de lansare. Evenimentul, desfășurat la Salonul Regal din Gara de Nord, a fost urmat de o călătorie simbolică până la Gara Băneasa, marcând un nou capitol pentru transportul feroviar românesc.

Performanță și certificare europeană

Trenul Leon a parcurs peste 30.000 de kilometri în teste și a obținut certificarea CE, ceea ce îi permite să circule în orice țară din Uniunea Europeană. Construit pentru transportul de călători pe distanțe medii, acest automotor diesel reprezintă o combinație de eficiență, sustenabilitate și confort. Fabrica din Pașcani, cu o tradiție de peste 155 de ani, demonstrează că România poate redeveni un actor important pe harta industriei feroviare europene.

Advertisement

O investiție în viitor

Grampet Group, cel mai mare operator feroviar privat din Europa Centrală și de Sud-Est, a investit peste 30 de milioane de euro în modernizarea fabricii din Pașcani. Potrivit lui Gruia Stoica, Electroputere VFU are capacitatea de a produce 24 de trenuri pe an, deschizând astfel perspective pentru noi comenzi și exporturi. Proiectul Leon nu este doar o realizare industrială, ci și o declarație de încredere în potențialul economic și tehnic al României.

Un omagiu adus ingineriei românești

Numele „Leon” are o semnificație personală pentru Gruia Stoica, fiind inspirat de familia sa. Totuși, trenul transcende simbolismul personal, devenind un motiv de mândrie națională. După decenii în care industria feroviară românească a fost umbrită, Leon readuce în prim-plan capacitatea de inovare și excelență a inginerilor români.

Trenul Leon nu este doar un mijloc de transport, ci un simbol al ambiției și al revenirii României în elita industriei feroviare. Cu fiecare kilometru parcurs pe șine, Leon scrie o nouă poveste de succes pentru o națiune care privește cu încredere spre viitor.

Advertisement
Continue Reading

Știri

Eveniment la Muzeul Dunării de Jos Călărași – RomânIA îmbracă IA

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, vă invită să vizitați, începând cu data de 24 iunie, la Secția Etnografie și Artă Populară, expoziția:
RomânIA îmbracă IA
Deschisă publicului până la sfârșitul lunii august, expoziția este dedicată Zilei Universale a Iei și pune în valoare frumusețea, diversitatea și bogăția patrimoniului textil tradițional românesc.
Ia reprezintă piesa de bază a costumului popular, fiind totuși mai mult decât un obiect vestimentar, și anume un simbol național, o poveste sau chiar o filă de istorie.
O filă de istorie întrucât această cămașă cu altiță însumează în ornamentică semne – simbol venite din neolitic, cu funcție apotropaică, de fertilitate sau chiar narativă – ea dezvăluind date despre starea social – statutară, vârsta sau apartenența la o comunitate a femeii care a creat-o.
Această cămașă este recunoscută pentru frumusețea, simplitatea, dar și simbolismul său profund.
Ca orice alt veșmânt tradițional, și ia constituie o secvență a memoriei colective, iar purtarea ei reprezintă o manifestare spirituală ce străbate generații, relevând istoria mitică a unui popor.
Așadar, putem spune cu ușurință că ia reprezintă un puternic și stabil liant al românilor de pretutindeni, unind generațiile și formând punți de legătură între comunitățile românești din diferite țări.
Croită în formă de cruce, cu o deschizătură în partea de sus, ia este de fapt o cămașă de sărbătoare din pânză albă de bumbac, in sau borangic, având diferite broderii dispuse într-o armonie cromatică și ornamentală care alcătuiește unicitatea costumului popular românesc.
Elementele de bază în compoziția iei sunt umărul, încrețul, altița, râurile și cheițele.
Motivele tradiționale care se regăsesc pe ii au adesea semnificații legate de natură, fertilitate, protecție și spiritualitate. Printre simboluri se numără rombul, spirala, crucea, arborele vieții și steaua.
Primele mărturii vizuale ale iei ne parvin din perioada antichității romane. Astfel, regăsim ia pe Columna lui Traian din Roma, pe monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi, dar și pe Arcul lui Galeriu din Salonic.
În comunitățile românești din întreaga lume, încă din anul 2013, Ziua Internațională a Iei este sărbătorită la data de 24 iunie, ea inspirând creatori de modă celebri precum Yves Saint Laurent sau Tom Ford, fiind recunoscută ca o piesă vestimentară de patrimoniu universal.
Vă așteptăm cu drag să redescoperim împreună simbolurile și poveștile cusute în fiecare ie!

Continue Reading