Cultură
Recomandare de carte – „Jurnalul de la Păltiniș” de Gabriel Liiceanu
„Jurnalul de la Păltiniș” de Gabriel Liiceanu nu este un roman în sensul clasic al termenului, ci un jurnal filosofic care documentează experiențele autorului și ale altor intelectuali români, precum Andrei Pleșu, în preajma lui Constantin Noica, în perioada 1977-1981. Publicat inițial în 1983 la Editura Cartea Românească, apoi revizuit și completat în 1991 la Humanitas, acest volum a devenit un fenomen cultural în România comunistă, un simbol al rezistenței prin cultură într-o epocă de opresiune.
Cartea surprinde momentele petrecute la Păltiniș, o stațiune montană lângă Sibiu, unde Noica, retras voluntar, și-a pus în practică visul de a forma o generație de tineri intelectuali capabili să ducă mai departe spiritul culturii autentice. Liiceanu consemnează cu o combinație de admirație, introspecție și detaliu dialogurile, reflecțiile și atmosfera din jurul „școlii de la Păltiniș”. Textul nu urmărește o intrigă narativă, ci explorează o devenire spirituală și intelectuală, punând accent pe relația maestru-discipol și pe valoarea culturii ca refugiu și act de libertate.
Stilul lui Liiceanu este dens, introspectiv și impregnat de o fervoare intelectuală care poate fi copleșitoare pentru cititorii neobișnuiți cu limbajul filosofic. Dialogurile cu Noica, presărate cu referințe la Platon, Kant, Heidegger sau Eliade, dezvăluie un univers al ideilor în care filosofia nu este doar teorie, ci un mod de a trăi. Totuși, această densitate poate face lectura dificilă pentru cei fără un background solid în domeniu. Pe alocuri, textul capătă o notă personală, confesivă, ceea ce îi conferă o anumită căldură și accesibilitate emoțională.
Un aspect remarcabil al cărții este contextul istoric în care a apărut. În anii ’80, într-o Românie sufocată de cenzură și lipsuri, „Jurnalul de la Păltiniș” a fost mai mult decât o carte – a fost un manifest. Se vindea „pe sub mână”, se împrumuta doar prietenilor de încredere și stârnea cozi la librării, devenind un simbol al setei de libertate spirituală. Criticii au lăudat-o ca pe un „manual de seninătate” (Virgil Ierunca) sau un „scenariu al formării de sine” (Ștefan Augustin Doinaș), însă au existat și voci care au văzut în ea o idealizare excesivă a lui Noica sau o detașare elitistă de realitățile vremii.
Punctele forte ale jurnalului includ profunzimea reflecțiilor, portretul viu al lui Noica – un personaj complex, pasionat și uneori contradictoriu – și capacitatea de a inspira cititorul să-și chestioneze propria relație față de cultură. Pe de altă parte, lipsa unei structuri narative clasice și abundența referințelor erudite pot descuraja cititorii care caută o lectură mai lejeră.
În concluzie, „Jurnalul de la Păltiniș” este o lucrare de o valoare incontestabilă în literatura română, o mărturie a puterii spiritului într-un timp al constrângerilor. Este recomandată celor pasionați de filosofie, istorie culturală sau jurnale intime, dar necesită răbdare și o anumită disponibilitate pentru introspecție. Nu e o carte care se citește pe fugă, ci una care te invită să poposești în ea, să meditezi și, poate, să te transformi.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
„2666” de Roberto Bolaño este o operă monumentală, un roman labirintic care împletește multiple fire narative într-o tapiserie densă de idei, emoții și mister. Publicat postum în 2004, acest roman de peste 1000 de pagini este considerat capodopera scriitorului chilian, explorând teme precum literatura, violența, căutarea sensului și efemeritatea existenței umane. Structurat în cinci părți distincte, dar interconectate, romanul este o meditație profundă asupra naturii artei și a condiției umane, plasată în contexte variate, de la Europa academică la deșertul mexican al orașului fictiv Santa Teresa.
Stilul lui Bolaño este hipnotic, combinând realismul cu elemente de mister și suprarealism. Proza sa este densă, dar accesibilă, plină de digresiuni care adaugă profunzime personajelor și temelor. Santa Teresa devine un personaj în sine, un loc al pierzaniei și al revelațiilor, care reflectă atât haosul modernității, cât și căutarea perpetuă a sensului.
Romanul nu oferă răspunsuri clare, ci invită cititorul să navigheze prin ambiguități și să reflecteze asupra naturii artei, violenței și memoriei. Este o carte care cere răbdare, dar răsplătește cu o experiență literară profundă și memorabilă.
Concluzie
„2666” este o operă care sfidează categorisirile, un roman care te provoacă să te pierzi în el și să ieși schimbat. Este o lectură esențială pentru cei care apreciază literatura complexă, care pune întrebări mai degrabă decât să ofere răspunsuri. Bolaño creează un univers literar unic, care rămâne în mintea cititorului mult timp după ce ultima pagină a fost întoarsă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Changi (publicat în 1962, cunoscut și ca King Rat), romanul de debut al lui James Clavell, este o poveste captivantă și profund autentică, inspirată din experiența autorului ca prizonier de război în lagărul japonez Changi din Singapore, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Parte a seriei Saga Asiatică, romanul explorează lupta pentru supraviețuire într-un mediu brutal și complexitatea naturii umane în condiții extreme.
Acțiunea se desfășoară în lagărul de prizonieri Changi, unde soldați britanici, americani, australieni, olandezi și neozeelandezi îndură foamete, violență și umilințe. Clavell descrie cu precizie atmosfera sumbră a lagărului, bazându-se pe propriile trăiri. În centru se află „Împăratul”, un caporal american charismatic și pragmatic, care își folosește inteligența pentru a domina prizonierii și gardienii japonezi. Alături de el, personaje ca Jack, un ofițer britanic, și Yasuko, o japoneză implicată în dinamica opresivă, aduc profunzime poveștii. Romanul analizează supraviețuirea, demnitatea umană și relațiile de putere, dezvăluind conflicte între prizonieri și gardieni, dar și între deținuți.
Experiența lui Clavell conferă o autenticitate incontestabilă. Descrierile foametei, epuizării și torturilor psihologice sunt vii și copleșitoare.
„Împăratul” este un anti-erou fascinant, iar contrastul cu idealismul altor personaje, ca Jack, creează o dinamică aparte și captivantă.
Romanul explorează supraviețuirea, onoarea și puterea, cu o reflecție asupra codurilor morale în condiții extreme.
Scris realist și tensionat, combină suspansul cu analiza psihologică, ținând cititorul captivat.
Changi este o lectură esențială pentru iubitorii de ficțiune istorică și povești de supraviețuire. A fost ecranizat, reflectând popularitatea sa, și rămâne o meditație asupra rezistenței umane și efectelor războiului.
Recomand Changi pasionaților de romane istorice și explorări ale naturii umane. Cu 464 de pagini, este o carte densă, care necesită implicare emoțională, dar răsplătește cu o poveste profundă. Dacă ai apreciat Shogun sau alte romane din Saga Asiatică, Changi este o alegere excelentă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cultură
Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” promovează lectura și arta la Școala de vară din Ciocănești
Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” Călărași continuă să fie un partener activ în educația și dezvoltarea culturală a tinerilor. În cadrul Școlii de vară organizate la Ciocănești, participanții au avut ocazia să descopere expoziția de artă „Fancy”, dar și să afle mai multe despre activitățile și serviciile oferite de instituția de cultură din Călărași.
Evenimentul a fost coordonat de bibliotecara Camelia Fistic și profesorul Flavius Munteanu, care au ghidat grupul printr-o serie de prezentări interactive menite să stimuleze interesul copiilor și tinerilor pentru lectură, artă și resursele puse la dispoziție de bibliotecă.
Prin astfel de inițiative, Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” își reafirmă rolul de centru educațional și cultural, conectând comunitățile din județ cu lumea cărților, a artei și a informației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Femeia înjunghiată la Centrul Maternal din Călărași avea plângeri anterioare împotriva fostului concubin. Agresorul a fost arestat preventiv
Primarul Cristian Radu, prins în plasa DNA pentru mită de peste 500.000 de euro!
Îmbrățișați în fața morții: Povestea tragică a tinerilor de pe autostrada A1
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
