Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 544

La zi

Semnificația istorică a zilei de 20 martie

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

Ziua Internațională a Fericirii: Din 2013, Organizația Națiunilor Unite a stabilit 20 martie ca Ziua Internațională a Fericirii, pentru a promova bunăstarea, reducerea inegalităților și dezvoltarea sustenabilă la nivel global.
235 : Împăratul roman Severus Alexander a fost asasinat, marcând sfârșitul dinastiei Severilor și începutul unei perioade de instabilitate cunoscută sub numele de „Criza secolului al III-lea” în Imperiul Roman.
1413 : Henric al V-lea a devenit rege al Angliei după moartea tatălui său, Henric al IV-lea. Domnia sa a fost marcată de victorii importante în Războiul de 100 de Ani, inclusiv bătălia de la Agincourt.
1602 : Compania Olandeză a Indiilor de Est (VOC) a fost fondată, una dintre primele corporații multinaționale din lume, care a jucat un rol major în colonialism și comerțul global.
1726 : A murit Sir Isaac Newton, fizician, matematician, astronom, alchimist, teolog englez
1760 : A izbucnit Marele Incendiu din Boston, care a distrus 349 de clădiri din orașul colonial american, un eveniment care a influențat dezvoltarea urbană ulterioară a regiunii.
1815 : Napoleon Bonaparte a intrat în Paris după evadarea sa din exilul de pe insula Elba, începând „Cele 100 de zile” – ultima sa încercare de a recâștiga puterea în Franța, înainte de înfrângerea finală la Waterloo.
1820 : S-a născut la Huși, in Moldova Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite.
1831 : S-a născut Theodor Aman, pictor român, membru al Academiei Române.
1848 : Revoluția din Germania – Abdica regele Ludwig I al Bavariei.
1852 : Romanul „Coliba unchiului Tom” de Harriet Beecher Stowe a fost publicat, având un impact semnificativ asupra mișcării aboliționiste din Statele Unite.
1862 : În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza in Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei, fuzionează școlile militare de ofițeri de la Iași ( Moldova) și București, (Muntenia).
1871 : A fost constituita Societatea Academică Literară «România Juna» din Viena.
1877 : S-a născut Radu R. Rosetti, general şi istoric, unul dintre cei mai de seamă istorici militari români
1883 : A fost semnată Convenția de la Paris pentru Protecția Proprietății Industriale, unul dintre primele tratate internaționale care reglementau brevetele, mărcile și desenele industriale.
1886 : S-a născut George Topîrceanu, poet român, membru corespondent al Academiei Române.
1890 : Împăratul german Wilhelm al II-lea îl demite pe prințul Bismark din postul de cancelar.
1899 : În celebra închisoare Sing Sing, Martha M. Place a devenit prima femeie executata pe scaunul electric.
1916 : Albert Einstein a publicat teoria generală a relativității în forma sa completă, revoluționând fizica modernă și înțelegerea gravitației.
1933 : Primul lagăr de concentrare nazist, Dachau, a fost deschis în Germania, la doar câteva săptămâni după ce Adolf Hitler a devenit cancelar, simbolizând începutul persecuțiilor sistematice din regimul nazist.
1933 : A fost executat Giuseppe Zangria, găsit vinovat pentru uciderea primarului orașului Chicago, Anton Cermak, si tentativa de asasinare a președintelui SUA, Franklin Delano Roosevelt.
1942 : În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, generalul american Douglas MacArthur a rostit faimosul discurs „Mă voi întoarce” după ce a fost forțat să părăsească Filipinele în fața invaziei japoneze.
1956 : Tunisia și-a declarat independența in fața Franței.
1959 : S-a născut soprana română Felicia Filip.
1966 : Trofeul Cupei Mondiale la Fotbal este furat din Central Hall, Londra.
1969 : John Lennon și Yoko Ono s-au căsătorit în Gibraltar, un eveniment mediatizat intens, urmat de celebrul lor „Bed-In” pentru pace, o formă de protest non-violent împotriva războiului din Vietnam.
1974 : A avut loc o tentativă eșuată de răpire a Prințesei Anne, fiica Reginei Elisabeta a II-a, în Londra. Incidentul a atras atenția asupra securității familiei regale britanice.
1986 : Politicianul Jaques Chirac devine, pentru a doua oară, premier al Franţei.
1987: Medicamentul AZT (Zidovudina) a fost aprobat în SUA ca primul tratament pentru HIV/SIDA, marcând un pas important în lupta împotriva pandemiei.
1990 : La Targu Mures au avut loc conflicte de stradă între grupuri de naționaliști maghiari și români.
1995: Atacul cu gaz sarin din metroul din Tokio, comis de secta Aum Shinrikyo, a șocat lumea, ducând la 13 morți și mii de răniți.
2000 : Se inaugurează la Spitalul Clinic Fundeni, primul centru de transplant medular din România, după 32 de ani de la realizarea primului transplant de măduvă din lume.
2003 : Invazia Irakului a început oficial, condusă de o coaliție internațională sub conducerea SUA, eveniment care a avut consecințe geopolitice majore în Orientul Mijlociu.
2015 : O eclipsă solară totală a fost vizibilă în părți ale Europei de Nord, inclusiv Insulele Feroe și Svalbard, un fenomen astronomic rar care a captat atenția globală.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Meteo și Mediu

COD GALBEN de ceață în județul Călărași. Vizibilitate redusă sub 200 de metri, izolat sub 50 m

Published

on

Administrația Națională de Meteorologie a emis avertizare COD GALBEN de ceață pentru mai multe localități din județul Călărași. Fenomenul determină vizibilitate redusă sub 200 de metri, iar izolat sub 50 de metri, cu impact direct asupra traficului rutier.

Avertizarea este valabilă miercuri, 7 ianuarie 2026, în intervalul orar 07:30 – 09:00, și vizează următoarele localități: Călărași, Modelu, Borcea, Dragalina, Roseți, Perișoru, Jegălia, Cuza Vodă, Unirea, Ștefan cel Mare, Ștefan Vodă și Dichiseni.

Autoritățile recomandă șoferilor reducerea vitezei, folosirea luminilor de ceață, păstrarea distanței de siguranță și evitarea manevrelor riscante. Pietonii sunt sfătuiți să traverseze cu atenție sporită, în special în zonele slab iluminate.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Controale la Spitalul Județean de Urgență Constanța, după ce peste 70% dintre medici sunt scutiți de gărzi

Published

on

Ministerul Sănătății a anunțat trimiterea Corpului de Control la Spitalul Județean de Urgență Constanța, în urma informațiilor potrivit cărora, în anumite secții, peste 70% dintre medici nu efectuează gărzi, fiind scutiți pe motive medicale. Situația a fost catalogată de ministrul Alexandru Rogobete drept una anormală și a determinat declanșarea unor verificări ample.

Cazul a devenit public după declarațiile managerului unității sanitare, care a confirmat că, în special în secții precum neurochirurgia, există un număr foarte mare de medici care prezintă documente medicale de scutire de gardă, eliberate de Comisia de Medicină a Muncii. Potrivit conducerii spitalului, medicii nu pot fi obligați să efectueze gărzi atâta timp cât există astfel de avize medicale în vigoare.

Managerul a semnalat însă și situații controversate, în care unii medici, deși scutiți de gărzi pe motiv că nu pot sta mult timp în picioare, desfășoară activități fizice solicitante în afara spitalului sau sunt activi în viața cotidiană fără restricții vizibile. Cele mai multe astfel de cazuri ar fi în rândul medicilor tineri, cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani, în special din specialitățile chirurgicale.

În urma acestor informații, ministrul Sănătății a reacționat public, anunțând atât trimiterea Corpului de Control la Constanța, cât și solicitarea adresată Comisiei de Medicină a Muncii pentru reevaluarea scutirilor de gardă. Alexandru Rogobete a transmis că o proporție de peste 70% de medici scutiți de gărzi depășește orice limită rezonabilă și ridică semne de întrebare privind modul de aplicare a criteriilor medicale.

Advertisement

Totodată, ministrul a subliniat că nu pot fi acceptate situații în care restricțiile medicale să se aplice doar în sistemul public, în timp ce aceeași activitate profesională este desfășurată fără probleme în alte unități sau în mediul privat.

Pe fondul acestui caz, Ministerul Sănătății a anunțat și o reformă a sistemului de gărzi, aflată deja în curs. Noul model prevede introducerea mai multor tipuri de gardă, la domiciliu, de monitorizare și de urgență, precum și plata diferențiată a acestora, în funcție de nivelul de responsabilitate. De asemenea, este analizată posibilitatea organizării gărzilor de 12 ore, ca opțiune, nu ca obligație, în funcție de specificul spitalului și al specialității.

Situația de la Spitalul Județean de Urgență Constanța a intrat în atenția publică și pe fondul unui caz grav, semnalat de familia unui pacient de 33 de ani, internat cu anevrism vertebral. Aceștia au reclamat lipsa unui neurochirurg de gardă și întârzierea transferului către un spital din București. Conducerea unității sanitare a precizat că pacientul a suferit un stop cardiorespirator după internare, a fost resuscitat și internat la ATI, iar transferul nu a fost posibil din cauza lipsei locurilor disponibile în Capitală.

Verificările anunțate de Ministerul Sănătății urmează să stabilească dacă scutirile de gardă sunt justificate și dacă funcționarea spitalului respectă standardele necesare pentru asigurarea continuității actului medical.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Groenlanda îi răspunde tranșant lui Trump: „Nu poți lua pur și simplu ce vrei!”

Published

on

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, i-a transmis direct lui Donald Trump un mesaj clar: Statele Unite nu pot „pur și simplu să preia Groenlanda doar pentru că așa le place”.

„În contextul în care președintele SUA a reiterat că ia Groenlanda foarte în serios, sprijinul neechivoc al aliaților noștri din NATO este extrem de important”, a scris Nielsen pe Facebook.

El a făcut apel la Administrația americană să revină la un dialog respectuos, prin canalele diplomatice oficiale și pe baza acordurilor existente cu SUA. „Discuțiile trebuie să se poarte cu respect, pentru că statutul Groenlandei este garantat de dreptul internațional și de principiul integrității teritoriale”, a subliniat premierul.

Sprijin masiv din Europa

Advertisement

Marți, principalii lideri europeni au emis o declarație comună fermă: „Groenlanda aparține poporului său”. Documentul subliniază suveranitatea, integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor.

„Securitatea arctică este o prioritate strategică pentru Europa și pentru securitatea transatlantică. NATO a făcut din Arctica o zonă-cheie, iar aliații europeni își sporesc constant prezența și investițiile pentru a asigura stabilitatea și a descuraja orice amenințare”, au transmis liderii europeni.

Ei au insistat că securitatea regiunii trebuie asigurată colectiv, împreună cu toți aliații NATO, inclusiv Statele Unite, respectând Carta ONU și principiile fundamentale.

Concluzie europeană categorică:

„Regatul Danemarcei – inclusiv Groenlanda – este membru NATO. Groenlanda aparține poporului groenlandez, iar numai Danemarca și Groenlanda decid asupra viitorului lor.”

Advertisement

Context istoric pe scurt

Groenlanda a fost colonie daneză până în 1953, apoi a devenit provincie, a primit autonomie în 1979, iar din 2009 este o entitate autoguvernată în cadrul Regatului Danemarcei.

Atât Copenhaga, cât și Nuuk au respins în mod repetat propunerile lui Trump de a cumpăra insula – bogată în resurse minerale strategice –, iar liderul american nu a exclus nici varianta forței militare. Răspunsul Groenlandei și al Europei rămâne însă unul fără echivoc.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading