Postul Paștelui, cunoscut și sub denumirea de Postul Mare, a început luni, 3 martie 2025, și se va încheia sâmbătă, 19 aprilie. Duminică, 20 aprilie, ortodocșii și catolicii sărbătoresc Învierea Domnului. În această perioadă, cei care aleg să țină post vor evita consumul de carne, lactate și ouă.
Postul Paștelui este cel mai strict și mai lung din calendarul bisericesc, având o durată de 40 de zile, motiv pentru care este cunoscut și sub denumirea de Patruzecimea sau Păresemile. Acesta comemorează cele 40 de zile și nopți în care Iisus Hristos a postit și s-a rugat în pustiu. Este o perioadă dedicată intensificării rugăciunii și purificării spirituale.
Postul Paștelui reprezintă o perioadă de pregătire fizică și spirituală înainte de celebrarea Învierii Domnului. În ajunul începerii postului, credincioșii marchează două evenimente semnificative: Lăsata Secului de carne, ce a avut loc pe 23 februarie 2025, și Lăsata Secului de brânză, pe 2 martie.
Evenimente importante în Postul Mare:
- 9 martie 2025: prima duminică a postului, marcată de Vecernia Iertării.
- 16 martie 2025: a doua duminică, dedicată Sfântului Grigorie Palama.
- 23 martie 2025: a treia duminică – Cinstirea Sfintei Cruci.
- 30 martie 2025: a patra duminică, dedicată Sfântului Ioan Scărarul.
- 6 aprilie 2025: a cincea duminică, Sfânta Maria Egipteanca.
- 13 aprilie 2025: Duminica Floriilor, ce marchează începutul Săptămânii Mari și Intrarea Domnului în Ierusalim.
- 18 aprilie 2025: Vinerea Mare.
- 20 aprilie 2025: Sfintele Paști – Învierea Domnului.

Sursa: adevarul.ro
Zile în care nu se oficiază Sfânta Liturghie: 16 și 18 aprilie 2025 (Miercuri și Vineri din săptămâna dinaintea Postului Sfintelor Paști), 21 și 22 aprilie 2025 (Luni și Marți în prima săptămână a Postului), 18 aprilie 2025 (Vineri din săptămâna Patimilor).
Săptămâna Mare, cunoscută și sub denumirea de Săptămâna Patimilor, reprezintă ultima săptămână din Postul Paștelui. În această perioadă, credincioșii respectă tradiții și obiceiuri importante, cum ar fi postul strict (în Vinerea Mare, mulți țin post negru), curățenia locuințelor, tăierea animalelor pentru sărbători, mersul la biserică pentru spovedanie și împărtășanie, precum și vopsirea ouălor.
Prohodul Domnului din seara de vineri marchează ultima etapă a compătimirii lui Hristos, iar Sâmbăta Mare este ziua finală de pregătire pentru Paște, când se face curățenia finală și se pregătesc preparatele pentru masa de duminică.
Alimentele permise în Postul Paștelui
În Postul Paștelui, timp de 40 de zile, cei care aleg să îl urmeze, cu acordul medical, nu consumă carne, lactate, ouă și produse derivate din acestea. Excepțiile sunt permise doar în zilele de dezlegare la pește. În această perioadă, este recomandată o alimentație diversificată, care include verdețuri (spanac, pătrunjel, urzici), legume (conopidă, morcovi, cartofi), leguminoase (fasole, linte, năut), cereale integrale (ovăz, quinoa, orez brun), oleaginoase (nuci, migdale, alune) și fructe proaspete.
Când sunt zilele cu dezlegare la peste
În Postul Paștelui, există două zile cu dezlegare la pește, conform rânduielilor Sfinților Părinți. Aceste zile permit consumul de mâncăruri de post, dar și al unor alimente precum uleiul, vinul și peștele. Aceste zile nu contravin esenței postului, fiind momente de ușurare în care postirea este însoțită de bucuria prezenței Mântuitorului. Cele două zile cu dezlegare la pește sunt pe 25 martie, de Buna Vestire, și pe 13 aprilie, în Duminica Floriilor.