Știri
Cât timp sunt valabile, de fapt, zilele de concediu. Detaliul din Codul Muncii pe care angajatorii îl ignoră
Din diverse motive, mulți angajați români amână luarea zilelor de concediu, sperând să le folosească atunci când au mai multă nevoie. Din păcate, aceste zile expiră, un aspect pe care mulți angajatori omit să-l comunice salariaților.
Zilele de concediu reprezintă un drept fundamental al angajaților, oferindu-le posibilitatea de a se odihni și de a-și menține un echilibru între viața profesională și cea personală. Totuși, mulți angajați nu sunt pe deplin informați despre durata de valabilitate a zilelor lor de concediu și despre posibilitatea de a le reporta în anii următori.
Conform Codului Muncii din România, orice angajat beneficiază de un concediu de odihnă plătit de minimum 20 de zile lucrătoare pe an. În anumite situații, contractele colective de muncă sau cele individuale pot stabili un număr mai mare de zile libere.
Zilele de concediu trebuie, de obicei, să fie utilizate în anul în care au fost acordate, pentru a asigura angajaților o odihnă constantă. Totuși, există cazuri în care concediul nu poate fi luat în anul respectiv.
Dacă un angajat nu își utilizează toate zilele de concediu într-un an, acestea nu sunt pierdute imediat, ci pot fi reportate pentru o perioadă limitată de timp. Conform legislației din România, zilele de concediu neefectuate pot fi folosite într-un interval de maximum 18 luni de la finalul anului în care au fost acumulate. De exemplu, dacă un angajat are 10 zile de concediu neutilizate din 2024, le poate lua până pe 30 iunie 2026. După această dată, zilele rămase vor fi pierdute.
Ce consecințe există dacă angajatul nu își ia concediul în termenul stabilit
Dacă angajatul nu își utilizează concediul în termenul legal de 18 luni, acesta se pierde și nu mai poate fi solicitat. Totuși, angajatorul are obligația de a crea condițiile necesare pentru ca salariații să își poată lua concediul.
Dacă angajatorul refuză acordarea concediului, angajatul poate solicita intervenția Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) sau poate deschide un proces în instanță.
Un alt aspect important este faptul că, de regulă, concediul de odihnă nu poate fi compensat în bani, deoarece scopul său este de a asigura odihna angajatului. Totuși, există o excepție: dacă angajatul își încheie contractul de muncă (prin demisie, concediere etc.) și mai are zile de concediu neutilizate, acestea trebuie compensate financiar.
Compensația se calculează în funcție de salariul mediu zilnic al angajatului.
Angajatorul trebuie să garanteze că angajații pot beneficia de concediu și să întocmească un plan anual de concedii. Dacă refuză să acorde concediul de odihnă, angajatorul riscă sancțiuni conform legislației muncii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Senatorul PSD Daniela Mihai: „Creșterea taxelor și reducerile de personal nu pot merge mână în mână”
Senatorul PSD Daniela Mihai a exprimat o poziție fermă în legătură cu măsurile economice discutate la nivel guvernamental, atrăgând atenția asupra efectelor pe care creșterea taxelor și eventualele reduceri de personal le-ar putea avea asupra populației și economiei.
Potrivit acesteia, într-un context economic dificil, în care inflația afectează puternic puterea de cumpărare, majorarea taxelor combinată cu diminuarea veniturilor ar pune o presiune suplimentară asupra cetățenilor și mediului de afaceri. Senatorul PSD a subliniat că o astfel de abordare riscă să blocheze dezvoltarea economică, în loc să o stimuleze.
Daniela Mihai a precizat că, în interiorul coaliției de guvernare, au loc discuții privind identificarea unor soluții de redresare economică, înainte de a se lua decizii care să vizeze creșteri de taxe sau reduceri de personal. În opinia sa, prioritatea trebuie să rămână susținerea economiei și protejarea populației.
Reprezentanta PSD a mai arătat că partidul pe care îl reprezintă a cerut Guvernului să vină cu măsuri concrete pentru relansarea economică, urmând ca orice decizie cu impact social major să fie analizată atent și comunicată transparent.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Palatul Sociocultural din Călărași intră în etapa de recepție. Clădirea istorică va fi redeschisă publicului
Palatul Sociocultural din Călărași se apropie de finalul lucrărilor de reabilitare, urmând să intre în perioada următoare în etapa de recepție tehnică. Anunțul a fost făcut în cadrul conferinței de presă susținute la Prefectura Călărași, unde prefectul Laurențiu State și senatorul PSD Daniela Mihai au prezentat stadiul investiției.
Senatorul Daniela Mihai a precizat că lucrările au fost realizate cu sprijinul Companiei Naționale de Investiții, iar recepția tehnică este programată pentru perioada imediat următoare. Odată încheiată această etapă, clădirea va putea fi redată comunității și integrată în circuitul public.
Prefectul Laurențiu State a subliniat importanța proiectului, arătând că Palatul Sociocultural nu este doar o clădire reabilitată, ci un obiectiv care va avea un rol activ în viața culturală și educațională a județului.
„Este o investiție realizată pe componenta socio-culturală, iar specificul proiectului va fi respectat. Clădirea va avea destinații clare, deschise publicului”, a explicat prefectul.
Autoritățile au arătat că Palatul Sociocultural, construit în jurul anului 1880, este una dintre clădirile simbol ale județului Călărași și ale zonei de Bărăgan. După ani în care a fost degradat și inaccesibil, imobilul va fi pus în valoare atât din punct de vedere arhitectural, cât și funcțional.
În cadrul conferinței s-a mai precizat că, odată redeschis, Palatul Sociocultural va găzdui spații muzeale, zone destinate evenimentelor culturale și o sală de muzică, toate dotate conform standardelor actuale. Accentul va fi pus pe accesul publicului larg, dar și pe utilizarea clădirii în scop educațional, în colaborare cu școlile din județ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Salariul minim crește la 4.325 lei din 2026. Coaliția anunță tăieri de cheltuieli și reduceri pentru politicieni
Coaliția de guvernare a decis, în ședința de miercuri de la Palatul Victoria, majorarea salariului minim brut pe țară la 4.325 de lei, măsură care va intra în vigoare de la 1 iulie 2026. Decizia face parte dintr-un pachet mai larg de reforme administrative și economice.
Pe scurt, ce s-a hotărât:
- Salariul minim crește la 4.325 lei brut, din vara anului 2026.
- Cheltuielile administrației centrale vor fi reduse cu 10%, fără să fie tăiate salariile de bază ale angajaților.
- Administrația locală rămâne sub regulile stabilite anterior; Ministerul Dezvoltării va pregăti actul normativ necesar.
- Parlamentarii și partidele vor primi mai puțini bani:
- suma forfetară a senatorilor și deputaților scade cu 10%;
- subvențiile partidelor politice vor fi, de asemenea, reduse.
- Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) va fi diminuat la 0,5% din 1 ianuarie 2026 și eliminat complet din 2027.
Guvernul anunță că măsurile de stimulare a economiei vor fi detaliate înainte de adoptarea bugetului pe 2026 și vor fi incluse în proiecția bugetară de anul viitor.
Deciziile au fost luate în prezența liderilor PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților naționale, potrivit unui comunicat comun al coaliției.
Sursa: Agerpres
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Dan Velicu, primarul comunei Ciocănești: „Am venit la primărie să facem administrație, nu politică”
Cinema Călărași / Pandora revine pe marele ecran: „Avatar: Foc și Cenușă”
Accident rutier grav între Modelu și Roseți: patru persoane rănite, două dintre ele încarcerate
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
