Stațiunile de pe litoralul românesc al Mării Negre se confruntă cu o situație neașteptată în plin sezon estival: plajele și hotelurile sunt aproape goale, iar turiștii par să ocolească destinațiile tradiționale. Hotelierii, afectați de scăderea drastică a numărului de vizitatori, fac eforturi disperate pentru a atrage clienți, în contextul unei concurențe tot mai acerbe din partea destinațiilor internaționale.

Cauze ale declinului turistic

Mai mulți factori contribuie la această criză a turismului pe litoral:

• Prețurile ridicate: Costurile pentru cazare, masă și servicii au crescut semnificativ, făcând litoralul românesc mai puțin atractiv comparativ cu destinații precum Bulgaria, Turcia sau Grecia, unde turiștii beneficiază de pachete all-inclusive la prețuri competitive.

• Vremea capricioasă: Vara anului 2025 a adus episoade frecvente de ploi și temperaturi mai scăzute, descurajând turiștii care caută soare și plajă.

• Lipsa investițiilor în infrastructură: Starea plajelor, aglomerația din stațiuni și lipsa activităților diversificate pentru toate categoriile de turiști au fost semnalate drept motive pentru care mulți aleg alte destinații.

• Concurența internațională: Ofertele atractive din țări vecine, cu servicii superioare și prețuri mai accesibile, au atras un număr mare de turiști români care preferă să își petreacă vacanțele în străinătate.

Eforturile hotelierilor

Hotelierii de pe litoral încearcă să contracareze această tendință prin diverse strategii:

• Reduceri substanțiale: Multe hoteluri oferă discounturi de până la 30-40% pentru rezervările de ultim moment sau pachete speciale pentru familii.

• Evenimente și activități: Pentru a atrage turiștii, stațiunile organizează concerte, festivaluri gastronomice și activități pentru copii, în speranța de a revitaliza interesul.

• Campanii de promovare: Hotelierii investesc în campanii publicitare pe rețelele sociale, colaborând cu influenceri pentru a promova frumusețile litoralului românesc.

• Îmbunătățirea serviciilor: Unele unități de cazare au început să ofere pachete all-inclusive sau servicii suplimentare, cum ar fi acces gratuit la spa sau excursii locale.

Impactul asupra economiei locale

Scăderea numărului de turiști afectează nu doar hotelierii, ci și restaurantele, magazinele și alte afaceri locale care depind de sezonul estival. Mulți antreprenori se plâng că veniturile din acest an sunt cu mult sub așteptări, iar perspectivele pentru restul sezonului rămân incerte.

Advertisement

Ce spun turiștii?

Pe platformele sociale, părerile turiștilor sunt împărțite. Unii apreciază reducerile și liniștea din stațiuni, în timp ce alții critică lipsa de noutate și prețurile care rămân ridicate în ciuda ofertelor. „Am fost în Mamaia și parcă era un oraș fantomă. Plaja goală, hotelul pe jumătate ocupat. Păcat, pentru că litoralul românesc are potențial, dar trebuie investit mai mult”, a scris un utilizator pe X.

Perspective

Pentru a revitaliza turismul pe litoralul românesc, specialiștii din industrie sugerează investiții în infrastructură, diversificarea ofertelor turistice și o mai bună promovare a destinațiilor. De asemenea, colaborarea între autorități, hotelieri și agențiile de turism ar putea contribui la crearea unor pachete atractive care să concureze cu ofertele internaționale.

Până atunci, litoralul românesc rămâne într-o situație delicată, cu hotelierii luptând să salveze un sezon care riscă să fie unul dintre cele mai slabe din ultimii ani.

Advertisement

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) își exprimă nemulțumirea față de forma actuală în care Guvernul intenționează să modifice, pentru a doua oară în acest an, sistemul voucherelor de vacanță. Potrivit informațiilor vehiculate recent, doar angajații din sectorul public cu un salariu brut sub 6.000 de lei ar mai putea beneficia de aceste tichete, iar suma oferită ar urma să fie de doar 640 de lei net, echivalentul a 800 de lei impozabili. În plus, utilizarea acestora ar fi limitată exclusiv la perioada de extrasezon.

Reprezentanții ANAT consideră că un asemenea plafon face inutilă întreaga măsură. “Este o inițiativă lipsită de eficiență, care nu aduce niciun beneficiu real, nici pentru angajați, nici pentru industria turismului. Mai degrabă, voucherele ar trebui suspendate complet în acest an, cu angajamentul ferm că în 2026 vor reveni la valoarea de 1.600 de lei și la condiții echitabile”, transmite ANAT.

Organizația atrage atenția și asupra lipsei unei definiții clare a termenului „extrasezon”, explicând că această noțiune este relativă și variază în funcție de regiune și tipul de destinație. De exemplu, litoralul este inactiv iarna, în timp ce stațiunile montane sunt în plin sezon.

În realitate, doar un procent redus – aproximativ 17% – dintre angajații din sistemul public s-ar încadra în pragul salarial propus. ANAT subliniază că, după reducerea voucherelor la jumătate cu doar câteva luni în urmă, aplicarea unei noi tăieri atât de drastice va anula aproape complet efectul acestui beneficiu în 2025.

Advertisement

„Să acorzi 640 de lei și să numești acest lucru sprijin pentru turism e o glumă. Este doar o bifă politică fără efecte reale, menită să dea impresia că sectorul este ajutat”, a declarat Alin Burcea, președintele ANAT.

Organizația solicită Guvernului să renunțe la condiționările birocratice și la restricțiile impuse, pledând în schimb pentru un cadru simplificat și eficient. În plus, ANAT propune menținerea cotei reduse de TVA pentru sectorul HORECA și extinderea sistemului de vouchere și pentru angajații din mediul privat, prin stimulente fiscale clare pentru angajatori.

Totodată, ANAT consideră că sprijinul real pentru turism ar trebui să includă investiții concrete în infrastructură, promovare și digitalizare, nu doar măsuri cu impact simbolic.

„Turismul este o componentă strategică a economiei, cu un aport major la PIB și un rol esențial în menținerea locurilor de muncă. Este nevoie de politici coerente și consultări reale cu specialiștii din domeniu, nu de soluții populiste fără fundament”, au transmis reprezentanții ANAT.

Advertisement