Curiozități și Istorie
Alan Turing: Geniul din spatele Enigmei și al informaticii moderne
Alan Turing: Geniul care a descifrat Enigma și a schimbat istoria
Alan Turing a fost un om al contrastelor: un matematician genial, un criptanalist inovator, un pionier al informaticii și, mai presus de toate, o figură umană profundă, marcată de triumfuri și tragedii. Născut pe 23 iunie 1912, în Maida Vale, Londra, Turing a demonstrat de timpuriu o inteligență ieșită din comun, fascinată de matematică și de misterele logicii. Viața sa a fost o călătorie extraordinară, care a lăsat o amprentă de neșters asupra științei, tehnologiei și istoriei mondiale.
Copilăria și formarea unui geniu
Încă din copilărie, Turing a arătat o curiozitate neobosită și o capacitate de a gândi în afara tiparelor. La școala Sherborne, unde a studiat, era mai degrabă interesat de propriile explorări intelectuale decât de programa școlară rigidă. A excelat în matematică și științe, iar mai târziu, la King’s College, Cambridge, a dezvoltat idei care aveau să devină fundamentale pentru informatică. În 1936, la doar 24 de ani, Turing a publicat lucrarea „On Computable Numbers”, în care a introdus conceptul „mașinii Turing” – un model teoretic care descrie funcționarea unui calculator universal. Aceasta a fost piatra de temelie a informaticii moderne și a pus bazele teoretice pentru computerele de astăzi.
Spargerea Enigmei: Un punct de cotitură în al Doilea Război Mondial
Cea mai cunoscută contribuție a lui Turing a venit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când a lucrat la Bletchley Park, centrul britanic de criptanaliză. Naziștii foloseau mașina Enigma, un dispozitiv sofisticat care genera coduri aparent imposibil de spart, pentru a-și cripta comunicațiile militare. Descifrarea acestor mesaje era vitală pentru Aliați, dar complexitatea Enigmei părea de netrecut.
Turing, împreună cu echipa sa, a abordat problema cu o combinație de geniu matematic, gândire inovatoare și perseverență. Inspirându-se din munca criptografilor polonezi, care spărseseră versiuni timpurii ale Enigmei, Turing a proiectat „Bomba”, un dispozitiv electromecanic care automatiza procesul de testare a combinațiilor posibile de coduri. Prin rafinarea continuă a acestui sistem, Turing și echipa sa au reușit să decodeze mesajele inamice, oferind Aliaților informații cruciale despre mișcările și strategiile germane.
Impactul muncii lui Turing a fost colosal. Se estimează că descifrarea Enigmei a scurtat războiul cu cel puțin doi ani, salvând peste 14 milioane de vieți. Informațiile obținute au contribuit la victorii decisive, precum bătălia de la Atlantic, și au oferit Aliaților un avantaj strategic esențial.
Pionier al inteligenței artificiale
După război, Turing și-a îndreptat atenția spre noi orizonturi. A lucrat la proiectarea unuia dintre primele computere digitale, Automatic Computing Engine (ACE), și a explorat ideea de „mașini care gândesc”. În 1950, a publicat articolul „Computing Machinery and Intelligence”, în care a propus celebrul „test Turing” – un experiment menit să determine dacă o mașină poate imita inteligența umană într-un mod indistingtibil de un om. Aceasta a fost una dintre primele contribuții majore la dezbaterea despre inteligența artificială, un domeniu care continuă să evolueze și astăzi.
O viață marcată de tragedie
În ciuda realizărilor sale, viața personală a lui Turing a fost umbrită de discriminare și nedreptate. În anii 1950, homosexualitatea era ilegală în Marea Britanie, iar în 1952 Turing a fost acuzat de „indecență gravă” din cauza relației sale cu un alt bărbat. Condamnat, i s-a oferit o alegere crudă: închisoarea sau castrarea chimică prin tratament hormonal. Turing a ales cea din urmă, ceea ce a avut efecte devastatoare asupra sănătății și stării sale mentale.
Pe 7 iunie 1954, Turing a fost găsit mort în locuința sa, la doar 41 de ani. Cauza oficială a fost otrăvirea cu cianură, iar verdictul a fost sinucidere, deși circumstanțele au rămas controversate. Mulți cred că persecuția sa a contribuit la această tragedie.
Moștenirea lui Turing
Moștenirea lui Alan Turing este imensă. De la fundamentele informaticii până la salvarea a milioane de vieți în timpul războiului, contribuțiile sale au schimbat lumea. În 2013, Regina Elisabeta a II-a i-a acordat o grațiere regală, un gest simbolic de recunoaștere a nedreptăților suferite. Astăzi, Turing este celebrat ca un erou al științei, cu statui, premii și instituții care îi poartă numele.
Dar dincolo de realizările sale, Turing a fost un om – cu pasiuni, vulnerabilități și o dorință neobosită de a înțelege lumea. Povestea sa este una despre curaj, geniu și reziliență, dar și despre costul intoleranței. Alan Turing nu a fost doar omul care a spart Enigma; a fost un vizionar care a deschis calea spre viitor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Omul care a îngropat timpul: 6 luni în adâncurile Pământului fără soare, ceas sau contact uman
În 1972, un om de știință francez a coborât în adâncurile Pământului… pentru a testa limitele minții umane. Se numea Michel Siffre, geolog și speolog pasionat, obsedat de o singură idee: Este timpul ceva exterior pe care îl trăim… sau ceva ce creăm în mintea noastră?
La 33 de ani, Siffre a decis să-și pună viața în joc pentru știință. Pe 14 februarie 1972, a intrat în Midnight Cave, o peșteră din Texas, SUA, la 130 de metri sub pământ. Acolo, în întuneric absolut, cu o temperatură constantă de 21°C și umiditate apăsătoare, și-a instalat un cort primitiv: un pat, o masă, un scaun și echipamente pentru măsurători – electrozi pe piept și cap care înregistrau ritmul cardiac, activitatea cerebrală și musculară.
Fără ceas, fără soare, fără contact uman real – putea suna echipa de la suprafață doar când se trezea sau mânca, dar ei nu aveau voie să-i dea nicio indicație despre timp. Mânca mâncare congelată, bea apă din rezerve și efectua teste zilnice: măsurători de tensiune, exerciții pe bicicletă staționară, teste de memorie și chiar țintă cu un pistol cu bile.
Siffre credea că, lipsit de “zeitgebers” (indicii externe precum lumina zilei), corpul uman ar adopta un ciclu natural de 48 de ore – nu 24, cum ne dictează societatea. Și avea dreptate. Treptat, ritmul său biologic s-a rupt de realitate: dormea 10-12 ore, apoi rămânea treaz 30-36 de ore, percepând totul ca pe o zi normală de 24 de ore. Când număra secundele în minte (de la 1 la 120), îi lua de două ori mai mult timp decât în mod normal – creierul său încetinise percepția timpului!
Izolarea l-a afectat profund: a devenit depresiv, paranoid (credea că echipa de sus îl sabotează), și-a pierdut memoria pe termen scurt, vederea s-a deteriorat, iar singurătatea l-a împins spre gânduri de sinucidere. Șoarecii din peșteră au devenit “prieteni” – a încercat să îmblânzească unul timp de zile întregi. Când a ieșit la suprafață pe 5 septembrie 1972, după exact 205 zile (aproape 7 luni), credea că trecuseră doar 5 luni. Avea barbă lungă, pielea palidă și era epuizat fizic și mental – recuperarea a durat ani.
Experimentul său din Midnight Cave (și cel anterior din 1962, de 63 de zile în Alpi) a fondat practic cronobiologia umană, arătând că avem un “ceas intern” independent de Soare – util pentru astronauți NASA sau pentru înțelegerea tulburărilor de somn. Siffre a dovedit că timpul nu e doar o convenție externă: îl construim în creier, iar fără ancoră, mintea se pierde în propriul haos.
Michel Siffre a murit în 2024, la 85 de ani, dar moștenirea sa ne bântuie: într-o lume plină de ceasuri și notificări, oare cât de mult ne-am deconectat de ritmul nostru adevărat?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fazanul cu urechi albe este o pasăre impresionantă, originară din regiunile muntoase ale Asiei Centrale și de Est, în special din Tibet, China și zone învecinate. Corpul său robust măsoară între 80 și 100 de centimetri în lungime, cu o coadă lungă și stufoasă care adaugă eleganță mișcărilor sale. Penajul predominant alb-argintiu strălucește în lumina soarelui, contrastând spectaculos cu ciocul roșu aprins și picioarele tot roșii. Cele mai distinctive trăsături sunt smocurile albe de pene de la urechi, care îi dau numele și un aspect regal, aproape mitic.
Aceste păsări trăiesc în păduri de conifere și tufișuri dese, la altitudini între 2.500 și 4.500 de metri, unde iernile sunt aspre. Sunt omnivore, hrănindu-se cu semințe, frunze, rădăcini, insecte și chiar mici vertebrate. În sezonul de împerechere, masculii efectuează dansuri elaborate, întinzând coada ca un evantai și emițând strigăte puternice pentru a atrage femelele. Ouăle, în număr de 6 până la 12, sunt clocite de femelă timp de aproximativ 28 de zile, iar puii devin independenți rapid.
Deși nu sunt migratoare, fazanii cu urechi albe formează grupuri mici în afara perioadei de reproducere, ajutându-se reciproc să supraviețuiască vânătorilor naturali precum vulpile sau păsările răpitoare. Populația lor este vulnerabilă din cauza pierderii habitatului și a braconajului, fiind protejată în rezervații naturale. Această specie simbolizează rezistența și grația naturii sălbatice, captivând observatorii cu frumusețea sa unică și comportamentul social complex.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Supa de dovleac este o călătorie gustativă plină de arome și prospețime. Descoperă gustul mângâietor al toamnei și bucură-te de un bol plin cu savoare!
Ingrediente
- 1 dovleac mic sau jumătate dintr-un dovleac mare, curățat și tăiat în cuburi
- 1 ceapă medie, tocată mărunt
- 1 cartof mediu, tăiat în cuburi
- 2 căței de usturoi, mărunțiți
- 2 linguri de unt sau ulei de măsline
- 4 căni de supă de legume
- 1/2 cană de smântână lichidă (opțional)
- sare
- piper
Mod de preparare
- Într-o oală mare, la foc mediu, călim ceapa și usturoiul în uleiul de măsline sau unt, până când devin moi și translucide.
- Adăugăm cuburile de dovleac și cartof, și continuăm să gătim timp de câteva minute, amestecând frecvent.
- Turnăm supa de legume peste dovleac și aducem la punctul de fierbere. Reducem apoi focul la intensitate medie și lăsăm să fiarbă până când dovleacul este complet moale și ușor de zdrobit cu o furculiță (aproximativ 20-25 de minute).
- Pentru o consistență mai fină, folosim un mixer vertical pentru a pasa supa până când obținem o textură cremoasă și omogenă.
- Adăugăm smântâna lichidă și amestecăm bine, gătind în continuare supa la foc mic, timp de încă 5 minute.
- Condimentăm cu sare și piper, după gust.
- Servim supa cremă de dovleac caldă. O putem decora cu puțină smântână lichidă, semințe de dovleac prăjite sau ierburi proaspete, cum ar fi pătrunjel sau cimbru.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
ARTĂ LA BIBLIOTECĂ. Expoziția „Pagini de artă” a adus culoare și emoție la Biblioteca Județeană Călărași
Biblioteca Județeană Călărași recomandă o lectură care colorează lumea: „Culorile – pasiune și mister”, de David Scott Kastan
Deputatul PNL Ciprian Pandea critică recomandările FMI și cere stabilitate fiscală pentru anii următori
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
