Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 14°C | Anul XI Nr. 534

Știri

Scenariile Băncii Mondiale pentru România: Impozit de 20% pentru salariile mari și facilități pentru familiile cu mulți copii, criticate de antreprenori și consultanți fiscali

Published

on

Am obținut informații noi din Scenariile Băncii Mondiale referitoare la viitoarele măsuri fiscale pe care Guvernul României le-ar putea adopta în 2024, iar acestea nu sunt deloc bine primite de antreprenori și cetățenii de rând. Conform primului scenariu, salariile de până la 4.000 de lei ar putea fi impozitate cu 10%, iar cele care depășesc acest prag ar urma să suporte un impozit de 20%. De asemenea, planul include facilități pentru familiile numeroase, precum majorarea alocațiilor pentru cei care au mai mulți copii și reducerea impozitelor pentru familiile cu venituri între 12.000 și 60.000 de lei anual, potrivit sursasigura.ro

Consultantul fiscal Veronica Duțu susține că măsurile anunțate vor afecta cel mai mult românii cu venituri mici. „Impozitul de 20% este exagerat de mare, mai ales pentru România, unde cel mai ridicat impozit pe venit a fost de 16%. Această schimbare va avea un impact negativ asupra economiilor personale ale românilor”, a declarat ea pentru B1 TV. Duțu mai subliniază că, deși există deduceri fiscale pentru cheltuielile cu educația sau cultura, este necesară o impozitare progresivă, care să protejeze veniturile mici. Ea a adăugat că povara fiscală pe muncă în România este foarte mare, ajungând la aproape 50%, ceea ce afectează în special persoanele cu salarii modeste. „Dacă se aplică un impozit de 45% pe un salariu mare, de exemplu 3.000 de euro, suma rămasă ar fi rezonabilă. Dar dacă aplicăm același procent unui salariu minim, oamenii abia mai pot face față cheltuielilor”, a avertizat consultantul, scrie sursasigura.ro

România se numără printre țările cu cea mai mare povară fiscală asupra angajaților, conform datelor Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD). Țara se află pe locul șase din 37 de economii analizate, cu contribuțiile sociale reprezentând 37,5% din totalul veniturilor fiscale, mult peste media de 24,3% din OECD. Această diferență arată o presiune fiscală considerabilă asupra veniturilor salariale din România.

Datele oferite de Blocul Național Sindical (BNS) indică faptul că în 2023, sumele colectate din contribuțiile sociale au fost de patru ori mai mari decât cele din impozitele pe salarii, de 5,5 ori mai mari decât veniturile din impozitul pe profit și de 1,5 ori mai mari decât totalul încasărilor din TVA. Această structură fiscală pune o povară disproporționată pe umerii angajaților și accentuează inegalitățile economice, diminuând puterea de cumpărare a acestora.

Advertisement

Chiar dacă România are o cotă de impozitare a veniturilor de doar 10%, acest lucru este înșelător din cauza nivelului ridicat al contribuțiilor sociale. Conform unui studiu BNS, un angajat român cu un salariu mediu brut rămâne cu un venit net de 1.009 euro, comparativ cu 1.246,4 euro în Polonia, deși Polonia are cote de impozitare mai ridicate (0%, 12% și 32%). Această diferență de 23,5% reflectă faptul că, în ciuda impozitării mai ridicate, angajații polonezi rămân cu mai mulți bani.

Scenariile Băncii Mondiale prevăd și introducerea unui nou impozit pe proprietate în funcție de valoarea de piață, începând cu 2025. Totodată, este propusă eliminarea tuturor facilităților fiscale pentru anumite categorii de angajați, precum cei din construcții și agricultură. Alte măsuri vizează scutirea de la plata contribuției de sănătate pentru cei cu salarii minime și aplicarea unei singure cote de TVA. O surpriză neplăcută pentru antreprenori ar putea fi majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%.

„Impozitarea capitalului în România este foarte redusă comparativ cu alte țări din UE”, a explicat Veronica Duțu, adăugând că o creștere a impozitului pe dividende ar putea avea un impact negativ asupra veniturilor statului. „Când impozitul pe dividende a scăzut la 5%, încasările la buget au crescut. Dacă acum se va ridica la 10%, ne putem aștepta la o scădere a acestor venituri”, a spus ea, scrie sursasigura.ro

Consultantul fiscal a criticat și ideea introducerii unei cote unice de TVA, care ar putea afecta industria HoReCa, un sector deja lovit de pandemie. „Mărirea TVA-ului la 19% pentru restaurante, hoteluri și catering va avea consecințe grave. Această industrie ar putea suferi închideri masive, afectând nu doar afacerile, ci și consumatorii”, a avertizat Duțu.

În contextul economic actual, este de văzut cum va reuși guvernul să găsească un echilibru între necesitățile bugetare și menținerea unui sistem fiscal care să nu sufoce economia și să asigure o protecție adecvată pentru categoriile vulnerabile.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Semnificația istorică a zilei de 25 octombrie

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

ZIUA ARMATEI ROMÂNE

Ziua de 25 octombrie traversează epocile ca un fir roșu al suveranității și al memoriei. De la bătălii care au schimbat cursul războaielor, la tratate care au redefinit ordinea internațională, de la nașteri regale la eliberări naționale, această dată adună în ea ecouri de demnitate, rezistență și renaștere.

1147 – Bătălia de la Dorylaeum  – În cadrul celei de-a doua cruciade, armata cruciată condusă de Conrad al III-lea al Germaniei este înfrântă de turcii selgiucizi în Asia Mică. Înfrângerea marchează începutul declinului expediției germane și subliniază dificultățile logistice și strategice ale cruciadelor.

Advertisement

1154 – Henric al II-lea devine rege al Angliei.

1415 – Bătălia de la Azincourt  – Regele Henric al V-lea al Angliei obține o victorie decisivă asupra armatei franceze, deși era numeric inferior. Bătălia devine emblematică pentru eficiența arcașilor englezi și este ulterior mitologizată în cultura britanică, inclusiv în piesa „Henric al V-lea” de Shakespeare.

1632 – Matei Basarab înfrânge pe Radu Alexandru Iliaș  – În lupta de la Mănăstirea Plumbuita, Matei Basarab își consolidează poziția în fruntea Țării Românești. Victoria sa va fi urmată de o domnie lungă și stabilă, marcată de reforme administrative, culturale și religioase.

1648 – Semnarea Tratatului de la Westfalia După 30 de ani de război religios și politic în Europa Centrală, tratatul încheie Războiul de Treizeci de Ani. Se consfințește suveranitatea statelor, principiul non-intervenției și egalitatea confesională. Este considerat momentul fondator al dreptului internațional modern.

1760 – George al III-lea devine rege al Marii Britanii – După moartea bunicului său, George al II-lea, George al III-lea urcă pe tron. Domnia sa va fi marcată de pierderea coloniilor americane și de începuturile Revoluției Industriale.

Advertisement

1795 – A treia împărțire a Poloniei – Rusia, Prusia și Austria își împart teritoriul polonez, desființând statul polono-lituanian. Este un act de agresiune geopolitică ce va alimenta idealul renașterii naționale poloneze și va rămâne un simbol al nedreptății istorice.

1824 – Țarul rus Alexandru I sancționează hotărârea Consiliului de Miniștri, de a acorda Senatului dreptul să aprobe actele de proprietate asupra suprafețelor de pământ din Basarabia, dăruite prin decret imperial diferitor persoane.

1825 – S-a născut compozitorul austriac Johann Strauss ( fiul), supranumit regele valsului ; (m. 3 iunie 1899).

1838 – S-a nascut Georges Bizet ( Alexandre Cesar Leopold Georges Bizet ), compozitor francez (“Carmen”) ;(d.3.06.1875).

1854 – Bătălia de la Balaclava (Războiul Crimeii)  – Are loc faimoasa „Încărcare a Brigăzii Ușoare”, un atac cavaleresc britanic eroic, dar dezastruos, împotriva artileriei ruse. Deși militar ineficient, momentul devine simbol al curajului și al absurdității războiului.

Advertisement

1921 – Nașterea Regelui Mihai I al României La Sinaia se naște Mihai I, fiul principelui Carol al II-lea. Va deveni rege în două rânduri și va juca un rol crucial în actul de la 23 august 1944. După abdicarea forțată din 1947, va trăi în exil, devenind simbol al demnității regale.

1944 – Eliberarea orașului Carei de către Armata Română – Ultimul oraș românesc eliberat de sub ocupația horthystă, Careiul devine simbolul reîntregirii teritoriale după Dictatul de la Viena. Este considerat momentul final al campaniei de eliberare a Transilvaniei de Nord.

1959 – Instituirea oficială a Zilei Armatei Române Prin Decretul nr. 381, 25 octombrie este desemnată Ziua Armatei Române. Se marchează anual prin ceremonii militare, arborarea drapelului și comemorarea eroilor căzuți.

1983 – Invazia americană în Grenada Statele Unite lansează operațiunea „Urgent Fury” pentru a înlătura regimul marxist și a proteja cetățenii americani. Acțiunea reflectă politica externă a Războiului Rece și provoacă reacții internaționale controversate.

2001 – Lansarea oficială a sistemului de operare Windows XP Microsoft lansează Windows XP, unul dintre cele mai populare și longevive sisteme de operare din istoria calculatoarelor personale. Va deveni standardul global pentru utilizatorii de PC-uri timp de peste un deceniu.

Advertisement

2025 – Ceremonii dedicate Zilei Armatei Române în Carei și Satu Mare În contextul geopolitic actual, cu războiul din Ucraina în desfășurare, manifestările din 2025 capătă o semnificație sporită. Sunt organizate defilări, slujbe religioase și ceremonii comemorative în garnizoanele din țară și în teatrele de operațiuni externe.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Proiect de hotărâre | Subvenția de 10 lei la apă, ideea USR care s-a înecat la Primărie!

Published

on

Pe ordinea de zi a ședinței ordinare a Consiliului Local Călărași din 30 octombrie 2025 se află un proiect inițiat de consilierii locali USR, Costin Mirescu și Giurcan Amelia. Cei doi propun ca Primăria Călărași să acorde o subvenție lunară de 10 lei de persoană pentru plata serviciilor de apă și canalizare prestate de Ecoaqua SA, până la sfârșitul anului 2026. De acest sprijin ar urma să beneficieze doar persoanele fără datorii la apă și canal.

În expunerea de motive, inițiatorii susțin că măsura ar fi necesară în contextul majorării tarifelor la utilități și ar reprezenta un ajutor minim pentru populația afectată de scumpiri.

Documentul a fost înregistrat la Primăria Călărași sub numărul 131325/23.09.2025 și urmează să fie dezbătut în plenul Consiliului Local.

Aparatul de specialitate al primarului a analizat propunerea și a emis un raport nefavorabil. În document se arată că, deși intenția de sprijin a populației este justificată social, nu există în legislația actuală un mecanism clar care să permită acordarea uniformă a unor astfel de subvenții.

Advertisement

Direcția Juridică și Direcția Economică din cadrul Primăriei Călărași au transmis că proiectul USR nu se poate fundamenta pe prevederile legale invocate. Reprezentanții instituției menționează că legislația actuală permite finanțarea investițiilor în infrastructura de apă și canalizare, dar nu acordarea directă de subvenții persoanelor fizice pentru plata serviciilor furnizate.

În concluzie, raportul de specialitate semnat de șeful Serviciului Juridic, Rizvan Ștefan, și directorul economic, Nae Valentina, recomandă respingerea proiectului, precizând că „nu se poate pune în sarcina Consiliului Local acordarea unei astfel de subvenții, în lipsa unui temei legal clar”.

Proiectul urmează să fie supus votului consilierilor în ședința de joi, 30 octombrie, la sediul Primăriei Municipiului Călărași.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Ateliere de toamnă la Biblioteca Județeană Călărași: povești, culoare și zâmbete în ultima zi din „Școala Altfel”

Published

on

Biblioteca Județeană Călărași a încheiat săptămâna „Școala Altfel” cu o zi dedicată toamnei și creativității. Activitatea „Magia Toamnei prin Lecturi și Ateliere de Îndemânare” a adus împreună copiii din trei grădinițe din municipiu:

  • Grădinița Voinicel (Amicii), coordonată de educatoarele Nicoleta Stan și Aurelia Voicu

  • Grădinița Step by Step, coordonată de educatoarea Georgiana Dugheru

  • Grădinița Aricel, coordonată de educatoarele Andreea Nicolae și Ionela Badea

Cei mici au descoperit farmecul poveștilor de toamnă prin lecturi captivante, apoi și-au pus creativitatea la încercare în ateliere de îndemânare, realizând adevărate opere de artă din frunze, castane și alte materiale naturale.

Copiii s-au bucurat de o experiență plină de culoare, zâmbete și voie bună, iar activitățile le-au reamintit tuturor cât de frumoasă poate fi toamna privită prin ochii lor.

Evenimentul face parte din programul educativ desfășurat de Bibliotecă în cadrul „Școala Altfel – Ziua 5”, dedicat lecturii, creativității și colaborării cu instituțiile de învățământ preșcolar din Călărași.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading