Știri
Legea Educației, modificată pentru a patra oară de Guvern. Ce schimbări s-au produs
Legea Educației a fost din nou modificată de Guvernul Ciolacu printr-o ordonanță de urgență. Aceasta reprezintă a patra modificare a actului normativ de la promulgare până în prezent.
Guvernul a adoptat recent o ordonanță de urgență prin care modifică din nou Legea Educației Deca-Iohannis. OUG 112 din 23 septembrie, publicată în Monitorul Oficial pe 25 septembrie, introduce o serie de schimbări la mai multe articole ale legii, vizând în special învățământul superior, cu accent pe programele de doctorat.
Legea a fost modificată fără a fi anunțată public, iar Ministerul Educației nu a comunicat aceste schimbări. Ordonanța de urgență, deja publicată în Monitorul Oficial, nu poartă semnătura ministrei Educației, Ligia Deca. Majoritatea modificărilor fac referire la Articolul VI din Legea învățământului superior nr. 199/2023, după cum urmează:
”(5) Granturile aferente studiilor universitare de doctorat includ cuantumul burselor individuale pentru doctoratul științific/profesional organizat la forma de învățământ cu frecvență și nu includ cuantumul burselor individuale pentru doctoratul științific/profesional organizat la forma de învățământ cu frecvență redusă”
”(6) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza la următoarele forme de învățământ: cu frecvență și cu frecvență redusă”
”(7) Programele de studii universitare de doctorat organizate la forma de învățământ cu frecvență sunt cu bursă. Programele de studii universitare de doctorat organizate la forma de învățământ cu frecvență redusă sunt fără bursă”.
Clasificarea programelor de studii de doctorat
”(6) Programele de studii universitare de doctorat sunt de două tipuri:
a) doctorat științific, care are ca finalitate producerea de cunoaștere științifică originală, relevantă internațional, pe baza unor metode științifice și poate fi organizat la forma de învățământ cu frecvență sau cu frecvență redusă. Doctoratul științific constituie bază pentru cariera profesională în învățământul superior și cercetare;
b) doctorat profesional, în toate domeniile, inclusiv în învățământul universitar dual, care are ca finalitate producerea de cunoaștere originală pe baza aplicării metodei științifice, a reflecției sistematice sau a cercetării aplicative asupra unor creații artistice, asupra unor performanțe sportive de înalt nivel național și internațional sau asupra unor teme de importanță practică și care constituie o bază pentru cariera profesională în învățământul superior și cercetare, în domeniile vizate. Doctoratul profesional poate fi organizat la forma de învățământ cu frecvență sau cu frecvență redusă”, scrie în OUG, conform playtech.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Vasilați: Nouă sală de sport modernă, inaugurată cu sprijinul Companiei Naționale de Investiții
Comunitatea din Vasilați beneficiază acum de o sală de sport modernă, construită pe strada Constantin Brâncoveanu nr. 69, printr-un proiect derulat de Compania Națională de Investiții (CNI).
Noua infrastructură oferă condiții optime pentru desfășurarea activităților sportive și recreative, fiind dotată cu vestiare și toate facilitățile necesare antrenamentelor și competițiilor.
Investiția contribuie la dezvoltarea infrastructurii educaționale și sportive din comună, oferind tinerilor un spațiu sigur și modern pentru mișcare și performanță. Proiectul aliniază mediul rural la standardele actuale și sprijină formarea unei comunități active și sănătoase.
Finanțarea a fost asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin CNI.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Roxana Pațurcă, reprezentantul Consiliului Județean Călărași în Comisia de Calitate a Liceului Special „Sfânta Maria”
Consiliul Județean Călărași a desemnat-o pe Roxana Natalia Pațurcă ca reprezentant al instituției în Comisia de Evaluare și Asigurare a Calității de la Liceul Special „Sfânta Maria” Călărași, pentru anul școlar 2025-2026. Decizia a fost aprobată în ședința ordinară din luna octombrie, la propunerea președintelui CJ, Vasile Iliuță.
Liceul „Sfânta Maria” este o instituție dedicată copiilor cu cerințe educaționale speciale, aflată în subordinea Consiliului Județean. Aici, elevii primesc sprijin educațional, psihologic și social, într-un mediu adaptat nevoilor lor.
„Prin această numire, ne dorim ca Liceul Sfânta Maria să beneficieze de o reprezentare activă din partea Consiliului Județean. Educația specială este o prioritate pentru noi, iar sprijinul pentru elevi și profesori trebuie să fie constant”, a declarat președintele CJ Călărași, Vasile Iliuță.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un raport realizat de platforma Storia.ro, prin indexul T.R.A.I., arată că municipiul Călărași se află pe locul 3 la nivel național în topul orașelor din România unde locuitorii sunt cei mai nemulțumiți de condițiile de trai. Studiul a fost realizat pe baza a peste 107.000 de răspunsuri oferite de români din toate regiunile țării.
Cu un scor de 65,7 puncte din 100, Călărași se află imediat după Alexandria (65,1) și Ploiești (63,6), orașe care ocupă primele poziții în clasamentul nemulțumirii. În topul celor mai nefericite orașe se mai regăsesc Tulcea, Deva și Reșița, cu scoruri apropiate.
Evaluarea a luat în calcul factori precum calitatea vieții, infrastructura, siguranța, costul locuințelor și accesul la servicii. Potrivit analizei, lipsa infrastructurii, traficul deficitar și oportunitățile reduse de dezvoltare sunt principalele motive ale nefericirii locuitorilor din aceste orașe.
În partea superioară a clasamentului se află orașe precum Iași, Miercurea Ciuc și Botoșani, unde oamenii se declară cei mai mulțumiți de viața lor. Bucureștiul ocupă poziția 13, cu un scor de 71,8 puncte, influențat negativ de poluare, aglomerație și costurile ridicate ale vieții.
Clasamentul confirmă faptul că percepția locuitorilor asupra calității vieții diferă semnificativ între regiunile țării, iar orașele mici continuă să se confrunte cu lipsa investițiilor și a perspectivelor de dezvoltare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Consiliul Județean Călărași a aprobat rectificarea bugetară: investiții suplimentare în infrastructură, sănătate și energie
Consiliul Județean Călărași investește 3,7 milioane lei în sportul de performanță
Trotinetele electrice, subiect de dezbatere în Consiliul Local Călărași. Alin-Bogdan Drăgulin cere reguli mai stricte și măsuri imediate
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
