Știri
85% dintre pensionarii din Călărași primesc de la 1 septembrie pensii mărite, însă unii rămân cu neclarități. Ce spune conducerea Casei Județene de Pensii Călărași
Conducerea Casei Județene de Pensii (CJP) Călărași a anunțat, pe 6 septembrie 2023, că toate deciziile de pensie recalculate au fost puse în plată de la începutul lunii septembrie. În cadrul unei conferințe de presă, directoarea executivă a instituției, Tatiana Zaharia, a precizat că recalcularea a afectat aproximativ 57.491 de dosare, iar majoritatea pensionarilor din județ au înregistrat creșteri ale veniturilor. Pentru 8.347 dintre aceștia, procesul de recalculare nu a adus nicio mărire. La conferință a mai fost prezentă și Elena Dincă, directoarea adjunctă a CJP Călărași.
Potrivit directoarei CJP Călărași, 85% dintre pensionari au beneficiat de creșteri ale pensiilor, iar 3.500 dintre aceștia au depășit pragul de 1.281 de lei, ieșind astfel din indemnizația socială. Cu toate acestea, în cazul a 8.347 de dosare s-a înregistrat o scădere a cuantumului pensiei, însă aceasta este doar pe hârtie, fără a afecta pensiile aflate în plată. Aproximativ 14.000 de pensionari din județ continuă să primească indemnizația socială, care reprezintă diferența dintre pensia de contributivitate și pensia minimă garantată de 1.281 de lei.
„Din 1 septembrie, toate deciziile recalculate au fost puse în plată. La nivelul județului Călărași, în urma recalculării, un procent de aproape 85% din dosare au înregistrat creșteri. Tot datorită recalculării drepturilor de pensie, din 1 septembrie, au ieșit din indemnizația socială 3.500 de pensionari, deci au depășit pragul de 1.281 de lei”, a declarat Tatiana Zaharia.
Indemnizația socială pentru pensionari, cunoscută în trecut drept pensia socială minimă garantată, este o măsură adoptată de statul român în 2009 pentru reducerea sărăciei și îmbunătățirea standardului de viață al populației, acordată pensionarilor sistemului public de pensii ale căror venituri din pensii sunt sub nivelul stabilit prin lege. „Acea pensie minimă garantată se aplică tuturor pensionarilor, indiferent de data deschiderii drepturilor de pensie”, mai explică Tatiana Zaharia. În 2024, nivelul veniturilor care permit acordarea acestei indemnizații este de 1.281 lei, potrivit legii.
Neclaritățile pensionarilor
Cu toate acestea, procesul de recalculare a generat neclarități pentru unii pensionari. Mai mult de 1.100 dintre aceștia au solicitat clarificări legate de stabilirea stagiului de cotizare sau cuantumul pensiei. Aproximativ 200 dintre ei au depus cereri scrise pentru a primi răspunsuri oficiale. „Neclaritățile fac referire la perioada necontributivă, perioada asimilată sau la neluarea în calcul al sporului suplimentar privind activitatea desfășurată în grupe superioare de muncă”, arată directoarea executivă.
Directoarea executivă adjunctă a CJP Călărași, Elena Dincă, a precizat că, în urma procesului de recalculare, deși unele pensii au înregistrat scăderi pe hârtie, nicio pensie aflată în plată nu va scădea efectiv.
„La nivelul județului Călărași, am avut, în perioada de recalculare, 57.491 de dosare. Din acestea, avem o scădere la un număr de 8.347 de dosare, care reprezintă 14,52%, iar creștere până în 25% la un număr de 24.199 de dosare, creștere între 50% și 75% pentru 5.496 de dosare, creștere între 75% și 100% pentru 429 de dosare, iar creștere de 100% pentru 45 de dosare. Sunt pensii care au scădere, dar doar pe decizie, ca și cuantum, însă nicio pensie aflată în plată nu scade”, a punctat Elena Dincă în cadrul conferinței.
În proiectul de lege se precizează că nicio pensie în plată nu va scădea, chiar dacă în urma recalculării va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată. În aceste cazuri, valoarea pensiei va rămâne egală cu cea primită înaintea recalculării.
Pensiile ar trebui să ajungă în principiu în prima jumătate a lunii septembrie. Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a anunțat că primele pensii vor sosi însă prin Poșta Română, începând cu data de luni, 2 septembrie. Pe card, pensiile ar trebui să fie virate joi, 12 septembrie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
18 decembrie este o dată cu profundă semnificație în România, fiind dedicată Zilei Minorităților Naționale, instituită prin lege în 2017 și sărbătorită anual pentru a onora contribuția celor 20 de minorități etnice recunoscute oficial la bogăția culturală, socială și istorică a țării. Această zi subliniază modelul românesc de conviețuire interetnică armonioasă, promovând toleranța și dialogul într-o societate multiculturală. Pe plan internațional, data evocă momente majore precum abolirea sclaviei în Statele Unite prin al 13-lea Amendament (1865) sau alte evenimente din istoria mondială, dar în context românesc rămâne un prilej de reflexie asupra unității în diversitate.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1271 – Conducătorul mongol Kublai Han s-a proclamat împărat al Chinei, punând bazele dinastiei Yuan.
1622 – Forțele portugheze înving în bătălia de la Mbumbi o armată a regatului Kongo, în actuala Angola.
1737 – A murit Antonio Stradivari, celebru lutier italian, ale cărui viori sunt considerate pana in ziua de azi cele mai bune din lume: (n. 1644).
1787 – New Jersey devine al treilea stat care a ratificat Constituția SUA.
1835 – Împăratul Rusiei aprobă decizia Senatului de a întemeia pe lângă cele 6 județe existente în Basarabia țaristă (Hotin, Iași, Orhei, Bender, Leova şi Akkerman) încă două: Orhei și Soroca (din părți ale județelor Hotin, Iași și Orhei, celui din urmă schimbându-i-se denumirea în Chişinău).
1865 – Scalvia a fost abolită o dată cu intrarea în vigoare a celui de-al 13-lea amendament din Constituția SUA, in care se preciza ca pe teritoriul statului nu mai pot să existe sclavi.
1865 – Se încheie la București in România, Convenția româno-sârbă privind reglementarea serviciului telegrafic.
1870 – În România, începe să guverneze intre 18 decembrie 1870 – 11 martie 1871, cabinetul liberal prezidat de Ion Ghica.
1874 – S-a născut Radu D. Rosetti, poet și epigramist român, fiul publicistului Dimitrie R. Rosetti; (d.1964).
1878 – S-a născut Iosif Vissarionovici Stalin ( Djugasvili), revoluționar bolșevic și conducător politic sovietic, unul dintre cei mai mari criminali din istoria omenirii.
1892 – Baletul Spărgătorul de nuci, de Piotr Ilici Ceaikovski, după o povestire de E.T.A. Hoffmann a avut premiera la teatrul “Mariinsky Theatre” din Sankt Petersburg, Rusia.
1916 – Primul război mondial – Se sfârșește Bătălia de la Verdun, dintre trupele germane și cele franceze.
1917 – La Tiraspol s-a desfășurat Primul Congres al Moldovenilor din stânga Nistrului.
1918 – În România, la București, se creează Partidul Țărănesc sub conducerea învățătorului Ion Mihalache (din Topoveni, jud.Argeș).
1923 – Muzeul Militar Național, creat în aprilie 1914 ca secție militară a Muzeului Național al României, a fost transformat în instituție de sine stătătoare.
1925 – S-a născut Vasile Veselovski, compozitor roman de muzică ușoară; (d. 04.01.1998).
926 – Turcia adoptă calendarul gregorian.
1940 – În România se desființează breslele de lucrători, funcționari și meseriași, înființate în timpul dictaturii regale.
1944 – Al doilea război mondial: Armata a IV-a româna intră pe teritoriul Cehoslovaciei pentru a participa la operațiunile militare desfășurate împotriva armatei germane.
1944 – A părut primul număr din cotidianul „Le monde”, sub direcția lui Hubert Beuve–Mery.
1946 – S-a născut Steven Spielberg, regizor american de film. Născut în Cincinnati, statul american Ohio, Spielberg a fost cel mai tânăr regizor de la studiourile Universal.
1956 – Japonia se alătură Organizației Națiunilor Unite.
1966—Richard L. Walker descopera satelitul Epimetheus al planetei Saturn.
1973 – Adunarea Generala a ONU adoptă limba arabă ca limbă oficială a sa.
1979 – Adunarea Generala a ONU a adoptat Convenția pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (politic, economic, social și cultural).
1987 – Larry Wall a lansat prima versiune a limbajului de programare Perl. Perl este un limbaj de programare dinamic, procedural, creat de Lary Wall în 1987.
1989 – Ca urmare a protestelor izbucnite la Timișoara, România a închis frontierele cu Iugoslavia, Ungaria, URSS si Bulgaria.
1990 – S-a semnat, la Strasbourg, actul prin care România a aderat la Convenția Culturală Europeană.
1991 – Federația Rusă a recunoscut independenta Republicii Moldova, Boris Eltin declarând ca Rusia este gata sa stabilească relații diplomatice cu această țară.
1991 – S-a înființat Partidul Umanist din România (PUR), avându-l ca președinte – fondator pe Dan Voiculescu. Ulterior acest partid si-a transformat denumirea in Partidul Conservator.
1991 – La Strasbourg, România a semnat actul de aderare la Convenția Culturala Europeana.
1992 – Guvernul României a recunoscut republicile Ceha si Slovaca in calitate de subiecte distincte de drept internațional, cu efect juridic, începând de la 1 ianuarie 1993.
2005 – România câștigă titlul de vicecampioană mondială la handbal feminin la Campionatul Mondial de Handbal din Rusia, fiind învinsă în actul final de țara gazdă, scor 28 – 23.
2005 – Războiul civil din Ciad începe atunci când grupurile rebele, susținute de Sudanul vecin, lansează un atac în Adré.
2006 – În Emiratele Arabe Unite se desfășoară primele alegeri.
2015 – „Kellingley Colliery”, ultima mină de cărbune în subteran din Marea Britanie, se închide.
2017 – Trenul de pasageri Amtrak Cascades 501 deraiază lângă DuPont, Washington, un oraș din Statele Unite, lângă Olympia, Washington, ucigând șase persoane și rănind alte 70.
2019 – Camera Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii a decis adoptarea articolelor prin care președintele Donald Trump este acuzat pentru abuz de putere și obstrucție a Congresului.
2022 – Echipa Naționala de fotbal a Argentinei a câștiga, în fața echipei Franței, Finala Campionatului Mondial de Fotbal 2022.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Parcurile industriale, o urgență de dezvoltare regională. Județul Călărași nu are niciun parc funcțional
Lipsa parcurilor industriale din județul Călărași a fost semnalată explicit în cadrul conferinței de presă organizate marți, 16 decembrie, de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, ca fiind una dintre cele mai mari vulnerabilități economice ale regiunii.
Directorul ADR Sud-Muntenia, Liviu Mușat, a subliniat că, în prezent, județul Călărași nu dispune de un parc industrial funcțional, în condițiile în care acest tip de infrastructură este esențial pentru atragerea investițiilor, crearea de locuri de muncă și diversificarea economiei locale .
De ce contează parcurile industriale
Parcurile industriale reprezintă una dintre cele mai eficiente forme de dezvoltare economică, oferind investitorilor:
- infrastructură pregătită (utilități, drumuri, acces logistic);
- proceduri administrative simplificate;
- posibilitatea dezvoltării rapide a unor capacități de producție sau servicii.
În lipsa acestora, județele riscă să fie ocolite de investitori, chiar dacă dispun de poziționare geografică avantajoasă, forță de muncă sau acces la rețele de transport.
Județul Călărași, un paradox economic
Deși Călărașiul beneficiază de acces la Dunăre, apropiere de Capitală și terenuri disponibile, absența parcurilor industriale limitează serios capacitatea județului de a concura cu alte zone din regiune sau din țară.
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au atras atenția că această lipsă nu mai este doar o problemă de oportunitate ratată, ci una de strategie economică, care poate afecta pe termen lung dezvoltarea județului.
Oportunități de finanțare pentru autorități și parteneriate public-private
În contextul noii perioade de programare, parcurile industriale sunt considerate eligibile pentru finanțare prin instrumente financiare, adresate atât autorităților publice, cât și mediului privat sau parteneriatelor public-private.
Modelul propus permite:
- implicarea autorităților locale în punerea la dispoziție a terenurilor;
- atragerea capitalului privat pentru dezvoltarea infrastructurii;
- utilizarea fondurilor europene sub formă de granturi combinate cu credite bancare.
Acest tip de finanțare este văzut de ADR Sud-Muntenia ca fiind unul dintre cele mai eficiente mecanisme pentru dezvoltarea rapidă a parcurilor industriale, fără a bloca bugete publice pe termen lung .
Parcurile industriale, catalizator pentru locuri de muncă
Un alt argument major pentru dezvoltarea parcurilor industriale îl reprezintă crearea de locuri de muncă stabile. Proiectele de acest tip generează nu doar angajări directe, ci și activitate economică conexă: transport, servicii, construcții, mentenanță.
În plus, parcurile industriale pot susține:
- relocarea unor afaceri din zonele suprasaturate;
- dezvoltarea IMM-urilor locale;
- atragerea de investitori din domenii nepoluante sau cu valoare adăugată mare.
Un semnal clar pentru administrațiile locale
Mesajul transmis de ADR Sud-Muntenia este unul direct: parcurile industriale trebuie să devină o prioritate strategică pentru administrațiile locale, în special în județe precum Călărași, unde lipsa acestora reprezintă un blocaj major în dezvoltarea economică.
Fără proiecte mature pregătite din timp, județele riscă să rateze oportunități importante de finanțare și să rămână în afara marilor fluxuri investiționale regionale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Peste 127 de milioane de euro pentru eficiență energetică. Persoanele fizice devin beneficiari direcți ai fondurilor europene
Persoanele fizice vor putea accesa, în perioada următoare, fonduri europene pentru eficiență energetică, printr-un instrument financiar dedicat, anunțat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia în cadrul conferinței de presă desfășurate marți, 16 decembrie.
Potrivit conducerii ADR Sud-Muntenia, pentru acest tip de finanțare a fost alocat un buget de peste 127 de milioane de euro, fiind singurul instrument din regiune care are ca beneficiari direcți persoanele fizice .
Ce presupune acest program
Finanțarea vizează creșterea eficienței energetice a locuințelor individuale, prin investiții care reduc consumul de energie și costurile suportate de proprietari.
Programul se va baza pe instrumente financiare, nu pe granturi clasice, ceea ce înseamnă că beneficiarii vor accesa fondurile prin intermediul băncilor comerciale, într-un sistem mixt:
- o parte credit bancar;
- o parte grant din fonduri europene.
Componenta nerambursabilă poate varia în funcție de performanța energetică obținută în urma investiției.
Ce tipuri de investiții pot fi finanțate
Deși lista finală a cheltuielilor eligibile va fi stabilită ulterior, reprezentanții ADR Sud-Muntenia au indicat că programul se adresează lucrărilor care au impact direct asupra consumului energetic, precum:
- izolarea termică a locuințelor;
- modernizarea sistemelor de încălzire;
- utilizarea surselor de energie regenerabilă pentru autoconsum;
- alte soluții care conduc la reducerea pierderilor de energie.
Scopul este ca investițiile realizate să producă economii reale și măsurabile, atât pentru proprietari, cât și pentru sistemul energetic în ansamblu.
Accesarea fondurilor: rolul băncilor
La fel ca în cazul celorlalte instrumente financiare anunțate, dosarele nu vor fi depuse la ADR, ci direct la băncile partenere, care vor analiza eligibilitatea beneficiarilor și viabilitatea investiției.
ADR Sud-Muntenia a explicat că Banca Europeană de Investiții va negocia condițiile financiare cu băncile comerciale, urmând ca produsele rezultate să fie lansate pe piață sub forma unor credite cu componentă de grant european.
De ce este important acest program
Introducerea persoanelor fizice ca beneficiari direcți reprezintă o schimbare majoră în politica de finanțare regională, într-un context marcat de creșterea prețurilor la energie și presiunea costurilor de întreținere a locuințelor.
Prin acest program:
- proprietarii pot reduce facturile pe termen lung;
- crește valoarea imobilelor;
- se reduce consumul de energie și impactul asupra mediului.
În același timp, investițiile în eficiență energetică contribuie la atingerea obiectivelor climatice asumate de România la nivel european .
Un program cu impact larg
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au subliniat că interesul pentru acest tip de finanțare este ridicat, tocmai pentru că se adresează direct populației, nu doar administrațiilor sau mediului de afaceri.
Programul este așteptat să genereze un număr mare de proiecte, cu impact rapid și vizibil în comunități, mai ales în zonele unde eficiența energetică a locuințelor este scăzută.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Gaița albastră: Frumoasa pasăre cu creastă din America de Nord
Legenda morții nedespărțite: Grigore Antipa și Alina, ultimul lor dans
Recomandare de carte – „Cerul roșu al amiezii” de Simon Sebag Montefiore
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
